NEUROPSIHOLOGIE

CONF. DR. LIVICA FRĂȚIMAN

NEUROPSIHOLOGIA
 Disciplină de graniță între științele
◦ Neurale,
◦ Psihologice,
◦ Sociale,
◦ Tehnice.

Principiul interdisciplinarității și
complementarității.
 DENUMIRI

 psihologia biologică,
 fiziologia comportamentului
 neuroştiinţa comportamentului
 neurologie comportamentală
 SCOP
 Studul bazei neurofiziologice a proceselor
psihice, a limbajului și a comportamentului, cu
sublinierea aspectelor clinice ale acestora.
 Știința care studiază raportul dintre creier și

psihic, în complexitatea sa, bazându-se pe:

◦ Date experimentale
◦ Date de laborator.

Disciplină experimentală, dar și teoretică,

fundamentală.
 DIRECŢIILE DE EVOLUŢIE
ALE STUDIULUI ORGANIZĂRII
PSIHO-NEURO-COMPORTAMENTALE
 DIRECŢIA DESCRIPTIVĂ
 elementele componente ale unui anumit comportament,

 succesiunea acestora în spaţiu şi timp,

 corelaţiile ce se stabilesc între ele;

Permite studiul rolului specific al diferitelor

componente în cadrul activităţii psihice
generale a unui individ.
 DIRECŢIA EVOLUŢIONISTĂ
 Urmăreşte:

◦ desprinderea şi formularea unor legităţi

generale ale devenirii psiho-comportamentale,
pe toată scara animală;

◦ evidenţierea diferenţelor calitative între

diferitele niveluri ale ierarhiei filogenetice.
 DIRECŢIA ONTOGENETICĂ
 permite stabilirea stadiilor parcurse de
entităţile psihocomportamentale, de la
apariţie şi până la desăvârşire şi
maturizare, în strânsă dependenţă de:
◦ maturizarea structurilor cerebrale,
◦ maturizarea unui set de neuroni,
◦ maturizarea unui anumit circuit neuronal.
 DIRECŢIA NEUROPSIHOLOGICĂ,

 accentulcade pe dezvăluirea şi explicarea

mecanismelor concrete prin care se
realizează, la nivelul creierului, un act
psihocomportamental sau altul.
 MODALITATEA CIBERNETICĂ,

 creieruleste considerat ca o reţea

de tip computer cu autoreglare;
 MODALITATEA FIZICĂ
Sunt luate în considerare:
 câmpurile electromagnetice ce însoţesc

activitatea psihică,
 schimbul de particule elementare,
 orice alt proces fizic

Permite realizarea unor analogii între

sistemele vii şi cele nevii.
 DOMENII DE ACTIVITATE
 neurologia clinică,
 psihologia clinică,
 medicina psihosomatică,
 pedagogia,
 consilierea şi selecţia profesională,
 psihoterapia,
 orientarea școlară și profesională,
 recuperarea și reabilitarea psihosocială;
 ARGUMENTE
 determinismul psihologic al maladiilor
poate ajunge până la un procent de
50%.
 aproximativ 65% dintre boli au o

bază pur psihosomatică.

NATURA PSIHICULUI UMAN

 psihicul se realizează ca o funcţie de:

◦ receptare,
◦ prelucrare,
◦ interpretare şi
◦ stocare a informaţiei;

 informaţia se constituie prin prelucrări şi

integrări succesive la nivelul creierului, în
unităţi distincte,- procese şi stări psihice.
NATURA PSIHICULUI UMAN

 raportul dintre:

◦ factorii externi

◦ condiţiile interne

SIMETRIC REVERSIBIL
NATURA PSIHICULUI UMAN

 etapele timpurii ale psihogenezei -

cântăreşte mai mult influenţa factorilor
externi

 etapele târzii ale psihogenezei, atunci

când structurile cognitive şi motivaţiile tind
să se consolideze, ponderea principală
revine condiţiilor şi organizării interne a
individului
NATURA PSIHICULUI UMAN

 dezvoltarea psihică presupune:

◦ transformarea influenţelor externe în

conţinuturi şi stări subiective interne;

◦ transformarea conţinuturilor şi stărilor

subiective interne în procese externe
obiective
COMPONENTELE PSIHICULUI UMAN
 ENTITĂŢI DE TIP COGNITIV – conţin:
◦ senzaţiile,
◦ percepţiile,
◦ reprezentările,
◦ gândirea
 judecăţile
 raţionamentul

permit orientarea adecvată în raport cu

obiectele şi fenomenele externe.
COMPONENTELE PSIHICULUI UMAN

 ENTITĂŢI DE TIP MOTIVAŢIONAL -

conţin informaţii despre:
◦ stările de necesitate,
◦ semnalizează deviaţiile de la echilibru
sau de la tendinţele şi finalităţile
evolutive ale organismului individului.
COMPONENTELE PSIHICULUI UMAN
 ENTITĂŢI DE TIP EMOŢIONAL AFECTIV

◦ informaţii despre raportul dintre

semnificaţia situaţiilor şi evenimentelor
externe şi dinamica motivaţională a
sistemului individului

◦ Dirijează corespunzător energia care

realizează şi susţine actul
comportamental exteriorizat sau ascuns.
COMPONENTELE PSIHICULUI UMAN
 deosebirea esenţială a psihicului uman de cel animal
rezidă din apariţia integrării de tip conştient;
 fiecare proces psihic individualizat dobândeşte, la
nivelurile sale cele mai înalte, atributele conştientizării,
realizându-se ca fapt de CONŞTIINŢĂ;
 procesul care concentrează în sine cel mai bine
determinările structurale şi funcţionale ale conştiinţei este
GÂNDIREA;
 la un anumit nivel, a fi conştient devine echivalent cu a
gândi;
 nivelul de organizare şi dezvoltare a conştiinţei depinde în
foarte mare măsură de gradul de dezvoltare a conţinutului
gândirii şi de nivelul structurilor de operare a gândirii;
PRINCIPII DE ORGANIZARE
MORFOFUNCŢIONALĂ
A CREIERULUI
  PRINCIPIUL NEURONULUI

Unitatea morfologică şi
funcţională a creierului este
neuronul.
  PRINCIPIUL CENTRALIZĂRII

Principiul de convergenţă reciprocă şi

de grupare a neuronilor în ansambluri
organizate în centri nervoşi.
  PRINCIPIUL CEFALIZĂRII

Legat de:
-planul general de organizare
a organismului şi de
-planul de organizare a
sistemului nervos central.
  PRINCIPIUL CORTICALIZĂRII

Scoarţa cerebrală, cea mai nouă

formaţiune filogenetică, tinde să
devină centrul superior de comandă şi
control al sistemului nervos central,
subordonând activitatea formaţiunilor
subiacente.
 PRINCIPIULDIFERENŢIERII ŞI
SPECIALIZĂRII

Encefalul este un sistem

morfofuncţional neomogen, fiind
diferenţiat atât structural cât şi
funcţional şi având o specializare
funcţională a elementelor din care
este alcătuit.
  PRINCIPIULIERARHIZĂRII ŞI
INTEGRĂRII SISTEMICE

◦ Stabileşte legile după care se realizează

diferenţierea şi specializarea în organizarea
funcţională a creierului

◦ Se creează un tip de relaţie cu dublu sens:

 un sens ascendent, de la nivelele inferioare
către cele superioare;
 un sens descendent, de la nivelul superior
către cele inferioare.
  PRINCIPIUL COMUTĂRII
 implică două aspecte:

◦ creşterea şi diversificarea intrărilor şi

ieşirilor la nivelul organismului;

◦ legea fiziologică a exclusivităţii, conform

căreia organismul nu poate efectua, în
acelaşi timp, două comportamente
adaptive în raport cu stimulii exteriori, ci
numai unul singur.
  PRINCIPIUL REFLEXULUI

Exprimă natura de bază a

activităţii creierului, unitatea
funcţională a acestuia fiind
arcul reflex
 PRINCIPIUL MODELĂRII
INFORMAŢIONALE
◦ dependenţa funcţionării creierului de
sursele de stimulare şi de informaţie
exterioare
◦ caracterul reflectoriu al vieţii psihice.
 PRINCIPIUL CONEXIUNII INVERSE
 stă la baza modelului general de acţionare a
creierului, considerat ca un sistem cibernetic,
cu autofuncţionare şi autoreglare.
 creierul are capacitatea de a-și:

◦ menţine un anumit echilibru

◦ corecta eventualele erori de funcţionare
◦ dezvolta experienţa prin:
 achiziţia unor structuri informaţionale noi
 crearea unor sisteme noi de legături.
  PRINCIPIUL REDUNDANŢEI

Se referă la acţiunea factorilor

perturbatori interni sau externi
asupra activităţii informaţionale a
creierului.
  PRINCIPIUL VERBALIZĂRII

Este legat de apariţia şi

dezvoltarea limbajului articulat.
PRINCIPIUL INSTRUIBILITĂŢII

Evidenţiază faptul că
organizarea şi funcţionarea
creierului prezintă o anumită
plasticitate de autoelaborare în
cadrul interacţiunii sale cu mediul.