Fotosinteza este fenomenul prin care

plantele produc, cu ajutorul luminii solare,

substantele organice din substante
minerale, punand in liberatate oxigen. Pe
baza ei se formeaza substantele organice
care alcatuiesc corpul plantelor si al
animalelor, precum si hrana lor; se
realizeaza o circulatie in natura a
elemntelor oxigen, azot, carbon, fosfor,
sulf  ; carbonul este absorbit sub forma de
bioxid de carbon si asimilat sub forma
substantelor organice produse in
fotosinteza.
Desfasurarea fotosintezei la plantele
verzi
Fotosinteza cuprinde doua faze majore, strans legate
intre ele, faza de lumina si faza de intuneric.

1. Faza de lumina

Reactiile de lumina au loc in membrana

tilcoidelor si au mai multe etape strans
dependente unele de altele.
• Ele sunt:
- absortia cuantelor de lumina de catre molecula de
clorofila. Ca urmare a acestui proces, are loc o
crestere a nivelului energetic al unui electron pe
cuanta de lumina absorbita.
- preluarea si conducerea mai departe a electronilor
cu energie inalta printr-un sistem de factori ce se
activeaza in lant.
- fotosinteza: ca urmare a deficitului de electroni
creat in molecula de clorofila se realizeaza
descompunerea apei celulare in electroni, protoni
si oxigen.
 - legarea electronului eliberat in urma lantului
transportor de electroni si a protonilor eliberati
din fotoliza la coenzima NADP cu formarea
agentului reducator

2. Faza de intuneric

• Are loc intre membranele tilocoidelor din

cloroplasta; ea presupune transformarea CO2
preluat din mediu prin stomate si transportat cu
ajutorul sistemului intercelular in produsul de
fotosinteza, glucoza.
• La procesul de reducere a CO2 iau parte produsii
fazei de lumina, ATP si NADPH+H+. Reactiile fazei
de intuneric se desfasoara pe parcursul a trei
etape. Procesul este denumit dupa descoperitorul
sau, ciclul calvin.
• Pigmentii fotosintetizanti absorb cuantele de
lumina, stabilind astfel premisa esentiala pentru
desfasurarea procesului de fotosinteza. Pe langa
pigmentii activi in fotosinteza alti pigmenti pot, de
asemenea, servi ca receptori ai energiei, dar
inainte ca aceasta sa fie utilizata in fotosinteza ea
trebuie sa fie transmisa mai departe clorofilei .

• Clorofila verde din plante absoarbe energie solara

si o utilizeaza pentru a recombina carbonul,
hidrogenul si oxigenul in hidrati de carbon, cum ar
fi celuloza – material fibros rezistent care
inconjoara fiecare celula vegetala -, precum si in
amidon si zaharuri bogate in energie. Planta poate
sa le combine pe acestea cu azotati, fosfati si
saruri de potasiu absorbite din sol pentru aforma
proteine, grasimi si alte substante.
 MECANISMUL FOTOSINTEZEI

Fotosinteza este un proces complex in

cadrul caruia putem distinge doua tipuri de
reactii:

• a) “reactii de lumina” care sunt direct dependente

de lumina si asigura procesul fotochimic prin care
energia luminoasa este convertita intr-un compus
bogat in energie (ATP) si un reducator primar
(NADPH?);

• b) “reactii de intuneric”, corespunzatoare fazei

biochimice (metabolice) in cadrul careia au loc
reducere CO? pana la nivelul hidratilor de carbon.
 Procesul fotochimic nu este posibil decat prin
interventia pigmentilor asimilatori. Deci esenta
fotosintezei consta in transformarea unei forme de
energie intr-o alta forma de energie, forma ce poate
fi utilizata deopotriva de catre organismele
fotosintetizatoare si de catre celelalte vietuitoare
existente.
 INFLUENTA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA
FOTOSINTEZEI

a) Influenta luminii

Faptul ca plantele nu cresc bine la intuneric

a fost observat inca din antichitate. Totusi,
numai cu doua secole in urma, s-a demonstrat
rolul luminii in cresterea plantelor, acordandu-i-
se acestui fapt, pe langa importanta practica si
o semnificatie filozofica. Ingen-Housz mai intai
si apoi R. Mayer au contribuit poate cel mai mult
la aprecierea rolului luminii ca o conditie
indispensabila a asimilarii CO2 de catre plantele
verzi.
 
b)Influenta concentratiei dioxidului de carbon

• Importanta „aerului fixat”, adica a CO2, in procesul de

purificare a aerului de catre plante a fost clar formulata de
catre botanistul elvetian Senebier. Acesta, tratand critic tot
ce se cunostea de la Priestley, in lucrarile sale publicate la
Geneva in 1783 si intitulate Cercetari fizico-chimice
privitoare la influenta luminii solare asupra modificarii
fiintelor vii din cele trei regnuri naturale si mai ales din regnul
vegetal, scria ca „aerul eliberat de catre plantele expuse la
soare este produsul transformarii aerului cu ajutorul luminii”.

c) Influenta temperaturii

• Ca si in cazul altor procese metabolice, se constata un

efect pozitiv al temperaturii asupra fotosintezei pina la 30ºC,
dupa care se constata o actiune depresiva, urmata de
incetarea procesului catre 45ºC. Intensitatea fotosintezei
creste odata cu temperatura, atingand nivelul optim la 30-
35ºC apoi coboara rapid catre zero la temperatura de 40-45ºC.
• Florea Diana
• Clasa a X-a A