Sunteți pe pagina 1din 67

Curs 4 -chirurgie

BOLILE CHIRURGICALE ALE


FICATULUI,PANCREASULUI,SPLINEI
;HERNII,EVENTRATII,EVISCERATII
BOLILE CHIRURGICALE ALE FICATULUI
Abcesul hepatic
• Definitie:Abcesul hepatic este o afectiune supurativa
unica sau multipla,localizata in parenchimul hepatic.
• Etiologie:-abcese amoebiene-determinate de
Entaemoeba histolitica (intalnita in tarile tropicale)
• -abcese piogene-cu o etiologie
multipla:E.coli,streptococ,stafilococ auriu,etc
• Patogenie:Caile de patrundere ale agentilor patogeni in
parenchimul hepatic sunt:
• -cale directa-prin traumatisme hepatice
• -cale hematogena-arteriala sau venoasa
Abcesul hepatic
• Clinic:
• Aparitia abceselor secundar unei supuratii la distanta
se manifesta prin agravarea starii septice initiale.
• Cand apar posttraumatic debuteaza insidios
prin:astenie,febra,dureri epigastrice sau in
hipocondrul drept,urmate de aparitia starii
septice:febra ridicata ,insotita de transpiratii
reci,frison,varsaturi.
Abces hepatic
• Ex.obiectiv:-icter tegumentar
-hepatomegalie dureroasa
-submatitate si raluri subcrepitante la ascultatia bazei
hemitoracelui drept
• Investigatii:
• Ex.de laborator:hiperleucocitoza,anemie,fosfataza alcalina crescuta
• Ex.radiologic:-ridicarea hemidiafragmului drept,cu diminuarea
mobilitatii acestuia
• -imagine hidro-aerica in aria hepatica (forme anaerobe)
• Scintigrafia hepatica
• Ecografia si punctia hepatica
Abces hepatic
• Tratament:-medicamentos-antibiotice in doze
crescute in functie de antibiograma
-chirurgical-evacuarea colectiei
purulente prin drenaj eficient
• Evolutie-abcesele multiple sunt foarte
grave,evoluand rapid spre casexie,alterarea
starii generale,deces.
Chist hidatic hepatic-CHH
• Definitie:CHH este o afectiune tumorala hepatica
,determinata de un parazit numit Taenia echinococcus,care
in stare adulta se gaseste in intestinul unor carnivore
(caine,pisica,lup,vulpe) iar in stare larvara ,sub forma de
chist ,in viscerele unor mamifere(gazde
intermediare):om,porc,oaie,maimuta,vaca.
• Infectarea omului se poate realiza pe doua cai:
• A)cale directa prin contact direct al omului cu animalul
• B)cale indirecta,mai rara,prin consumul apei infestate sau
legume nespalate.
Chist hidatic hepatic-CHH
Chist hidatic hepatic-CHH
• Simptomatologie:
• A)in stadiul pretumoral apar manifestari alergice intermitente si un
sindrom dispeptic biliar (poate dura ani de zile)
• B)In stadiul tumoral imbraca diverse aspecte in functie de localizarea
tumorii si dimensiunile acesteia.
-Chisturile anterioare ale fetei convexe hepatice se manifesta prin
evidentierea clinica a tumorii in hipocondrul drept.
-Chisturile postero-superioare cu evolutie toracica:dureri intercostale,tuse
uscata,dispnee intermitenta.
-Chisturile centrale –hepatomegalie,fara icter sau ascita.
-Chisturile lobului stang-splenomegalia.
Ceea ce atrage atentia sunt:mentinerea nealterata a starii generale timp
indelungat,absenta ascitei si a tulburarilor digestive.
Chist hidatic hepatic-CHH
• Diagnostic:
• Teste serologice si biologice:
-cresc eozinofilele>10 % in 50% din cazuri
-reactia Cassoni este o reactie intradermica aparuta post
ijectarea a 0,10-0,20 ml antigen hidatic
-reactia de fixare a complementului Parvu este pozitiva in
peste 50% din cazuri ;ramane pozitiva si la 2 ani dupa
vindecare
-imunoelectroforeza
• Scintigrama hepatica,ecografia abdominala,CT
Chist hidatic hepatic-CHH
• Evolutie-tumora creste lent,in 6 luni atingand 2 cm;dupa 15-
20 ani diametrul tumorii poate atinge 10-20 cm.
• Posibilitati de evolutie:
-creste in volum
-se poate rupe in organele vecine-cai biliare,tub digestiv,cavitati
seroase (peritoneala,pleurala,pericardica) sau bronhii
-chistul poate supura
Dupa o evolutie de 20-30 ani ,de multe ori se produce o
involutie spontana a chistului,cu distrugerea parazitului si
calcificarea chistului.
Chist hidatic hepatic-CHH
• Tratament:exclusiv chirurgical ,urmareste 2 obiective:
• 1)Inactivarea si evacuarea parazitului consta in introducerea prin punctie a
unei solutii de formol 2%,care e lasata sa actioneze 10 min,dupa care se
goleste chistul prin aspiratie.
• 2)Desfiintarea cavitatii restante-procedee:
-Chistectomia totala –in chisturile superficiale care nu au relatii cu elemente
vasculo-biliare importante.
-Chistectomia partiala –presupune excizia mai mult sau mai putin intinsa din
membrana perichistica-cea mai des utilizata
-Hepatectomia partiala -in cazul abceselor multiple ale unui lob sau in cavitatile
restante,cu pereti duri,calcificati,ce ocupa in totalitate un lob hepatic.
Indiferent de metoda aleasa este obligatoriu drenajul extern al cavitatii
restante iar la constatarea intraoperatorie a cointeresarii caii biliare principale ,se
asigura permeabilitatea acesteia si drenajul extern de tip Kehr.
Tumori benigne hepatice
• Clasificare:
• De origine parenchimatoasa:adenom,colangiom
• De origine
conjunctiva:angiom,limfangiom,leiomiom,fibro
m,lipom
• Angioamele hepatice sunt tumori aparute in
urma proliferarii tesutului reticulo-endotelial al
ficatului.
Tumori benigne hepatice
• Simptomatologie:
• Modesta si nespecifica;cand tumorile ating
dimensiuni mari se pot intalni:
• Hepatomegalie uniforma sau partiala
• Tulburari digestive prin compresiune
extrinseca gastro-duodenala ,ajungand pana la
mimarea stenozei pilorice.
• Rareori icter mecanic
Tumori hepatice benigne
• Diagnostic:
• Rgf.abdominala pe gol arata modificari asimetrice ale umbrei
hepatice
• Tranzit baritat gastro-duodenal releva relatiile tumorii cu organele
vecine
• Colangiografia-evidentiaza cointeresarea cailor biliare extrahepatice
• Scintigrafia si ecografia
• Arteriografia selectiva-permite vizualizarea tumorii si orientarea
punctiei biopsice
• CT
• Tratament:chirurgical ptr.tumorile unice si bine delimitate.
Tumori hepatice benigne
Tumori maligne hepatice-CANCER HEPATIC

• Etiopatogenie:
• Frecvent la adulti tineri
• Factori favorizanti:
-malnutritia
-parazitole ce determina fibroze hepatice si
regenerare secundara (ex:schistosomiaza)
-ciroza hepatica in 2/3-3/4 din cazuri se poate
maligniza
-unele ciuperci din cereale mucegaite
CANCER HEPATIC
• Clinic:
• Debut insidios cu
meteorism,inapetenta,greata,astenie,dureri in
hipocondrul drept si epigastru,subfebrilitati inexplicabile
• La ex.obiectiv:
• Hepatomegalie cu ficat sensibil,dur
• Icter hepatic la 50% din cazuri
• Ascita apare in formele avansate
• Febra intermitenta
CANCER HEPATIC
• Ex.de laborator:
-anemie de diferite grade
-leucocitoza cu neutrofilie
-cresterea fosfatazelor alcaline
-scaderea glicemiei
• Ex.radiologic:
-arteriografia selectiva hepatica indica o tumora bogat vascularizata
-splenoportografia arata amputari ale unor ramuri vasculare
-CT
• Ecografia
• Testul cu alfafetoproteina
CANCER HEPATIC
• Tratament:
• Chirurgical-de electie
• Ligatura arterei hepatice ce duce la ischemia si
necroza tumorii
• Chimioterapia selectiva prin cateterizarea
arterei hepatice
• Radioterapie cu cobalt
CANCER HEPATIC
• Prognostic:in general sever,rar se intalnesc
supravietuiri de 2-5 ani dupa rezectii hepatice
sau chimioterapie.
Boli chirurgicale ale cailor extrahepatice
Litiaza biliara
• Litiaza biliara-prezenta calculilor in vezica biliara ce apare cu precadere la
femei,dupa 40 ani
• Etiopatogenie:
• Tulburari metabolice care modifica raportul componentilor bilei si
favorizeaza precipitarea acestora:
-exces de colesterol in bila
-staza si infectia biliara
-scaderea concentratiei de acizi biliari si lecitina
-sarcina,utilizarea contraceptivelor orale(>2 ani),care favorizeaza staza
biliara
• Imposibilitatea colecistului de a-si evacua optim continutul datorita
obstacolelor mecanice(stenoze inflamatorii),modificari distrofice cervico-
cistice (adenomiomatoza,colesteroloza),anomalii congenitale biliare,etc
Litiaza biliara
Litiaza biliara
• Simptomatologie:
• Faza tulburarilor dispeptice:
-meteorism,flatulenta
-cefalee-migrena,greata,varsaturi
-astenie,tulburari de tranzit
• Faza durerilor paroxistice-colica biliara-durere
violenta in hipocondrul drept,cu iradiere epigastrica
sau in umarul drept
-agitatie,anxietate,greata,varsaturi,+/- febra
Litiaza biliara
• Paraclinic:
• Ecografia abdominala-explorarea de electie
releva imagini hiperecogene,avand con de
umbra posterior,in aria colecistului
• Rx.abdominala simpla poate decela numai
calculii radioopaci(15% di calculi;valoare
relativa)
Litiaza biliara
• Complicatii:
-infectioase-colecistita acuta/cronica
-migratorii-hidrops vezicular (bila neinfectata)
-fistulizare si perforatia colecistului:fistula bilio-
duodenala,fistula bilio-colica,ileus biliar(calculul
migreaza in duoden sau in colon)
-degenerativ-neoplazice-85% din neoplasmele
colecistului apar la un pacient avand calculi biliari.
Litiaza biliara
• Tratament:
• 1)Disolutia chimica,rar practicata;consta in administrarea de acizi biliari minim 1 an la
purtatorii asimptomatici de calculi care refuza interventia chirurgicala
-raspund calculii bogati in colesterol si saraci in calciu
-nu este utilizata in formele complicate
• 2)Litotritia extracorporeala –are drept principiu sfaramarea calculilor,utilizand unde de
soc acustic ce vor crea microfisuri in structura calculului si-l vor fragmenta
Conditii ce trebuiesc indeplinite de pacienti
-calcul unic,<3 cm
-colecist neinfectat,avand canalul cistic liber
-perete vezicular nealterat,cu motricitate pastrata
Contraindicatii:UG,UD,sarcina,anevrisme regionale
• 3)Litotritia percutana-metoda radiologica interventionala practicata numai la pacienti
cu risc chirurgical ridicat;presupune distrugerea calculilorsi extractia fragmentelor
,urmate de instalarea unui drenaj extern temporar al colecistului.
Litiaza biliara
• 4)Colecistectomia
• -pe cale laparoscopica,contraindicata la cei cu
antecedente de interventie chirurgicala
supramezocolica si la cei cu plastron vezicular
• -pe cale deschisa (clasica)-doar pentru
contraindicatiile laparoscopiei
Colecistita acuta
• Colecistita acuta este inflamatia acuta a peretelui vezicular,coexistand cu
un obstacol litiazic infundibulo-cistic.
Reprezinta complicatia cea mai frecventa a litiazei biliare.
• Clinic:
-durere intensa in hipocondrul drept sau in regiunea epigastrica,creste
progresiv in intensitate,nu cedeaza (cedeaza incomplet )la antialgice si
antispastice uzuale;treptat durerea devine cvasipermanenta,ocupa o arie
mai larga,limiteaza miscarile respiratorii si imobilizeaza antalgic pacientul.
-greata si varsaturi
-febra,frison repetat,caracteristic formelor flegmonoase si gangrenoase
-icter modest,trecator,aparut ca cateva ore dupa durere si cedeaza spontan
Colecistita acuta
• Diagnostic:
• Laborator:-leucocitoza 8000-20000/mm3
-amilaze serice moderat crescute
-bilirubina crescuta
-VSH,fibrinogen crescute
• Ecografia abdominala –cel mai valoros
examen
Colecistita acuta
• Tratament:
• Medical-se aplica 48-72 ore
-repaus digestiv,eventual aspiratie gastrica in cazul varsaturilor
repetate
-reechilibrare hidro-electrolitica
-antibiotice cu spectru larg
-combaterea durerii prin antialgice uzuale;se evita opiaceele deoarece
induc hipertonie oddiana
-perfuzii litice,inclusiv cu Procaina 1%,lent
• Chirurgical:optim este efectuat in primele 4-7 zile de la debutul
bolii;se practica colecistectomia,interventie de electie prin care se
indeparteaza sediul inflamatiei.
Bolile chirurgicale ale pancreasului
Pancreatita acuta
• Pancreatita acuta este o inflamatie pancreatica acuta,initiata
de activarea prematura a tripsinei in celulele acinare,extinsa
uneori la tesuturile peripancreatice sau la distanta.
• Clasificare:
• A)histopatologica-edematoasa
-necrotico-hemoragica
-supurata
• B)clinica-usoara
-moderat severa
-severa
Pancreatita acuta
• Etiopatogenie:
-consum de alcool
-litiaza biliara
-traumatisme
-boli metabolice (hiperlipemia familiala)
-endocrine(hiperparatiroidismul)
-infectii virale (cu virus Coxackie,v.urlian)
-obstacole pe canale excretorii ale pancreasului
Pancreatita acuta
• Clinic:
-durere abdominala superioara,cu debut brusc,ce atinge maxim de
intensitate in cateva ore si persista minim 1-2 zile;la pacientii cu litiaza
biliara,durerea poate fi similara colicii biliare;persistenta durerii dupa
tratarea colicii biliare sugereaza o PA;este localizata in epigastru si iradiaza
in hipocondrul stang/drept/regiunea dorso-lombara;pacientul adopta o
pozitie antalgica;durere ,,in bara”
-greata,varsaturi,constipatie sau diaree
-febra,tahicardie,agitatie,anxietate
• La ex.clinic:
-sensibilitate crescuta sau aparare musculara epigastrica
-rar-apare echimoza in jurul ombilicului (semnul Cullen),echimoza sub
ligamentul inghinal(semnul Fox) sau pe flancuri(semnul Gray-Turner)
Pancreatita acuta
• Diagnostic:
• Biologic-amilaze serice si urinare crescute,lipaze
pancreatice serice crescute,raportul dintre Clearance-ul
amilazei si cel al creatininei crescut (6-8,9)
• Imagistic:
-ecografia abdominala
-CT,IRM
-colangio-pancreatografia retrograda endoscopica (ERCP)
-laparoscopia
Pancreatita acuta
• Complicatii:-generale
-disfunctie pulmonara –edem interstitial,scade capacitatea reziduala
functionala
-leziuni renale
-disfunctie miocardica
-leziuni gastro-intestinale:ulceratii acute,ocluzie intestinala
-disfunctie metabolica si de sinteza hepatica
-afectarea SNC,tulb.ale starii de constienta,coma
-instalarea socului
• Complicatii:-locale
-pseudochisturi pancreatice
-abcese pancreatice
-necroza pancreatica
Pancreatita acuta
• Tratament:Este de preferat a nu se interveni chirurgical in PA (nici in cele
necrozante),decat in cazul infectarii tesutului necrozat.
• A)medical-pacientii cu PA severa vor fi internati la terapie intensiva pentru
monitorizarea functiilor vitale si pentru evita insuficienta multipla de organ ;sunt
administrate rapid lichide iv iar pacientul este ventilat mecanic;i se asigura o nutritie
adecvata cu aminoacizi in doze de 1,5 g/kg corp.
-analgezie sustinuta,profilaxia ulcerului de stress cu sucralfat sau blocante H2
-se va trata infectia cu antibiotice,conform antibiogramei
-i se administreaza inhibitori de enzime pancreatice
-Somatostatina si Octreotid=inhibitori ai secretiei exocrine pancreatice
• B)chirurgical-in PA prin litiaza biliara,in necrozele pancreaticesi peripancreatice
infectate
Etape:detectia precoce a infectiei zonelor necrozate prin aspiratie ecoghidata cu ac
fin;ablatia intregului material necrotic
Pseudochisturile <6 cm regreseaza spontan de obicei si nu necesita abord chirurgical.
Pancreatita cronica
• PC este un proces de inflamatie/scleroza variabil ca
intindere,localizare si evolutie.
• Etiologie/clasificare:
-PC satelita datorita ulcerelor penetrante in pancreas,a
colecistitelor
-PC prin obstacol al canalului Wirsung (calculoza
pancreatica,stenoze ale canalului pancreatic
principal,tumori ale canalului Wirsung)
-PC scleroase evolutive
-Sechele scleroase ale PA
Pancreatita cronica
• Clinic:
• Forma dureroasa-durere de intensitate variabila,localizata in
epigastru,iradiaza in coloana,omoplat,uneori are caracter
continuu;diaree cu scaune steatoreice;anorexie selectiva pentru
carne si grasimi;scadere ponderala
• Forma enterocolitica-anorexie
globala,meteorism,diaree(steatoree) alternand cu
constipatia,colici abdominale,scadere ponderala
• Forma icterica-icter in pancreatitele cronice cefalice
• Forma pseudotumorala-tumora palpabila epigastrica,dureri
epigastrice,meteorism postprandial,digestie dificila,diaree cu
steatoree,scadere ponderala.
Pancreatita cronica
• Diagnostic:
• Ex.radiologic,tranzit baritat,colangiografie si
wirsungografie pe masa de operatie
• Tratament:
• Chirurgical-procedeul se stabileste
intraoperator.
Neoplasmul de pancreas
• Are frecventa maxima intre 50-60 ani,la
barbati.
• Etiologie:
-pancreatita cronica
-exces de grasimi si proteine animale
-fumatul,expunerea la substante chimice
Neoplasmul de pancreas
• Clinic:
• Debut insidios cu astenie,anorexie,tulburari dispeptice,scadere
ponderala progresiva
• Sdr.pacreatico-biliar in care semnul clinic dominant este
icterul;apare in neop.capului pancreatic ca un icter
nedureros,progresiv,cu tenta brun-verzuie,insotit de un prurit
tenace,bradicardie,urini hipercrome si scaune acolice.
• Sdr.pancreatico-solar in care predomina durerea;in neopl.capului
pancreatic durerea este exacerbata de mese,pacientul adopta
pozitia genupectorala ,nu cedeaza la antalgice obisnuite insa
diminua dupa administrarea de aspirina in 60% din cazuri (test
diagnostic).
Neoplasmul de pancreas
• Diagnostic:
• Laborator:anemie,leucocitoza,VSH
crescut,bilirubina,fosfataza alcalina,colesterol
crescute;amilazele ,lipazele crescute
• Tranzit baritat,ecografie abdominala,CT,ERCP
(colangiopancreatografie retrograda
endoscopica)
Neoplasmul de pancreas
• Tratament:chirurgical
-duodeno-pancreatectomia cefalica in cazul
neopl.cap pancreatic
-spleno-pancreatectomia stanga in neo coada/corp
de pancreas

• Prognostic-evolutia este rapida si


progresiva,supravietuirea din momentul
diagnosticului fiind in medie de cateva luni.
Patologia chirurgicala a splinei

splenomegalie
Infarctul splenic
• Poate fi de natura arteriala sau venoasa.
• Etiopatogenie:
-afectiuni cardiace-endocardita,valvulopatii
(stenoza mitrala)
-tromboza venei splenice
-hemopatii benigne si maligne
Infarctul splenic
• Clinic:
• Debut brutal,cu durere atroce in hipocondrul stang,febra
(39-40 grC),crestere rapida in volum a splinei
• Evolutie:
-favorabila –remite clinic in 10-14 zile
-nefavorabila-spre complicatii (abces splenic,abces
subfrenic,ruptura)
• Tratament:chirurgical in situatii nefavorabile-
splenectomia
ANEVRISMUL ARTEREI SPLENICE
• Este situat la nivelul trunchiului arterial.El
poate fi :sacciform,disecant si fuziform.
• Etiopatogenie:
-embolii septice in cordul stang
-malformatii congenitale
-sifilis,ATS
-traumatisme abdominale
ANEVRISMUL ARTEREI SPLENICE
• Diagnostic:
-aortografie
-la palpare –tumora pulsatila in hipocondrul stang
• Complicatii:
-fisura cu formarea unui hematom ce fuzeaza in
capsula pancreatica
-ruptura in cavitatea peritoneala,organe cavitare,vena
splenica (realizarea unui anevrism arterio-venos)
• Tratament:chirurgical-splenopancreatectomie stanga
Tumori splenice
• A)Benigne:hemangiom,limfangiom,hamartom,lipoame,fibro
ame
• B)Maligne:primitive (sarcoame) si metastatice
• Hemangiomul-cea mai frecvent intalnita forma;procent
ridicat de mortalitate in caz de rupere
• Limfangiomul-dilatatii chistice sau cavernoase ale
limfaticelor splinei;evolueaza lent,fara complicatii
• Sarcomul-se manifesta clinic prin splenomegalie
importanta,dureroasa,alterarea starii generale;prognostic
rezervat;evolutie spre exitus rapida;tratament chirurgical in
cazul sarcomului primar
Chisturi splenice
• Clasificare:-neparazitare
-pseudochisturi
-chisturi hidatice
a)Chisturi neparazitare pot fi dermoide,epidermoide,cu continut
seros/sanguinolent
-Chisturile epidermoide apar mai frecvent la femei tinere care au suferit un
traumatism in hipocondrul stang;se dezvolta lent,au pereti alb-sidefii,nu adera la
organele din jur si contin lichid sero-hematic
-Chisturi cu continut seros sunt degenerescente chistice ale splinei;pot fi unice sau
multiple si contin o serozitate pura
-Chisturile cu continut sanguinolent-apar dupa hematoame posttraumatice,adera
la organele din jur,se pot infecta.

Tratament-chirurgical-splenectomie
Chisturile splinei
b)Pseudochisturile pot fi inflamatorii,seroase,hemoragice;nu au perete propriu;cel
mai des sunt hematoame inchistate post ruptura/infact splenic
c)Chistul hidatic splenic –o localizare rara a echinococozei
-calea de infestare e arteriala
-continutul chistului poate avea aspect purulent sau clar;calcificarea peretelui apare
mai rar;punga chistica este bine delimitata,aderenta si realizeaza compresiuni pe
organele vecine

Forme anatomo-clinice:
-abdominala-cea mai frecventa;tumora se palpeaza in hipocondrul stang si urmeaza
miscarile respiratorii;la ex.radiologic se constata ascensionarea cupolei
diafragmatice,deplasarea spre dreapta a stomacului si in jos a unghiului splenic
-toracica(rara) manifestata prin dureri la baza hemitoracelui stang,dispnee de efort
-abdomino-toracica-cea mai rara
Chisturile splenice
• Diagnostic:
• Laborator:eozinofilie,IDR Cassoni (antigen
hidatic liofilizat)
• Ecografie abdominala
• Evolutie asimptomatica indelungata;se poate
complica prin compresiuni pe organele din
jur,deschidere in organele cavitare,supuratie.
• Tratament-chirurgical-splenectomie.
Hernii
• Definitie:
• Hernia reprezinta iesirea partiala sau totala a
unuia sau a mai multor organe din cavitatea
sau din invelisul lor normal,printr-un canal sau
orificiu preexistent (congenital) sau creat de
catre impulsul continuu pe care-l exercita
organul care herniaza.
Hernii
• Clasificare:
-hernia inghinala,crurala,ombilicala,epigastrica
-hernia hiatala
-hernia de disc –hernierea unui disc intervertebral in spatiul
epidural
-hernia cerebrala-iesirea unei portiuni din creier ca urmare a
unui traumatism
-hernia pulmonara-iesirea plamanului sub piele prin lipsa unei
portiuni din peretele costal
-hernia musculara-iesirea printr-un orificiu aponevrotic,creat
accidental(la sportivi) a unei portiuni din muschi
Hernii
Hernia inghinala
• Este mult mai des intalnita la barbati;se produce prin canalul
inghinal (canalul pe unde testiculul impreuna cu anexele sale
coboara in perioada fetala din abdomen in scrot).
• Etiopatogenie:
• De-a lungul canalului inghinal exista o zona slaba aponevrotico-
musculara,pe unde peritoneul,impins de un organ abdominal (o
ansa intestinala de obicei) patrunde in timpul executarii unor
eforturi mari in canalul inghinal.
• La batrani hernia poate sa apara la eforturi mai reduse:mictiune
dificila in cazul adenomului prostatic,eforturi de defecatie la
constipati,efort de tuse
• Pot fi uni sau bilaterale
Hernia inghinala
• Clinic:
• Durere in regiunea inghinala sau inghino-scrotala,care
cedeaza in decubit dorsal;cand durerea devine permanenta
si de intensitate crescuta inseamna ca hernia s-a strangulat.
• Prezenta unei tumori in canalul inghinal si/sau
scrot,elastica la palpare,reductibila in ortostatism si care
dispare in decubit dorsal ;cand tumora devine ireductibila
inseamna ca este strangulata
• Prezenta orificiilor herniare dilatate-la palpare se simte
ansa care iese din abdomen in canalul inghinal si care poate
cobora in scrot.
Hernia inghinala
• Tratament:chirurgical-incizie,identificarea
sacului herniar,introducerea organelor
herniate in abdomen,rezecarea sacului
herniar,sutura acestui sac la baza.
Hernia crurala

Hernie strangulata
Hernia crurala
• Hernia crurala (femurala)-o ansa intestinala iese din
abdomen pe sub arcada crurala ,prin partea interna a
inelului femural,deci inauntrul vaselor femurale,in
exteriorul spinei pubisului.
• Apare mai frecvent la femei si are o mare tendinta la
strangulare.
• Se deosebeste de hernia inghinala prin faptul ca
tumora herniara se gaseste dedesubtul arcadei
crurale.
• Tratamentul-chirurgical.
Eventratiile
• Eventratiile reprezinta desfacerea
postoperatorie (sau posttraumatica)a
aponevrozelor si a muschilor peretelui
abdominal si iesirea sub piele a unor organe
ale cavitatii abdominale.Organele raman
intotdeauna acoperite de piele.
Eventratiile
• Diagnostic:prezenta cicatricii de pe piele care arata ca acolo s-
a efectuat o operatie sau ca a fost un traumatism deschis in
trecut
• La ex.obiectiv se observa o tumora
elastica,neregulata,determinata de sacul de eventratie;in acest
sac se gaseste marele epiplon,anse intestinale subtiri si colon.
• Ele se pot strangula si necroza
• Tratament:chirurgical
-evolutia postoperatorie este dominata de calitatea ingrijirii
acordate de cadrele medii
-bolnavii trebuie sa ramana imobilizati la pat mai multe zile
Evisceratiile
• Evisceratia reprezinta iesirea din cavitatea
abdominala a unor organe,de obicei ansele
intestinale si marele epiplon,care nu sunt
acoperite nici macar de piele.
Evisceratiile
• Etiopatogenie:apare dupa o interventie chirurgicala
la care peretele abdominal s-a desfacut,dupa
traumatisme ,plagi taiate abdominale
• Diagnostic:este precedata de evacuarea unei
serozitati,relativ abundente printre marginile inciziei
cutanate care imbiba pansamentul
• Poate fi urmata de peritonita sau de necroza
organelor abdominale.
• Tratament:chirurgical