Tema „Analiza programului de producție

și comercializare"
 Analza valorii adăugate
 În practica analitică valoarea adăugată poate fi calculată prin două metode:
1.Metoda substractivă (sintetică); 2.Metoda aditivă (analitică).
 Potrivit metodei substractive, din valoarea producției fabricate sau vândute se scad
consumurile și cheltuielile intermediare provenite de la terți. Formula de bază în acest caz va
fi:
 VA = VPF – CI sau VA = VPV – CI ,
 unde CI reprezintă consumurile și cheltuielile intermediare provenite de la terți care
cuprind materiile prime și materialele (la costul de achiziție), energia, combustibilul, apa,
serviciile externe etc. (cu alte cuvinte, totalul consumurilor de bunuri și servicii furnizate de
terți).
 Metoda aditivă prevede însumarea elementelor componente ale valorii adăugate și
anume:
 VA= Crm + Umf + Ac + Rnet,
 unde Crm – consumurile privind retribuirea muncii (inclusiv contribuțiile pentru asigurările
sociale);
 Umf - suma uzurii mijlocelor fixe cu destinație de producție aferentă anului de
gastiune;
 Ac – Suma altor consumuri și cheltuieli;
 Rnet – Suma rezultatului net: profit (pierdere).
 Metoda substractivă
  Dacă apelăm la metoda substractivă, observăm că valoarea adăugată
poate să se modifice pe parcursul anului de gestiune sub influența
următorilor doi factori generali:
 Modificarea factorului direct ( în funcție de modelul de calcul
prezentat mai sus acest factor se referă la VPF sau VPV);
 Modificarea factorului indirect ( Ci).
Calculul și aprecierea acestor doi factori se efectuează prin metoda
balanțieră. În prealabil toată informația pentru analiză se acumulează în
următorul tabel analitic.
 Tabelul 1.9 Date inițiale privind analiza valorii adăugate în dinamică
 

Indicatori Anul Anul de Abaterea

precedent gestiune (+,-)

A 1 2 3=2-1

1.Volumul producției fabricate 34287,5 36467,0

2.Consumuri și cheltuieli    
intermediare 22487,5 22947,0

3.Valoarea adăugată (rd.1 – rd.2)

 Concluzia:
 Conform datelor din tabelul 1.9 observăm că valoarea adăugată s-a majorat
față de anul precedent cu 1720,0 mii lei. Această abatere a fost obținută sub
influența pozitivă a modificării volumului producției fabricate care a
contribuit la majorarea valorii adăugate cu 2179,5 mii lei (36467,0 – 34287,5).
Totodată, sub influența negativă a celui de-al doilea factor (modificarea
consumurilor și cheltuielilor intermediare) valoarea adăugată s-a redus cu
459,5 mii lei
 [-(22947.0 – 22487.5)].
 Balanța influenței factorilor: 2179,5 + (- 459,5) = + 1720,0 mii lei.
 Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că
întreprinderea analizată dispune de rezerve interne de majorare a valorii
adăugate pe viitor în baza respectării consumurilor și cheltuielilor intermediare
la nivelul anului precedent.
 Metoda aditivă

 Pentru a asigura un studiu mai aprofundat al

valorii adăugate se poate apela la metoda aditivă
de calcul al acestui indicator. Pentru aceasta se
examinează structura valorii adăugate și
modificarea ei în dinamică, utilizându-se tabelul
analitic 1.10.
 Tabelul 1.10 Aprecierea dinamicii și structurii valorii adăugate

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)

suma, ponderea, suma, ponderea, mii lei %
mii lei % mii lei %

1.Consumuri privind    
retribuirea muncii, inclusiv: 3291,8 2759,4
   
- contrubuții pentru    
asigurările sociale 667,5 878,8

2.Uzura mijloacelor fixe cu    

destinație de producție 3692,5 3394,9

3.Alte consumuri și cheltuieli    

1901,9 2582,3

4.Rezultatul net: profit    

(pierdere) 2913,8 4783,4

5.Valoarea adăugată
(rd.1+2+3+4)
 Concluzia:
 În baza datelor prezentate în tabelul 1.10 observăm că în comparație cu anul
precedent structura valorii adăugate în anul de gestiune a suferit unele
transformări. Astfel, în anul precedent ponderea principală o deține elementul
2 „Uzura mijloacelor fixe cu destinație de producție” în mărime de 31,29 la
sută, iar în anul de gestiune – elementul 4 „Rezultatul net” care constituie
35,38 la sută, majorându-se față de nivelul anului precedent cu 10,69 puncte
procentuale (35,38 – 24,69). Concomitent s-a majorat ponderea elementului 3
„Alte consumuri și cheltuieli” de la 16,12 la 19,10 puncte procentuale.
Examinând influența fiecărui element asupra modificării absolute a valorii
adăugate față de anul precedent, observăm că practic numai elementele 3 și 4
au influențat pozitiv asupra modificării indicatorului rezultativ respectiv cu
680,4 și 1869,6 mii lei. Totodată, influența negativă a elementelor 1 și 2 au
cauzat reducerea valorii adăgate respectiv cu 532,4 și 297,6 mii lei. Însuși
faptul că valoarea adăugată la 1 leu producție fabricată pe parcursul anului de
gestiune s-a majorat cu 2,66 bani (37,07-34,41) se apreciază pozitiv și arată că
efortul propriu al colectivului de muncă în obținerea valorii adăugate a sporit.
 
 Analiza venitului din vânzări

Venitul din vânzări poate fi determinat prin relația:

 VV= VPV + VVM + VPS + VCC + VAA,
 Unde, VV – venitul din vânzări;
 VPV – volumul producției vândute sau vanitul din vânzarea produselor finite;
 VVM – venitul din vânzarea mărfurilor;
 VPS – venitul din vânzarea serviciilor;
 VCC – venitul din contractele de construcție;
 VAA – venitul din alte feluri de activități care constituie pentru întreprindere
activitatea operațională ( de bază).
 Structura
și dinamica modificării acestui indicator rezultativ se
examinează utilizând următorul tabel analitic (tab. 1.11):
 Tabelul 1.11Aprecierea dinamicii și
structurii venitului din vânzări
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)
Suma, mii lei Ponderea, % Suma, mii lei Ponderea, % Suma, mii lei Ponderea, %

A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1.Venitul din vânzarea            
produselor activității    
operaționale – total    
Inclusiv:    
1.1.din vânzarea produselor 34367,0 33135,0
finite    
1.2.din vânzarea mărfurilor 4590,0 3597,0
1.3.din prestarea serviciilor    
1.4.din contractele de 5125,0 4722,5
construcție    
1.5.din alte feluri de - -
activități care constituie    
pentru întreprindere    
activitatea operațională (de    
bază)    
1168,0 915,5
 Concluzia:
 În baza datelor obșinute în tabelul 1.11 se observă o tendință de reducere a
venitului din vânzări față de anul precedent cu 2880,0 mii lei. Această
abatere a fost determinată de influența negativă a tuturor elementelor care
au contribuit la formarea acestui indicator rezultativ, inclusiv din vânzarea
produselor finite – cu 1232,0 mii lei; din vânzarea mărfurilor – cu 993,0
mii lei; din prestarea serviciilor – cu 402,5mii lei și, în sfârșit, din alte feluri
de activități operaționale – cu 252,5 mii lei. Examinând structura venitului
din vânzări la întreprinderea analizată, observăm că ponderea principală îi
revine primului element „Venituri din vânzarea produselor finite” sau
volumul produselo vândute care pe parcursul anului de gestiune s-a majorat
de la 75,95 la 78,20% sau suplimentar cu 2,25 puncte procentuale (78,20 –
75,95).
Mulţumesc pentru
atenţie!