UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

”N.Testemiţanu”

Catedra
Otorinolaringologie

1
Laringotraheobronşita stenozantă,
striduloasă la copii (crupul fals)

Etiologic în 98% de cazuri afecţiunea este

provocată de o infecţie virală, dupa
incidenta urmează în ordinea descreşterii
traumatismul, corpii străini,combustiile.

 Mecanismul apariţiei şi dezvoltării

laringotraleobronşitei striduloase la copii
este determinat de particularităţile
anatomice ale laringelui:

2
1. Dimensiunile externe şi interne şi,
îndeosebi, spaţiul subglotic la copii
este foarte mic în comparaţie cu
adulţii.

2. Subglota este încorsetată în

cartilajul cricoid astfel încît spaţiul
ei nu se poate lărgi în caz de
inflamaţie.

3. Mucoasa din spaţiul subglotic este

foarte laxă, fiind constituită din ţesut
submucos lax şi limfatic, care uşor
se inflamează şi se edemaţiază.

3
4. Mucoasa laringelui este:
a) hiperestezică şi de aceea spasmul la
copii se produce cu uşurinţă.
b) uşor decolabilă.

5. În laringe există numai un muşchi

dilatator al rimei glotei
(m.cricoaritenoidian posterior) şi trei
muşchi constrictori ceea ce
condiţionează apariţia cu uşurinţă a
spasmelor laringiene, închiderea
spaţiului glotic.

4
 Dezvoltarea laringotraheobronşitei
striduloase Ia copii

Particularitățile Stenoza
anatomice ale Infecție laringelui
laringelui

Modificari
locale de tip
inflamator si
edematos
Dereglarea
hemostazei
Progresarea
stenozei
5
 Gravitatea bolii la copil se explică prin
faptul că rima glotică la copil este de 4-5
mm, iar dezvoltarea unui edem de
numai 1 mm pe fiecare parte reduce
esenţial rima glotică. În afară de
aceasta, stenoza la copii se instalează
foarte rapid, iar copiii suportă greu
hipoxiile.

6
 Tabloul clinic şi evoluţia bolii.

Boala are un debut acut, fără perioadă

prodromală, cu agravare în timpul nopţii.
De cele mai multe ori se dezvoltă după o
boală respiratorie virală.
virală

Simptomul principal este dispneea.

7
 După gradul de insuficienţă
respiratorie deosebim:
/. Stenoză compensată. Copilul devine agitat cu
faţa îngrijorată. Se înregistrează tahipnee, tiraj
substernal şi subclavicular nepronunţat,
tahicardie, hipertensiune arterială.

2. Stenoza compensată incompletă. Respiraţia

devine zgomotoasă. În timpul plînsului,
efortului fizic se accentuează insuficienţa
respiratorie. Copilul este agitat, somnul
superficial, tegumentele feţei hiperemiate,
apare cianoza triunghiului nazo-labial. Se
observă tiraj al foselor supra- şi
subclaviculare,pulsarea venei jugulare,
aprofundarea tahicardiei.
8
3. Stenoza decompensată.
Respiraţie zgomotoasă, accelerată. Apar
intoxicaţia, dereglări în diferite organe,
cianoza tegumentelor.
4. Asfixia.
Copilul este apatic, dormitează, respiraţia
este dereglată, uneori se poate stopa.
Simptomele subiective şi obiective:
- dispnee;
- tuse grosolană şi lătrătoare;
- disfonie.

9
 Clasificarea laringotraheobronşilei
stenozante striduloase după criteriul
morfopatologic:
/. Forma catarală.
Starea generală a copilului este de o
gravitate medie.
Temperatura se menţine subfebrilă. Se
observă o intoxicaţie minimă, tuse
lătrătoare, disfonie, insuficienţă respiratorie
de gradul I-II.
Laringoscopic se constată hipermia mucoasei
şi secret. Această formă se întîlneşte la 50-
60% din bolnavi.

10
2. Forma edemo-infiltrativă.
Stenoza progresează din cauza prezenţei
secretului şi a edemului subglotic.
Starea generală a copilului este gravă, cu
semne de intoxicaţie şi tegumentele palide,
cianotice. Inapetenţă, febră (t 38°- 39°C),
insuficienţă respiratorie de gradul II-III.
Laringoscopic se depistează hiperemie şi
edemul spaţiului subglotic - plice roşii sub
plicele vocale.
Se întîlneşte la 30-36% din bolnavi.

11
3. Forma fibrinoasă-supurativă.
Starea generală a copilului este foarte gravă,
înregistrîndu-se intoxicaţie, febră (39-
40°C), disfonie, afonie, insuficienţă
respiratorie de gradul III. Este indicată
efectuarea intubaţiei.
Laringoscopic se observă hiperemie şi
fungozităţi fibrinoase. Se întîlneşte la 10%
din bolnavi.

4. Forma necrozantă este una din cele mai

grave variante clinice ale bolii. Intoxicaţia
este pronunţată. Stenoza atinge gradul III.
Copilul este apatic, prezintă febră (40°).
Laringoscopic se depistează ulceraţii,
cruste.
12
Tratamentul poate fi:
 etiopatogenic;
 simptomatic;
 profilactic.

 Volumul de măsuri curative depinde de

forma procesului, gradul de stenoză şi
de intoxicaţie.
 Toţi copiii cu stenoze acute necesită
spitalizare de urgenţă.

13
Complexul terapeutic include:

- inhalaţii, aerosol cu medicamente;

- inspiraţia oxigenului umezit;
- înlăturarea secreţiilor din laringe şi trahee
prin laringoscopie directă;
- antibioterapie;
- corticoterapie- cu prednisolon (unii autori
nu-l recomandă);
- dezintoxicante;
- combaterea acidozei;
- stimularea forţelor imunobiologice ale
organismului.

14
 Pentru prevenirea dezvoltării stenozei
acute, se efectuează blocadă intranazală
cu soluţie de Novocaină de 1 % - 0,5 ml în
regiunea anterioară a cornetelor nazale
inferioare. Se poate introduce Novocaină +
Hidrocortizon.

 Copiilor cu spasmul muşchilor laringieni li

se administrează sol. de Adrenalină de 0,l
%-0,1 ml la 1 an de viaţă a copilului sau
sol. de Efedrina de 5%-0,1 ml la un an de
viaţă a copilului dizolvată în soluţie de
glucoza de 5% sau soluţie gata preparată
de 20% în fiole. Aceste preparate măresc
rezistenţa organismului la hipoxie.

15
În formele edemo-infiltrativă şi fibrinoasă-
supurativă sunt eficiente inhalaţiile cu
soluţie de naftizină de 0,05% (0,2-0,3
ml la o inhalaţie), după care se instilează
Interferon şi fermenţi proteolitici: Tripsină,
Chimotripsină, Dezoxiribonuclează, sol. de
Bicarbonat de sodiu.

 Fermenţii proteolitici sunt substanţe

biologic active şi au o acţiune fibrinolitică,
mucolitică, antiedemică şi potenţează
acţiunea antibioticelor.

16
Ei se dizolvă în soluţie fiziologică de 0,9% sau în apă
distilată - 2-3 mg de preparat la 1 ml de solvent. În
acest lichid se mai adaugă suspensie de
Hidrocortizon sau Adrezon ; Acid ascorbic; Pipolfen
sau Dimedrol şi 500 000 unităţi de Ampicilina,
Oxacilină sau Metaciclină.

Terapia inhalatoare se efectuează 10-12 min. La o

inhalaţie se utilizează 2-3 ml de lichid.

Aşadar, pentru inhalaţii se utilizează:

- Enzime proteolitice- 1 ml (2-3 mg);
- Hidrocortizon sau Adrezon - 5 ml (50 mg);
- Acid ascorbic de 1 % - 1 ml;
- Pipolfen de 2,5% - 1 ml sau Dimedrol de 1% - 1 ml;
- Ampicilina, Oxacilină sau Metaciclină 500000 UI.

17
 În cazul formelor fibrinoase-supurative şi
necrozante se efectuează laringoscopia
directă cu scopul de a badijona mucoasa
laringelui cu sol. de Naftizină sau
Adrenalină.

 Ulterior se introduce un cateter prin

intermediul căruia se administrează un
amestec de Hidrocortizon, enzime şi
antibiotice şi se înlătură secreţiile şi
crustele din laringe şi trahee.

18
 În forma catarală se întrebuinţează de regulă
Prednisolon 2-3 mg la 1 kg de masă a copilului
timp de 24 ore, în celelalte forme cîte 5-6 mg
la 1 kg de masă a copilului.

 Pentru combaterea intoxicaţiei se va administra:

glucoza de 10-20% - 10-20 mg la 1 kg de masă a
copilului; plasmă 5-10 mg la 1 kg de
masă;Poliglucină 5 -7mg la 1 kg de masă a
copilului; Hemodez, Neocompensan - 5-10 mg la 1
kg de masă a copilului.

19
 Pentru combaterea acidozei se
administrează Bicarbonat de sodiu de 4% -
4 ml la 1 kg de masă a copilului

 Dacă terapia medicamentoasă este

ineficientă, se efectuează intubaţie
nazotraheală prelungită cu tube
termoplastice din policlorvinil sau se
efectuează traheotomia.

20
 Laringotraheobronşita striduloasă poate
recidiva.
 Remisiile frecvente pot induce dezvoltarea
pneumoniei, bronşitei, astmului bronşic, de
aceea dispensarizarea acestor bolnavi este
obligatorie.
 În afară de pneumonii la aceşti copii se pot
dezvolta traheite, bronşite ş.a.
 Dacă ajutorul medical a fost acordat tîrziu
sau incomplet, boala poate duce la deces.

21
Multumesc pentru atentie
22