NEUROLOGIE

CURS 4
SINDROAME MUSCULARE
 Miopatia - este o boala cu determinism genetic, aparand de
obicei, in copilarie sau in adolescenta, caracterizata prin
slabiciune progresiva, atrofii musculare bilaterale si
simetrice, interesand in principal muschii de la radacina
membrelor. Evolutia este lenta si progresiva, imobilizand
bolnavul la pat.
 Miotonia – o afectiune congenitala, caracterizata prin
dificultatea de a decontracta muschii. Decontractia se face
lent si cu efort. Muschii sunt uneori proeminenti , dand un
aspect atletic, dar forta musculara este scazuta.
 Polimiozita – este o inflamatie difuza a muschilor, care poate
cuprinde si tegumentele (dermatomiozita) sau nervii invecinati
(neuromiozita). Apare la orice varsta.
 Forma acuta debuteaza cu semne generale infectioase, urmate de
prinderea muschilor (dureri), a tegumentelor, edeme, tumefactii
articulare dureroase, adenopatie, splenomegalie. Evolueaza cu
atrofie musculara si cutanata. Prognosticul este grav.
 Formele subacute si cronice au o simptomatologie mai putin
zgomotoasa, cu evolutie mai indelungata.
 Miastenia gravis – este o afectiune caracterizata prin deficit
muscular, cu fatigabilitate musculara, care apare sau se accentuaza
la efort. Etiologia este necunoscuta. Debutul este insidios, cu
slabiciune musculara pe masura ce muschiul se contracta.
Tulburarea apare mai frecvent la muschii oculari, ai fetei, limbii,
masticatori si ai laringelui. Paraliziile sunt minime dimineata, se
accentueaza la efort si devin maxime seara. De obicei bolnavii
prezinta strabism si diplopie, iar vorbirea devine dificila. Este
caracteristica imposibilitatea bolnavului de a-si tine capul ridicat.
Boala evolueaza cu perioade de agravare si ameliorare.
SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC

 Lezarea pericarionului (corpul celular al neuronului)

 Poliomielita anterioara acuta – este o boala virala care atinge
celulele motorii, manifestandu-se clinic prin paralizii flaste.
Survine sub forma unor mici epidemii, mai ales vara sau toamna,
cu cale de transmitere digestiva sau respiratorie. Dupa o incubatie
tacuta, evolueaza in patru perioade:
- perioada infectioasa: cu febra, rinofaringita, tulburari
digestive (greturi, varsaturi, dureri), sindrom meningian.
- perioada paralitica, apare dupa 1-5 zile, cu paralizii flasce,
atrofie musculara precoce, abolirea reflexelor
osteotendinoase, apoi incep sa regreseze.
 - perioada de regresie dureaza cateva saptamani.
- perioada sechelelor, ultima perioada.
Prevenirea poliomielitei se face prin vaccinare.
 Scleroza laterala amiotrofica – este o boala degenerativa. Intereseaza
atat neuronul motor central cat si cel periferic.
 Se manifesta prin slabiciune, topirea muschilor, rigiditate,
crampe, spasme, astenie, dizartrie, disfagie. Se pastreaza
integritatea intelectuala.
 Siringomielia – este o boala cronica caracterizata prin formarea in
portiunea centrala a maduvei sau a bulbului a unor cavitati. Are un
debut insidios (ani). Apar tulburari motorii, senzitive, vegetative si
trofice. Cea mai frecventa localizare este cervicala. Se caracterizeaza
prin atrofii ale membrului superior. Atrofia progreseaza, dand aspect
de gheara, atrofia pielii, exagerarea reflexelor osteotendinoase,
anestezie a sensibilitatii termice, cu pastrarea sensibilitatii tactile.
 Lezarea radacinii anterioare
 Produce un sindrom de neuron motor periferic.
 Cauze: factori inflamatori, compresivi, traumatici
 Sindromul cozii de cal – se caracterizeaza prin paralizia flasca a membrelor
inferioare, reflexe abolite, atrofii si tulburari de sensibilitate, tulburari
sfincteriene si genitale.
 Poliradiculonevrita – sindrom senzitivo-motor, caracterizata de tulburari
motorii si atrofie musculara predominanta la radacinile membrelor superioare si
inferioare. De aceea bolnavul nu se poate ridica din pat si nu poate merge, desi
isi poate misca degetele, mainile si picioarele. Alteori paralizia este globala.
 Lezarea plexurilor (plexite)
 Se caracterizeaza printr-un sindrom de neuron motor, la care se asociaza
tulburari de sensibilitate. In leziunea plexului cervical apar tulburari de miscare,
flexie, rotatie, inclinare laterala a capului si gatului si tulburari respiratorii prin
paralizii ale diafragmului.
 Leziunile nervilor periferici
 Pot sa fie izolate – nevrite – sau bilaterale si simetrice – polinevrite –
sau bilaterale si asimetrice – polineuropatii.
 Nevritele – au o distributie senzitivo-motorie, particulara fiecarui
nerv. Se datoreaza unor viroze, compresiuni sau traumatisme. Cele
mai intalnite sunt:
 Paralizia faciala – se caracterizeaza prin stergerea cutelor fruntii de
partea bolnava, imposibilitatea inchiderii complete a ochiului,
deviatia gurii spre partea sanatoasa.
 Paralizia nervului radial – este o paralizie a extensorilor si duce la
aspectul de mana “in gat de lebada”, mana cazuta in flexie pe
antebrat. Extensia degetelor este dificila. Tulburarea de sensibilitate
apare pe fata dorsala a mainii, in teritoriul primelor trei degete.
 Polinevritele – sunt afectiuni ale nervilor periferici, bilaterale si
simetrice, caracterizate prin tulburari motorii, senzitive si trofice.
Semnele principale sunt mai marcate la membrele inferioare,
bilateral, simetric, predominand la extremitati si progresand catre
radacina membrelor. Astfel apar tulburari de motilitate: pareze sau
paralizii flasce, de diferite intensitati, forta musculara este diminuata
cu atrofii musculare importante, dureri si parestezii, hipoestezie,
reflexele osteo-tendinoase sunt diminuate sau absente. Evolutia lor
este in general favorabila.
 Polinevrita alcoolica – debuteaza cu furnicaturi, ameteli si dureri
musculare, adesea paroxistice, la extremitatile membrelor. Ulterior
apare deficitul motor sub forma de pareze sau paralizii flasce.
Mainile cad inerte, mersul este stepat, reflexele osteo-tendinoase sunt
abolite, hipotonia musculara este marcata, iar atrofiile apar rapid.
 Polinevrita diabetica – apare la diabeticii netratati timp
indelungat. Intereseaza in special membrele inferioare si se
caracterizeaza prin absenta reflexelor rotuliene, prin tulburari de
sensibilitate, tulburari vegetative (transpiratii, tahicardie), leziuni
trofice.

 Polineuropatiile - sunt prinderi difuze si asimetrice ale

nervilor periferici. Apar in colagenozele difuze (lupus eritematos
difuz, periarterita nodoasa), in tulburari metabolice sau vegetative
SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

 Sindromul piramidal sau sindromul neuronului motor central

este ansamblul de simptome provocate de leziunile
fasciculului piramidal pe traiectul sau encefalic sau medular.
Fasciculul piramidal este portiunea initiala a caii motorii şi
este format de axonii neuronilor motori centrali, care isi au
corpurile celulare localizate în circumvolutia frontala
ascendenta. Fasciculul piramidal leaga scoarta motorie cu
neuronul motor periferic.
 Etiologie: accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale,
mielite, fracturi de rahis, tumori medulare, scleroza laterală
amiotrofica
 Semnele clinice principale constau in: pareze sau paralizii ale miscarilor
voluntare, cu sediul, de obicei, in partea opusa leziunii (datorita incrucisarii caii
motorii). Paralizia cuprinde teritorii intinse (hemiplegie, paraplegie etc),
predominand la extremitatea membrelor, cu caracter spasmodic
(contractura). Este spasmodica, fie de la inceput, fie dupa o perioada scurta de
paralizie flasca. Reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate dupa prima perioada
de diminuare (faza de soc). Semnul Babinski este prezent. Apar tulburari
sfincteriene. Atrofia musculara este absenta.
 Hemiplegia - manifestarea principala a sindromului piramidal, caracterizata
prin pierderea motilitati voluntare a unei jumatati a corpului, datorita lezarii
unilaterale a caii piramidale.
 Cauzele principale sunt: accidentele vasculare cerebrale,tumorile intracraniene,
mai rar, traumatismele.
 Evolueaza in doua faze:
 1) hemiplegie flască - cu hipotonie si reflexe osteo-tendinoase abolite 2)
hemiplegie spasmodica - caracterizata de contractura si reflexe exagerate
 Debutul poate fi progresiv (tulburari de mers, de vorbire, jena in miscari etc).
Cel mai adesea este brusc, iar uneori este de o brutalitate extrema (bolnavul
intra in coma).
 Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele:
 Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient, membrele, ridicate pasiv si
lasate sa cada, cad mai brusc si mai inert pe partea hemiplegica. Hemifata
paralizata este mai atona, aparand semne de paralizie, comisura bucala de
partea paralizata coborata, santul naso-labial sters, reflexul cornean abolit de
partea hemiplegiei. Frecvent exista o deviatie conjugala a capului si ochilor.
Semnul Babinski este prezent. Apar modificari de tonus si reflexe.
 Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin semne de paralizie faciala, iar la
nivelul membrelor inferior si superior, hemiplegice forta musculara este
abolita, hipotonie reflexe osteo-tendinoase abolite, semnul Babinski prezent.
 Hemiplegia spasmodica apare dupa perioada de hemiplegie flasca. Se
caracterizeaza prin forta musculara, de obicei, diminuata mult,
contractura si reflexe exagerate, semnul Babinski prezent, apar sinkinezii.
 Sindromul paraplegic: paraplegia este paralizia celor doua membre inferioare .
Cand deficitul motor este incomplet, se numeste parapareza. Paraplegia apare fie in
leziunea neuronului motor central (traiectul intramedular), cand sunt prezente
tulburarile sfincteriene (retentie de urina si fecale) si semnul Babinski bilateral, fie
in cea a neuronului motor periferic, cand aceste tulburari nu se ivesc. Semnul
clinic comun este deficitul motor (disparitia sau diminuarea fortei musculare
la nivelul membrelor inferioare).
 Paraplegia poate fi:
 -flasca
 -spastica
 a) Paraplegia flasca este produsa fie de lezarea neuronului motor central (forma
centrala), fie de lezarea neuronului periferic (forma periferica). Semnele comune
sunt deficitul motor (paraplegie), disparitia reflexelor si diminuarea tonusului
muscular.
 b) Paraplegia spastica este datorata lezarii neuronului motor central. Semnele clinice
sunt: diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare, hipotonie, reflexe
osteo-tendinoase exagerate, semnul Babinski prezent, tulburari sfincteriene.