Globalizarea şi efectele ecologice

 Globalizare-creştere economică-calitatea mediului

 Vectorii efectelor de mediu ale comerţului internaţional
 Diferenţa de bunăstare - Ipoteza paradisurilor de poluare (IPP)
 Înzestrarea cu capital
 Efectele schimbării înzestrării cu capital – teorema (efectul)
Rybczynski
 Globalizarea, transferul de tehnologie şi mediul

De citit:
 Bari, I., Probleme globale contemporane, Editura Economică,
Bucureşti, 2003, pp.365-367, (cota bibl ASE: 337 BARp; 123066)
 Miron, D., Comerţ internaţional, Editura ASE, Bucureşti, 2003 (cota
bibl ASE: 382 MIR; 120804)
 Drăgan, G., Fundamentele comerţului internaţional, Editura ASE,
Bucureşti, 2004, cap.2, (
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2)
 Popesc, D., Introspecţii europene, Euroeconomia, 103, 2007 (
http://www.cciasb.ro/fileadmin/user_upload/euro_economia_nr103_16
_februarie_2007.pdf
)
globalizarecreştere economicăcalitatea mediului

 Globalizarea şi economiile în dezvoltare

 Economiile în dezvoltare sunt mai degrabă expuse
globalizării, decât beneficiare ale acesteia.
Globalizarea nu implică în mod sigur şi creştere
economică
 Creşterea economică şi calitatea mediului
 Sunt în continuare dezbătute trei ipoteze
 Creşterea economică duce la deteriorarea calităţii
mediului
 Creşterea economică duce la ameliorarea calităţii
mediului
 Curba de mediu Kuznets
 Dimensiunea ecologică a globalizării pentru
economiile în dezvoltare este diferită de la o ţară
la alta, astfel că cei care cunosc cel mai bine
condiţiile specifice din fiecare ţară ar trebui să
aibă un rol mai important în procesul decizional
Reflecţii privind efectele de mediu ale
liberalizării comerţului
 Efectele de mediu ale comerţului au ca
vectori
 Diferenţa de bunăstare – Ipoteza paradisurilor
de poluare (IPP)
 Înzestrarea cu factori de producţie
 Efectele schimbării înzestrării cu factori de
producţie
 Creşterea economică şi mediul (vezi curba
de mediu Kuznets – CMK)
 Globalizarea, transferul de tehnologie şi
mediul
Diferenţa de bunăstare ca vector pentru efectele
de mediu ale liberalizării comerţului - IPP
 Dacă
 Două ţări au aceeaşi productivitate relativă,
dar una din ţări este mai bogată
 Standardele de mediu sunt stabilite la nivelul
optimului social, fiind astfel mai stricte în ţara
mai bogată
 Comerţul determină transferarea
producţiei poluante în ţara cu standarde
mai slabe (dar optime) şi contribuie la
 Creşterea poluării agregate
 Creşterea bunăstării
Ipoteza paradisurilor de poluare (IPP)
 Liberalizarea comerţului conduce la
 Deteriorarea calităţii mediului
 Dificultăţi pentru impunerea legislaţiei de mediu
 Versiuni
 Costurile de control a poluării influenţează deciziile de
investiţii
 Costurile de control a poluării sunt suficient de mari
pentru a influenţa comerţul şi investiţiile
 Ţările stabilesc standardele de mediu sub nivelul eficient
din punct de vedere social pentru a atrage investiţiile
sau pentru a promova exporturile
Argumente care susţin IPP
 Diferenţele de bunăstare determină diferenţe în
politicile de mediu, conducând la vantaje
comparative
 Dotarea relativă diferită cu factori se asociază cu
poluare
 ISD pot determina schimbări in înzestrarea
relativă cu capital, conducând la efecte asupra
producţiei şi comerţului (“efectul Rybczynski”)
 Comerţul poate promova creşterea care afectează
mediul (Curba de mediu Kuznets – vezi cursul
precedent)
 Transferul de tehnologii curate
Înzestrarea cu factori de producţie ca vector pentru
efectele de mediu ale liberalizării comerţului
(Modelul Hecksher-Ohlin – H-O)
 Să presupunem că tara X
 A. Are standarde de mediu mai stricte – foloseşte
tehnologii mai curate
 B. Este bine dotată cu capital, iar industria bazată pe
acest capital este şi poluantă
 !!!Cele două condiţii au efecte contradictorii
 Efectul condiţiei B. este mai mare
 Comerţul internaţional conduce la transferarea
producţiei bunurilor poluante în ţara X
 Pentru că tara X foloseşte metode mai curate
(condiţia B.), poluarea agregată scade
 Bunăstarea creşte ca urmare a efectelor
comerţului.
Premise care condiţionează validitatea modelului
H-O
 Există doar două ţări, fiecare înzestrată cu 2
factori de producţie (muncă si capital) si care
produc 2 bunuri (stofă si automobile)
 Tehnologia este aceeaşi în ambele ţări
 Concurenţa este perfectă
 Factorii de producţie sunt perfect mobili înăuntrul
ţărilor, însă perfect imobili între ele
 Preferinţele consumatorilor sunt apropiate (nu
necesar identice) în cele 2 ţări
 Comerţul între cele 2 ţări se desfăşoară perfect
liber
 Costurile de transport sunt nule
 Factorii de producţie sunt omogeni
Testarea modelului H-O
 Wassily Leontief calculează proporţia în care exporturile si
importurile americane care utilizează factorii capital si forţă
de muncă.
 Conform modelului H–O, S.U.A. (ţară bogată în capital)
trebuia să exporte bunuri intensive si capital şi să importe
produse care foloseau intensiv munca
 Raportul capital – muncă calculat de Leontief era chiar cu
20% mai mare în cazul importurilor decât în cazul
exporturilor astfel că modelul nu a fost confirmat
 Explicaţii posibile
 Erori metodologice în agregarea datelor
 Importurile de resurse naturale, ceai, cafea (intensive în muncă)
nu au fost incluse în calcul
 Ipotezele restrictive (premisele) pe care se bazează modelul
H–O fac puţin probabilă realizarea sa în practică
 Premisele nerealiste care fac aproape imposibilă aplicarea teoriei
pentru ţări cu nivele de dezvoltare diferite
Observaţii privind modelul H-O
 Condiţiile din UE se apropie de restricţiile modelului
 Datorită nivelului de dezvoltare apropiat, ţările UE dispun de
tehnologii apropiate
 Eliminarea barierelor tarifare (1993) şi măsurile pentru
creşterea concurenţei chiar dacă nu asigură o concurenţă
perfectă, aceasta este măcar una monopolisitică
 Cultura şi veniturile apropiate determină gusturi similare ale
consumatorilor
 Caracterul nerealist al premiselor erodează capacitatea de
explicare a modelului şi previziunea fluxurilor comerciale
 Dar, studiile empirice au arătat faptul că segmente
importante ale comerţului internaţional urmează tendinţele
fundamentale prezise de modelul H-O
Remarcăm faptul că
 Nu există argumente teoretice care să
susţină contribuţia comerţului la
creşterea/descreşterea poluării
 Relaţia dintre poluare şi comerţ este o
relaţie care trebuie explorată empiric
 Indiferent de contribuţia comerţului la
creşterea/descreşterea poluării, există un
efect pozitiv prin creşterea bunăstării
Efectele schimbării înzestrării cu factori de
producţie
 Schimbarea înzestrării cu factori de producţie
poate fi determinată de numeroase cauze, între
care şi investiţiile străine directe (ISD)
 Care sunt efectele de mediu ale acestor
schimbări?
 Efectul Rybczynski – la preţuri constante o creştere a
capitalului va conduce la creşterea producţiei bunurilor
intensive in capital şi la o scădere a producţiei bunurilor
intensive in muncă
 Dacă bunurile intensive în capital sunt şi intensive in
poluare, creşterea capitalului sporeşte poluarea
 ISD pot determina schimbări în dotarea relativă
cu factori de producţie, astfel încât generează
efecte de producţie, comerciale şi de mediu
Ilustrarea efectului Rybczynski
 Să presupunem că pentru producerea unei unităţi de hârtie se
folosesc
 o unitate de capital şi
 o unitate de muncă,
 iar pentru producţia unei unităţi de alimente se folosesc
 ½ unităţi de capital şi
 2 unităţi de muncă
 Definim H şi A ca fiind numărul de unităţi de hârtie şi alimente pe
care le produce economia
 Presupunem că economia are disponibile 10 unităţi de capital şi 15
unităţi de muncă
 În condiţii de utilizare deplină
 Pentru capital: 1H+ ½ A=10
 Pentru muncă: 1H+2A=15
 Dacă H=6,66=A, ambele ecuaţii sunt satisfăcute
 Ce se întâmplă dacă numărul unităţilor de capital creşte cu 10%
 Producţia de alimente scade şi producţia de hârtie creşte cu mai mult
de 10%
Globalizarea, transferul de tehnologie şi mediul
 Companiile multinaţionale (CMN) sunt percepute
ca fiind utilizatoare ale tehnologiilor moderne şi
curate
 Pentru CMN este eficient să folosească aceleaşi
tehnologii în diferite ţări, chiar dacă
reglementările de mediu sunt mai puţin stricte
 Reputaţia este importantă pentru CMN, dar sunt
numeroase cazurile în care aceste companii nu
respectă legislaţia
 Dovezile empirice arată faptul că ţările mai
deschise adoptă de timpuriu metode moderne de
producţie
Remarcăm faptul că
 Comerţul internaţional are multiple
motivaţii. Diferenţele în legislaţia de mediu
pot fi importante pentru anumite sectoare,
dar probabil au un efect agregat redus
 Comerţul şi ISD pot influenţa în diferite
moduri calitatea mediului, dar:
 nu avem baze teoretice pentru a presupune
predominarea unui anumit tip de efect şi
 dovezile empirice sunt contradictorii