Viață publică și viață

privată în zilele actuale

Proiect realizat de: Grigore Ecaterina, Prisacariu Jasmina,
Stoian Smaranda, Stoica Ana-Maria
Clasa a XI-a D
 Cuprins
→ Viața publică, viața privată
→ Identitatea publică și cea privată
→ Viața publică vs viața privată
→ Viața publică și viața privată în România comunistă
→ Protejarea datelor personale pe internet
→ Aplicații care vând date

→ Bibliografie
 Viața publică, viața privată

● Înțelegerea societății moderne pornește de la

faptul că individul are de jucat diferite
partituri, de citit diferite texte în viața
publică, texte care de cele mai multe ori nu
sunt scrise de el, ci de alții.

● Acum devine evidentă importanţa „altuia“ în

opoziție cu cine sunt eu cu adevărat,
diferența între public și privat, între a fi
autentic sau conformist, între artificial și
natural.
În lumea interconectată a secolului XXI, distincția dintre aceste două spații ale
existenței umane (spațiul privat și spațiul public) devine tot mai greu de delimitat.
 Viața publică, viața privată
● Spațiul privat, privit ca depozitar al autenticității,
începe să fie considerat doar ca un refugiu și un
om este cu adevărat el însuși doar atunci când
sălăşluiește în viața privată, în viața dinafară el
fiind nevoit să se conformeze.
● În modernitate, atunci când individul dorește să
participe și să se realizeze în viața socială, el
înțelege că sinele și interioritatea sunt cele care-l
fac să se îndepărteze de lumea socială.

(Radu Vrasti, Ajută-te singur în caz de anxietate socială, 2017)

 Viața privată
● Modernitatea ne-a conectat, așadar, într-un
sens practic, dar ne-a lăsat, totodată, plutind în
derivă într- o mare de singurătate.

● Au fost identificate nenumărate cauze:

dezintegrarea legăturilor de familie și de
comunitate, migrația oamenilor în orașe din ce
în ce mai aglomerate, telefonul, televiziunea,
radioul și tot ceea ce se află între ele.

● Cu toate acestea, condiția noastră, a tuturor,

deși se prezintă fiecăruia dintre noi ca o
afecțiune personală, este în fond opera unei
epoci, nu a propriilor noastre minți.
 Viața privată
● Dincolo de simpla izolare a sinelui,
toate aceste elemente subliniază
același lucru: trăim într-o lume a cărei
complexitate culturală devine tot mai
mare.

● Nivelul de conectivitate pe care îl avem

ne permite, așadar, să ne expunem
propriile gânduri, opinii, percepții în
fața întregii lumi, astfel realizându-se
trecerea în sfera vieții publice.
Identitatea publică și cea
privată
● În anii 90, psihosociologii au scris despre
„sinele saturat”, făcând referire la
noțiunea de identitate personală din
epoca postmodernă.

● Conceptul sinelui saturat a fost dezvoltat

de psihosociologul Kenneth J. Gergen în
volumul său The Saturated Self (1991).
Acesta se referă la expansiunea dramatică
a gamei de relații (reale, virtuale și
imaginare) în care individul este din ce în ce
mai cufundat.
 Identitatea publică și cea
●privată
Această expansiune se datorează în mare
măsură apariției tehnologiilor de comunicare
precum radioul, televiziunea, internetul și
telefoanele mobile (printre altele).

● Impactul acestora asupra vieții de zi cu zi

presupune o extindere a repertoriului
individului de „moduri de a fi” (prin atitudini,
valori, opinii, moralități, stiluri de relaționare),
dar și o multiplicare a standardelor evaluative
aplicate sinelui, respectiv o extinderea infinită a
oportunităților și a responsabilităților.
Viața publică vs viața privată
● Sfera publică se compune din forurile publice, unde cetăţenii pot
reflecta critic asupra statului şi propriei persoane.
EX. Parcurile, pieţele, străzile, sălile de conferinţă, paginile de internet care au
un message-board
Caracteristică: oamenii îşi pot exercita dreptul la liberă exprimare.

Viața publică se desfășoară în văzul tuturor și nu tolerează niciun secret.

“There is no private life which has not been determined by a wider public life.
(George Eliot)”

Cu toate acestea sfera publică presează tot mai mult mediului privat.
 Viața publică vs viața privată
● Conceptul de viață privată s-a conturat în
secolul al XIX-lea.
EX. casa, locurile închise (cafenele, cluburi),
cutiile poştale electronice, secretele de familie;
● Spaţiul privat este raportat în mod direct la
locuinţă, rezervată exclusiv familiei;
● În trecut, pentru cei mai mulţi casa se
compunea dintr-o singură încăpere, în care
trăiau toţi membrii familiei.=> viața privata a
apărut mai târziu;
● Accesul la canalizare şi lumina electrică era
un vis îndepărtat, ca şi dorinţa de intimitate;
Viața publică vs viața pri
● Accesul la canalizare şi lumina electrică
era un vis îndepărtat, ca şi dorinţa de
intimitate;

● Trecerea de la spaţiul privat la cel

public este adesea bruscă. Abia ieşit
din casă, omul este dominat de
convenienţe sociale şi de probleme
profesionale;
Americanizarea vieţii cotidiene după 1918
● În urma Primul Război Mondial,
America devenise una dintre cele
mai influente țări, iar după anul
1918 aceasta importa in Europa nu
numai produse industriale, cât și
produse culturale.
EX. jazz-ul, benzile colorate,
cinematografia;
● Mitul american se baza pe ideea că
„orice om poate deveni într-o zi
bogat”;
Modelul suedez
● Suedia a oferit în secolul XX modelul celei mai originale societăţi
democratice europene, numită Welfare State;
● Statul exercită un control asupra economiei printr-un sistem de
negocieri periodice a contractelor de muncă dintre patroni şi sindicate,
prin fiscalitate directă şi progresivă;

● Modelul suedez a eşuat astăzi parţial. Aplicarea programului a provocat

pe termen lung o nivelare a veniturilor, scăderea productivităţii muncii,
creşterea absenteismului în producţie, libertinaj, alcooloism şi violenţă.

● Astăzi se consideră că societatea suedeză, excesiv de permisivă, a secretat

ea însăşi mecanismele propriei distrugeri.
Modelul suedez
● Statul suedez se implică în viaţa socială, aducând Europei câteva noutăţi
sociale:
● declaraţiile fiscale publice, reuşita materială trebuie să fie
transparentă;
● drepturile copilului; copilul = cetăţean cu drepturi depline, fiind interzisă
bătaia sau adresarea unor ameninţări din partea părinţilor; nu familia îi
stabileşte copilului drepturile, ci colectivitatea;
● scoaterea homosexualităţii de sub incidenţa legilor care pedepsesc
perversiunile; educaţia sexuală devenea obligatorie în şcoli.
Viața publică și viața privată în România
comunistă
● Viața publică și cea privată erau supuse controlului Partidului
Comunist prin rețeaua de informatori și monitorizarea directă de
către Securitate (erau ascultate telefoanele și citită corespondența).

● Caracteristici:

○ inexistența libertății de exprimare;

○ frica de poliția politică (majoritatea opozanților regimului comunist au fost

închiși în închisori precum cea de la Sighet unde au fost torturați și
omorâți);

○ morala rigidă.
 Viața publică și viața privată în România
● comunistă
La jumătatea anilor ’50 după ce a avut
loc naționalizarea caselor, multe familii
și-au pierdut locuințele.

● Au fost naţionalizate 8.900 aproape de

mari unităţi economice, cam tot ce
însemna industrie la acel moment.

● Terenurile agricole au trecut în posesia

statului,realizându-se cooperativizarea
forțată a țăranilor.
Viața publică și viața privată în România
comunistă
● Valorile familiale au fost dictate politic și exprimate legislativ.
Astfel, prin decretul 770 din 1966 care prevedea interzicerea avorturilor,
statul se implica direct în viața privată a familiei. Această intervenție a avut
consecințe dramatice între 1966-1989 înregistrându-se 9452 decese în rândul
femeilor, dar și o explozie demografică.

● Religia a fost marginalizată, multe biserici fiind dărâmate și preoții fiind

închiși în închisorile comuniste.
Viața publică și viața privată în România
comunistă
● Regimul comunist a fost restrictiv în ceea ce privește libertatea de a ieși
din țară, iar cei care fugeau în Occident erau considerați trădători.

● În perioada 1959-1989, statul român a permis emigrarea a aproape

200.000 de etnici evrei, pentru care Israel a plătit sume importante în
valută forte, produse agricole și alte diverse avantaje.

● În perioada 1968-1989, România a negociat cu Republica Federală

Germană plecarea etnicilor germani, care a plătit aproximativ trei
miliarde de mărci în compensare pentru un număr de circa 230.000 de
etnici germani.
Protejarea datelor personale pe internet
● Odată cu dezvoltarea tehnologiei au venit și probleme legate de apărarea
și păstrarea vieții private a oricărui cetățean. Astfel au apărut tot felul de
programe, dar și restricții, cu scopul de a păstra datele personale în
continuare private.

● Cu toate acestea, furtul și

vânzarea de date
personale există și poate
să amenințe pe toată
lumea.
● Pentru o oarecare protejare, toate
aplicațiile au acele permisiuni pentru
accesarea diferitelor aplicații preinstalate în
telefon și pe care proprietarii telefonului
pot să le refuze sau nu.
● Totuși, există o posibilitate ca prin acele
permisiuni să ți se invadeze intimitatea. De
exemplu, oferind permisiunea la accesarea
microfonului telefonului, există
posibilitatea să fie ascultat tot ceea ce
proprietarul vorbește.
● Hackerii se pot folosi de micile defecțiuni
care ar putea exista într-o aplicație și să
fure date.
 Aplicații care vând date
1. Facebook
• Sunt dovezi ce atestă că Facebook împărtășește
datele personale a oamenilor către alte firme de
tehnologie, de exemplu Amazon, Apple,
Microsoft, Netflix, Spotify și Yandex.

• De asemenea, Facebook poate să primească

date de la alte aplicații astfel încât să ofere
reclame și să „sugereze” pagini personalizate în
funcție de interesele persoanelor.
 Un scandal foarte cunoscut pe baza „împărțirii” de informații a fost cel
dintre Facebook și Cambridge Analytica, între anii 2014-2018.

How the Facebook-Cambridge Analytica data scandal unfolded

2. Google
Google nu fură datele sau informațiile persoanelor, dar persoanele în
cauză le oferă fără să își dea seama, acceptând termenii și condițiile lor.

De asemenea, Google nu ascunde faptul că stochează și folosește datele

persoanelor. El susține că informațiile ajută persoana în cauză deoarece
telefonul ei este ca o secretară și cu cât are mai multe detalii despre persoană,
cu atât îi este mai folositor.

În plus, informațiile și datele pe care le oferim „cumpără” produsele

oferite de Google și ajută la îmbunătățirea lor.
3. Instagram
Instagram colectează de asemenea date și informații ale utilizatorilor cu scopul de
a le personifica reclamele și postările astfel încât să se potrivească cu interesele lor.

Instagram poate să colecteze următoarele date:

1. Numele și parola titularilor de cont

2. Fotografii sau videoclipuri
3. Date care leagă utilizatorii de fotografiile pe care le-au făcut, etichetate sau care le-
au plăcut
4. Istoricul mesajelor text, contacte de agendă sau alte informații personale similare
5. Date tranzacționale de la produsele și serviciile Facebook
6. Date geolocaționale
7. Date pe care sunt dispozitivele legate de conturile
8. Date de recunoaștere facială
4. Zoom
Aplicația prezintă multe vulnerabilităţi şi funcţii ascunse care pot pune în pericol
securitatea datelor utilizatorului.

„Când o persoană iniţiază o videoconferinţă şi are rolul de gazdă, are la îndemână

activarea opţiunii de urmărire a atenţiei celorlalţi participanţi, primind notificări dacă
aceştia nu acordă atenţie ecranului mai mult de 30 de secunde. Indiferent dacă
utilizatorii citesc mail-ul, lucrează la un fişier, la un raport sau chiar nu sunt atenţi şi
efectuează alte activităţi pe internet, gazda apelului video primeşte o notificare
despre acest lucru.

Problema principală a acestei funcţii, specifice Zoom, o reprezintă faptul că participanţii

nu primesc o notificare care să indice că acest proces este activ şi, în consecinţă, nu îşi
dau acordul pentru a le fi urmărită activitatea în acest mod” .
 De asemenea, pe baza politicilor de confidenţialitate, Zoom colectează informaţii
despre utilizatori, informaţii personale precum nume, adresă, adresă de e-mail,
număr de telefon, titulatura locului de muncă, angajatorul.

„Specialişti în securitate au identificat, recent, faptul că Zoom a distribuit într-o

modalitate incorectă informaţii către Facebook. Concret, aplicaţia Zoom de pe iOS
utiliza un kit de dezvoltare (SDK) folosit pentru autentificare prin intermediul contului
de Facebook, care s-a dovedit că raporta informaţii către reţeaua socială, chiar dacă
utilizatorul nu se autentifica prin contul de Facebook.”

În plus, serverul web folosit de ei nu a fost securizat cum trebuie, astfel având
defectul de a oferi permisiunea oricărui site web să interacționeze cu acesta. „
Rezultatul acestei acţiuni a fost că Zoom, practic, a permis site-urilor web maliţioase
să preia camera dispozitivului dvs. Mac, fără emiterea unei avertizări în acest sens”.

Sursă: Capital
Bibliografie
https://www.cnet.com/how-to/over-1000-android-apps-were-found-to-steal-your-data-heres-what-you-can-do/

https://www.bbc.com/news/technology-46618582

https://www.bbc.com/news/av/technology-43650346/how-the-facebook-cambridge-analytica-data-scandal-unfolded

https://www.youtube.com/watch?v=CjLHuhOTnaI

https://www.identityguard.com/news/what-you-need-to-know-about-instagrams-privacy-policy

https://www.capital.ro/cert-ro-avertizeaza-utilizatorii-aplicatiei-zoom-va-poate-pune-in-pericol-securitatea-datelor-personale.html

https://www.psychologytoday.com/us/blog/stories-the-self/200812/the-conflation-public-and-private-identity

https://www.youtube.com/watch?v=vR5prDWTc5U

https://medium.com/personal-growth/why-we-are-feeling-lonelier-than-ever-ffdb9083b2c4