ȘCOALA CULTURALISTĂ AMERICANĂ

(ȘCOALA CULTURĂ ȘI PERSONALITATE)

 Culturalismul a fost o concepție teoretică și metodologică
predominantă în antropologia culturală americană
interbelică.
 Culturaliștii definesc cultura ca pe un ansamblu de
comportamente învățate, transmise prin educație.
 Există o relație cauzală între cultură și personalitate. Încă din
copilărie, personalitatea noastră este modelată din punct de
vedere cultural.
 Prin educație și imitație, copilul ajunge să împărtășească
valorile grupului din care face parte, să adopte modele de
comportament.
 Culturalișttii au încercat să identifice o așa numită
‘’personalitate de bază”, adică un ansamblu de elemente
constitutive ale personalității care se regăsesc la majoritatea
membrilor unei comunități.
 Există o varietate de temperamente individuale, dar totodată
și un set dominant de caracteristici care sunt determinate
cultural.
 Când aceste caracteristici reprezintă numitorul comun al
membrilor unui grup, atunci personalitatea poate fi privită ca
un fenomen colectiv.
Exemplu: Jean Briggs, Never in Anger.
Portrait of an Eskimo Family (1974)

Indivizii populației de
eschimoși Utuku din nordul
Canadei nu au manifestări de
enervare și de furie. Normele
culturii lor le interzic aceste
stări emoționale.
Pot exista culturi cu un grad
scăzut de reactivitate
emoțională și culturi cu un
grad ridicat de reactivitate
(impulsivitate).
 Culturaliștii și-au propus să studieze dinamica acestor
fenomene și să identifice “personalitatea de bază”
existentă în diferite culturi.

 Accentul pus pe perioada copilăriei – experiențele

acestei perioade au o pondere decisivă în dezvoltarea
personalității.
Margaret Mead (1901-1978)
 Mead a comparat manifestările adolescenței
fetelor din Samoa cu cele ale tinerilor din S.U.A.
 Ea sustinut ca fetele din Samoa nu treceau prin
criza adolescenței.
 De ce? Pentru că - afirma Mead - aici exista o
mare libertate sexuala, ceea ce a făcut ca să nu
existe frustrarile și inhibițiile manifestate la
tinerii europeni sau nord-americani.
MARGARET MEAD IN SAMOA
Derek Freeman, antropologul australian care a denunţat “miturile”
create de M.Mead
 Controversa Mead-Freeman
 Freeman o contestă pe Mead, susține că în
propriile cercetari de teren în Samoa (în anii
70) ar fi găsit cu totul alte realități: societatea
samoană n-ar avea caracter idilic. Dimpotrivă,
este o societate marcată de violență iar
sexualitatea tinerilor era departe de a fi liberă.
 De aici a pornit o întreaga dezbatere în lumea
antropologilor: „controversa Mead-Freeman”.
 Distanțele între bărbați și femei diferă în
funcție de cultură și de epocă istorică.
 Rolurile de bărbat și femei sunt codificate în
fiecare cultură, într-o manieră proprie.
 În consecință, atributele asociate masculinității
și feminității nu sunt universale, ele variază în
funcție de cultură.
Arapesh
Mundugomor
Chambuli
 Concluzii

 Este falsă afirmația că unele trăsături temperamentale sunt în

mod natural masculine sau feminine.
 Stereotipurile bărbații - „sexul tare” și femeile „sexul slab” nu
există pretutindeni.
 Există culturi- afirmă Mead – care nu își imaginează că
bărbații și femeile pot avea temperamente diferite (cazul
arapesh și mundugomor).
 Agresivitatea nu se asociază doar cu masculinitatea.
 CULTURE AND COMITTMENT (1969)

1. Cultură postfigurativă – în care copiii învață de la

cei mai în vârstă, aparținând grupului lor.
Caracteristică societăților arhaice.
2. Cultură configurativă – în care copiii învață de la la
persoane din afara grupului lor. Caracteristică
societăților medievale și moderne.
3. Cultură prefigurativă – în care adulții învață de la
copii! Caracteristică zilelor noastre.
Margaret Mead și
Gregory Bateson
Insula Bali
 Precursori ai antropologiei vizuale și ai cercetării
comunicării non-verbale

 Cercetări de teren în insula Bali (1936-1939).

 Folosesc pe scară largă o nouă metodă de
cercetare antropologică: fotografia și filmul.
 Au publicat cartea Balinese Character. A
Photographical Analysis (1942).
 Și-au propus să cerceteze „gesturile culturale
standardizate” – vizibile în fotografie și film.
 Au analizat procesul de „kinestetitc learning”.
Gesturile alăptării în Bali
Margaret Mead si Gregory Bateson in Bali
G.Bateson facând fotografii în Bali
Margaret Mead dând o păpuşa unei fetiţe din Bali, aratându-i cum să o ţină
Învăţare kinestetică – tată balinez îţi invaţă fiul să cânte la xilofon
Învăţare kinestetică – maestrul de dans în Bali
“Child nurse” în Bali (foto G.Bateson)
”Child nurse” în Bali (foto G.Bateson)
Child nurse” în Bali (foto G.Bateson)
Gesturi ale muncii în Bali: artistul îşi foloseşte degetul mic drept suport
 FLEXIBILITATEA MAINII ÎN DANSURILE
BALINEZE
GESTURILE RUGACIUNII ÎN BALI