LP2

Tulburări circulatorii
UMF CAROL DAVILA BUCUREȘTI
CATEDRA DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
OCTOMBRIE 2020
 Homeostazie

Homeostazia (din limba greacă, homois = aceeași și stasis = stare) reprezintă

proprietatea unui organism de a-și menține, în limite foarte apropiate, constantele
mediului său intern.
 Clasificarea tulburărilor circulatorii

1. Modificări privind volumul sanguin: hiperemie, ischemie.

2. Procese de obstrucție vasculară : tromboză, embolie.
3. Pierderi de masă sangvină din sistemul cardio-vascular: hemoragia,
șocul hemoragic.
HIPEREMIA ACTIVĂ
(CONGESTIA)
creşterea aportului sanguin arterial
dilatarea vaselor de tip arterial
aport de sânge oxigenat
ţesutul hiperemic este cald şi
colorat roşu-viu
HIPEREMIA PASIVĂ
(STAZĂ)
creşterea/stagnarea volumului de sânge
venos
dilatarea vaselor de tip venos
aport de sânge venos neoxigenat
ţesutul congestiv este cianotic/roşu-
albăstrui/violaceu, cu temperatură scăzută
 Congestia
(Hiperemia activă)
• Hiperemia arterială(congestia) – clasificare:
• a. fiziologică – apare în condiții normale/fiziologice: efort muscular,
digestie, stări neuro-vegetative particulare (stări emoționale).
• b. patologică – apare în condiții de accelerare a vitezei de circulație a
sângelui + manifestări clinice.

• Cauzele hiperemiei arteriale: factori fizici (căldura, frigul, lovirea,

frecarea, radiația), chimici (alcool, chloroform, acizi) și factori
biologici (endogeni sau exogeni – microbe, virusuri, germeni).
Hiperemia activă
 Staza
(Hiperemia pasivă)

• Staza – clasificare după regiunea afectată:

a.staza sangvină locală – organ sau teritoriu anatomic limitat
b.staza sangvină regional – regiuni topografice/anatomice (vena
cavă superioară)
c.staza sangvină generalizată – întreg organismul
 Staza
(Hiperemia pasivă)

• Staza – evoluția:
a.staza sangvină acută – reversibilă, fără sechele
b.staza sangvină cronică – remite doar la dispariția cauzei și în
condițiile de restabilire a circulației în teritoriul respectiv
 Staza
(Hiperemia pasivă)
 Hipostaza
(formă particulară de hiperemia
pasivă)
Hipostaza
Acumulare de sânge în părțile declive ale
organelor sau membrelor.
Favorizată de contracția scăzută a
sistemului venos.
Dispare la schimbarea poziției.
Hipostaza cadaverică
Acumulare de sânge în părțile declive ale
cadavrului.
Trecerea sângelui la nivel interstițial –
pete cadaverice.
Respectă zonele de presiuni pe planuri de
rezistență ale oaselor.
 Hiperemia – evoluție

1. Favorizează apariția trombozei și infecțiilor

2. Leziuni distrofice (anoxie) + edem – reparație/scleroza/fibroza
3. Staza generalizată (de origine cardiacă) apar tulburări
funcționale și modificări morfologice la nivelul organelor
 Staza pulmonară
• Hiperemie pasivă cronică la nivel pulmonar prin
creşterea volumului de sânge la nivelul teritoriului
venos şi capilar pulmonar.
• Apare în contextul afectării cordului stâng (stenoza
mitrală).
 Staza pulmonară acută
Edem pulmonar acut
Macroscopic
•plămânii măriți de volum
•cianotici
•crepitații diminuate (la palpare,
necropsie)
•la secționare se scurge o canitate
mare de sânge

Microscopic
•Pereți alveolari cu capilare dilatate,
pline cu hematii conglomerate,
neuniforme colorate.
A) Lichid de edem spumos, rozat.
•Alveole cu lichid (serozitate –
B) și C) Cavităţi alveolare pline de lichid interstiţial plasma extravazată), celule
eozinofilic, hematii lizate, pneumocite alveolare descuamate și hematii.
descuamate
Staza pulmonară cronică
(plămân cardiac)

Macroscopic

• volum și masă crescută

• consistență crescută – indurație brună
• crepitații alveolare diminuate/absente
• culoare roşu-vişiniu sau brun (staza cronică),
• pe secţiune se scurge lichid de edem spumos,
rozat
Staza pulmonară cronică
(plămân cardiac)

Microscopic

• septuri interalveolare cu capilare dilatate și

hematii intraluminal; pereți îngroșați prin
fibroză/scleroză cu depozite de hemosiderină
• alveolele pulmonare micșorate conțin lichid
extravazat, celule descuamate și hematii
extravazate.
• macrofage cu volum crescut, conțin granule
de hemosiderină (brun-maronii), au 1-2 nuclei
– celule cardiace.
• colorație Perls – granule albastre de
hemosiderină
•
•
 Staza hepatica
cronică
• Hipermie pasivă cronică datorată creşterii volumului de sânge la nivelul
teritoriului venos şi capilar hepatic.
• Se instalează insidios și apare pe fondul insuficienței cordului drept, obstrucție
pe VCI sau pe arterele suprahepatice.
Staza hepatica cronică
STADIUL I – STAZA HEPATICĂ
INCIPIENTĂ Microscopic
• Vena centro-lobulară și capilarele
MACROSCOPIC sinusoidală – dilatate și pline cu
multe hematii
•Ficat mărit de volum și greutate • Hepatocitele pericentrolobulare –
•Suprafață netedă atrofiate prin comprimare
•Capsula destinsă
•Culoare cianotică, uniform
•La secționare, se scurge sânge
venos în cantitate mare
Staza hepatica cronică
STADIUL II – FICAT ÎN COCARDĂ/FICAT
MUSCAD
•
MACROSCOPIC
•Ficat mărit de volum și greutate
•Suprafață netedă
•Capsula destinsă
•Culoare brun-cenușie, pestriță –
nucă muscadă
•Zonă cianotică central, cerculeț de
culoare galbenă, cerculeț de
culoare brună – zone concentrice
divers colorate – aspect pestriț.
Microscopic
• Zona centro-lobulară: dilatată,
sinusoidele dilatate
• Zona medio-lobulară: leziuni
distrofice – granule de lipide
intrahepatocitar
• Zona periportală/periferică: celule
hepatice nu prezintă modificări
(aport oxygen normal)
Staza hepatica cronică
STADIUL III – STAZA HEPATICĂ
AVANSATĂ – FICAT
INVERTIT/INVERSAT Microscopic

• Zona centro-lobulară și medio-

lobulară cu hepatocyte necrozate
• Hematii extravazate
• Rămân viabile hepatocitele de la
periferia lobulului hepatic
• Lobulul hepatic centrat de spațiul
port (nu de vena centro-lobulară)
Staza hepatica cronică

Microscopic
STADIUL IV – CIROZĂ CARDIACĂ

MACROSCOPIC

• Leziuni ireversibile
• Apar fibre de collagen, țesut
conjunctiv organizat în benzi
• Reorganizarea parenchimului
hepatic
Stază renală

• Reprezintă o hiperemie pasivă cronică prin

creşterea volumului de sânge la nivelul teritoriului
venos şi capilar renal.
• Apare în insuficinţa cardiacă dreaptă şi în
obstrucţia venei renale (tumori, bride, compresii)
• Macroscopic: Rinichiul este crescut în volum, are
capsula destinsă, este uşor de decapsulat, pe
secţiune se scurge un sânge negricios violaceu.
• Coloraţia generală a rinichiului este roşu-violacee,
cu accentuarea limitei între corticală și medulară.
Staza renală

• Microscopic: se observă vasele

intertubulare dilatate şi capilare
glomerulare pline cu hematii (mai mult de 3
hematii)
• Celulele tubulare renale - leziuni distrofice
de tip granulo-vacuolar, secundar hipoxiei
induse de stază.
Stază splenică

Splina de stază apare în:

•insuficienţa cardiacă dreaptă
•ciroza hepatică secundar compresiei venei
splenice (cancer pancreatic, gastric).

Macroscopic: volum crscut, culoare roşie-

negricioasă, capsulă destinsă; la secţionare se
scurge sânge venos, iar conţinutul se raclează uşor
cu lama cuţitului (aspect ramolit).
Stază splenică

Microscopic:
•Sinusurile pulpei roşii sunt dilatate şi pline cu hematii.
•Capsula splenică se îngroaşă
•Apar nodulii fibro-siderotici, centraţi de vase hialinizate
(foliculii limfoizi devin atrofici, se fibrozează, iar
macrofagele sunt încărcate cu hemosiderină (noduli
Gamna-Gandy).