Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Pedagogică de Stat

“Ion Creangă” din Chişinău


Catedra: Asistenţă Socială
Ciclul II.
Specialitatea: Politici sociale de susţinere a familiei şi
copililui

Eseu: Organizaţiile neguvernamentale furnizoare de


servicii

Masterant:Laşco Anastasia
Coordonator ştiinţific: Dumitru Carata, doctor în
medicină, conferenţiar universitar

Chişinău, 2020
Introducere
În cadrul societăţii, de-a lungul istoriei, din punct de vedere politic, au fost deosebiţi două
categorii de actori: statul pe de o parte şi, societatea civilă pe de altă parte. Datorită acestui
model societatea era împărţită în două sectoare: sectorul public şi sectorul privat. Dar cu
trecerea timpului această diferenţiere s-a dovedit a fi perimată. În societăţile moderne s-a
manifestat din ce în ce mai accentuat o nouă diferenţiere în cadrul societăţii civile: un
sector orientat spre obţinerea profitului şi un altul care nu urmăreşte acest lucru (sector
non-profit, aşa numitul cel de-al treilea sector).
Istoricul
O organizație neguvernamentală (abreviat ONG) este o instituție care lucrează
independent față de activitatea guvernului, deși unele ONG-uri sunt parțial sau integral
finanțate de acesta.
Organizațiile internaționale non-guvernamentale au o istorie care datează cel puțin din
secolul al XVIII-lea. Se estimează că până în 1914 au fost înregistrate 1083 ONG-
uri. Expresia organizație neguvernamentală a intrat în uz odată cu înființarea 
Organizației Națiunilor Unite în 1945 cu prevederile art. 71 din capitolul 10 din 
Carta Organizației Națiunilor Unite. Definiția Organizație internaționale non-
guvernamentală (INGO) este dată mai întâi în Rezoluția 288 (X) a ECOSOC din 27
februarie 1950: orice organizație internațională care nu este fondată de un tratat
internațional. Rolul vital al ONG-urilor și al altor grupuri majore în dezvoltarea durabilă
 a fost recunoscut în capitolul 27 al Agendei 21, ceea ce a dus la aranjamente intense
pentru o relație consultativă între Organizația Națiunilor Unite și organizațiile
neguvernamentale.
Scopul şi rolul ONG-urilor

O organizatie neguvernamentală
este formată printr-o asociere
voluntară a unor cetaţeni, care
îşi propun un scop comun cu
caracter non-profit. De regulă,
scopul unui ONG este in
interesul dezvoltării societatii.
Un ONG este independent faţă
de autorităţile guvernamentale,
fiind uneori o legătură între
comunitate şi Guvern.
Fiecare ONG apare dintr-o
nevoie a societăţii, fie a
cetaţenilor care se asociază.
Astfel, pe cât de diverse sunt
nevoile comunitatii, pe atât de
diverse sunt şi ONG-urile active
de astăzi.
Unul dintre rolurile critice ale sectorului ONG este sa sprijine grupurile mai putin avantajate
pentru a se integra in societate. Unele ONG-uri adopta exclusiv acest rol, pe cand altele nu
desfasoara deloc astfel de activitati, diversitatea fiind deosebit de vasta.
Exista astfel ONG-uri care sprijina copiii institutionalizati, persoanele apartinand anumitor
minoritati (etnice, sexuale etc.), persoane aflate intr-un grad ridicat de saracie si multe altele.
Acest rol a aparut ca o nevoie in societate din cauza capacitatii slabe a autoritatilor
guvernamentale de a oferi servicii corespunzatoare grupurilor vulnerabile, precum si din
cauza interesului in general scazut al societatilor comerciale pentru aceste persoane, care nu
prezinta putere de cumparare ridicata. Astfel, ONG-urile isi propun sa umple acest vid si sa
ofere serviciile necesare, insa resursele sunt de regula foarte limitate, ceea ce afecteaza
puternic capacitatea de a acoperi nevoile societatii in mod corespunzator.
Oamenii pasionaţi de o anumită cauză
sunt uneori cei mai potriviţi pentru a ne
informa cu privire la situatia existenta.
Ştiaţi de exemplu ca 9 din 10 copii din
şcoli sunt victime ale violenţei
verbale/bullying? Uneori aflam aceste
lucruri mulţumită ONG-urilor care
activează în aceste zone.
Acestea pot trage un semnal de alarmă
când anumite lucruri ar trebui sa ne
îngrijoreze, dar în acelaşi timp ne pot
învăţa şi cum să îmbunătaţim situaţia, fie
prin schimbarea comportamentului nostru
de zi cu zi, fie prin implicarea activă prin
voluntariat în activităţile ONG-ului
respectiv.
Uneori autoritatile guvernamentale deviaza de la rolul lor de protejare a intereselor
cetatenilor, iar ONG-urile au un rol critic pentru a semnala aceste derapaje in mod public si
pentru a mobiliza cetatenii pentru solutionarea problemei.
Este foarte important ca aceste ONG-uri sa fie puternice, complet independente de orice
factor politic ori comercial, si capabile sa monitorizeze constant activitatea autoritatilor.
Aria de actiune poate fi foarte vasta, de la incalcari ale legii pana la adoptarea unor decizii
care limiteaza sau pun in pericol drepturile cetatenilor.
In Romania, din pacate, capacitatea acestor ONG-uri este in general redusa in acest
moment.
Lucrând direct în comunitate, ONG-urile sunt uneori printre cele mai abilitate sa vorbeasca
în numele celor pe care îi reprezintă sau în aria de activitate. Astfel, în timp, cei care
lucrează în aceste ONG-uri acumulează expertiza importantă, pe care ulterior o folosesc
pentru schimbarea de politici publice.
ONG-urile influenteaza politicile publice în 2 moduri principale:
1. Rareori, atunci când acestea sunt consultate în mod autentic de către autorităţile
guvernamentale sau Parlament. În aceste cazuri, ONG-urile prezintă opiniile experţilor
acestora ori rapoartele/studiile realizate de-a lungul timpului pe subiectul în cauză.
2. Advocacy, cand ONG-urile îşi propun în mod direct să schimbe o politică publicaă sau o
lege şi depun eforturi intense in acest sens pe lângă autorităţile competente. De regulă, este
necesară o coaliţie formată din mai multe ONG-uri pentru a avea succes în acest demers.
Lista ONG.urilor din Republica moldova prestatoare de servicii sociale:

1. Asociația ”Credința”, mun. Chișinău, str. Miron Costin 7, of. 501- Suport psiho-
social, îngrijiri domiciliu pentru persoanele HIV pozitive, prevenire HIV/SIDA;
2. Asociația ”Acasă”, mun. Chișinău, str. Sciusev 82/1- Asociaţia pentru caritate şi
asistenţă socială;
3. Fundația”Casa Providenței”, mun. Chişinău, str. Muşatinilor 1 - Suportul
persoanelor socialdezavantajate, îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor;
4. Centrul “Speranţa”, mun. Chișinău, bd. Traian 12/2, ap.2 - Servicii comunitare
pentru copii cu dizabilităţi fizice;
5. Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de copii, mun. Chișinău, str. Calea
Ieşilor 61/2 - Servicii specializate de sprijin adresate copiilor;
6. Keystone Human Services Moldova, mun. Chișinău, str. M. Kogalniceanu of. 3 -
Servicii sociale de sprijin a persoanelor cu dizabilităţi;
7. ONG”Gender-Centru”, mun. Chișinău, str. A. Mateevici 60 - Servicii sociale ;
8. Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, mun. Chişinău, str. Livezilor
35 (Stăuceni) - Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi;
9. Alianţa ONG-urilor active în Domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei
(APSCF), reprezentată de Asociaţia Obştească Centrul de Dezvoltare a Resurselor în
Domeniul Protecţiei Copilului şi Familiei - Social, educaţie, sănătate ;
10. Asociaţia Obştească Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova -
Îmbunătăţirea statutului social al femeii, consolidând eforturile organizaţiilor de
femei;
11. Societatea „CRUCEA ROŞIE din Moldova” - Protejarea vieţii şi sănătăţii oamenilor,
organizaţie de binefacere;
12. Copil, comunitate, Familie (CCF) Moldova - CCF Moldova creează pentru copiii în
nevoie un mediu de speranţă şi respect, în care ei îşi pot dezvolta potenţialul complet şi
oferă instrumente practice pentru o schimbare pozitivă în viaţa copilului, familiei şi
comunităţii.
13. The Moldova Project – colectarea donaţiilor pentru ajutorarea familiilor cu mulţi copii.

S-ar putea să vă placă și