CHIMIA DISTRACTIVĂ

Motto:Chimistul se poate bucura tot atât de mult de o experienţă

frumoasă...........ca şi scluptorul în faţa lucrării executate!
(C. D.Neniţescu)

ELEVI:
Scoala gimnazială „G.E.Palade” Ploieşti

PROF. COORDONATORI:
Aurelia Burlan , Scoala gimnazială „G.E.Palade” Ploieşti
ProfDiea Steluţa Liliana, C.T. „Toma N. Socolescu” Ploieşti
 INTRODUCERE

 Chimia este o știință experimentală deoarece are la

baza experimentul de laborator.
 Activitatea experimentală este cea mai sigură
metodă de a atrage elevii spre chimie. Lucrarea
reunește simplitatea cu imaginația fiind o invitație
la un ”spectacol chimic.”
 Experimentatorul are nevoie de doua instrumente :
ochi pătrunzatori,care inregistreaza toată
diversitatea aspectelor manifestate în cursul
desfăşurării unui fenomen studiat și capacitatea de
a pătrunde în esenţa celor constatate;
 STRĂLUCITOR CA O MONEDĂ

SUBSTANȚE ȘI USTENSILE: suc de

lămâie, sare de bucătărie, monede de
cupru, pahar Erlenmeyer, vase de sticlă.
 MOD DE LUCRU:
Întru-un vas de sticlă se adaugă suc de lămâie și un vârf
de sare de bucătărie. Se amestecă până se dizolvă sarea.
Amestecul obținut se adaugă peste monedele de cupru
astfel încât să fie acoperite în totalitate și se lasă cam 3
minute. Se introduce un cui de fier curăţat , se așteaptă
15-20 minute , apoi se scoate cuiul .
OBSERVAȚII EXPERIMENTALE: Cuiul este placat în cupru.

CONCLUZIE: oxizii de cupru depus pe monede şi cuprul

înteracționează cu acidul citric din sucul de lămâie ,
formând un nou compus citrat de cupru. În momentul
introducerii cuiului în soluție, cuiul de fier fiind mai
reactiv decât cupru îl scoate din compus , acesta se
depune.
 MESAJUL INVIZIBIL

SUBSTANȚE ȘI USTENSILE: faină, apa, iod in

iodura de potasiu, suc de lămâie, vase de
sticlă, bețișoare de urechi, prosop de hărtie.
 MOD DE LUCRU
Pe prosopul de hărtie se desenează un simbol de față
zâmbitoare. Cu ajutorul unui bețișor înmuiat în soluția de
apă și făină se trasează pe conturul simbolului . Se
schimbă bețisorul și folosind soluție de iod în iodură de
potasiu se urmează același contur . Se observă apariția
culorii albastre pe conturul desenului. Se schimbă din nou
bețișorul şi se tamponează conturul desenului.
OBSERVAȚII EXPERIMENTALE: Mesajul dispare.
CONCLUZIE: Iodul reacţionează cu amidonul din făina ,
formând un compus nou , care apare într-o culoare negru-
albăstruie. Cînd se tamponează cu suc de lămâie , acidul
ascorbic (vitamina C) din lămîie se combină cu iodul şi
formează un compus nou incolor. În concluzie petele de
iod, cerneală, mucegai şi petele de rugină de pe haine şi
textile pot fi îndepărtate cu suc de lămîie.
 ȘARPELE CHIMIC

SUBSTANȚE ȘI USTENSILE:
USTENSILE soluţie de gelatină 2%, soluţii de
KSCN şi K4 [Fe(CN)6] x 3H2O, FeCl3 solid, cilindru gradat
,pensetă .
 MOD DE LUCRU:
în soluţia de gelatină îmbibată cu soluţie
K4 [Fe(CN)6]x 3H2O (sau KSCN) răcită
care se află în cilindru se aruncă o bucată
de FeCl3 solid.
OBSERVAȚII EXPERIMENTALE: se observă cum
creşte „şarpele chimic”
CONCLUZIE: gelatina încetineşte reacţia chimică,
aceste reacţii sunt utilizate şi pentru recunoaşterea
ionilor de Fe
 EPRUBETA TRICOLORĂ

SUBSTANȚE ȘI USTENSILE: soluţie de

gelatină 2%, soluţie NaOH, soluţie de
K4 [Fe(CN)6] x 3H2O, fenolftaleină, soluţie de
FeCl3.
 MOD DE LUCRU
În soluţia de gelatină slab alcalinizată cu NaOH se
adaugă 5 picături de K4[Fe(CN)6] x 3H2O şi fenolftaleină.
Se aşteaptă întărirea gelatinei (3 ore) şi apoi se adaugă
2 ml de FeCl3.
OBSERVAȚII EXPERIMENTALE
În eprubetă se separă 3 straturi de culori diferitE
de aici şi numele „eprubeta tricoloră.
 IDENTIFICĂRI ÎN GELATINĂ

SUBSTANȚE ȘI USTENSILE: soluţie de

gelatină, soluţie NaOH, soluţii ale
sărurilor de Cu, Ni (II), Co (II) şi Fe(III),
eprubete , stativ
 MOD DE LUCRU
Se adaugă în fiecare eprubetă soluţie de gelatină şi
soluţie de NaOH.Pe rînd în eprubete diferite se adaugă
soluţiile săruri de Cu, Ni(II), Co (II) şi Fe (III)

OBSERVAȚII EXPERIMENTALE: Se obţin precipitate

colorate Cu(OH)2 albastru, Ni(OH)2 verde, Co(OH)2 roz-
albastru, Fe(OH)3 roşu-brun

Cu(OH)2

Ni(OH)2 Co(OH)2
Fe(OH)3
 REACŢII CHIMICE

2NaOH + CuSO4 Cu(OH)2↓+ Na2SO4

2NaOH + NiSO4 Ni(OH)2↓+ Na2SO4
2NaOH + CoCl2 Co(OH)2↓+ 2NaCl
3NaOH + FeCl3 Fe(OH)3↓+ 3NaCl
CONCLUZIE: Bazele tari acționează asupra
sărurilor solubile formând precipitate ale unor baze
insolubile și noi săruri.
Reacțiile au fost încetinite și mai spectaculoase
deorece s- au realizat într-un mediu de gel .
 BIBLIOGRAFIE

 E. Richard Churchill, Louis V. Loesching ,

M. Mandell , „365 de experimente ştiinţifice
simple ”, Ed. Aquila, Oradea 2007;
 J. Breckenridge, M. Mandell, A.D.
Fredericks , Louis V. Loesching, „365 de
super experimente ştiinţifice”, Ed.
Aquila,Oradea, 2007;
 M. Loghin, M. Grigoraș, ”Experimente în
gelatină”, Ed. Tehnopress Iasi, 2009.