.

Tipurile de strategii ale

întreprinderii.
Coordonator: Zugravu Adrian
Realizat: Mihalachi (Tatu) Diana
1 STRATEGIILE GENERALE CORPORATIVE.
STRATEGIILE DE STABILITATE
2 STRATEGIILE DE CREŞTERE.

3 STRATEGIILE DE RENUNŢARE.

2
1. STRATEGIILE GENERALE CORPORATIVE. STRATEGIILE DE STABILITATE

Strategiile generale ale întreprinderii pot fi clasificate în trei mari categorii:

 Strategia de stabilitate,
 Strategia de creştere,
 Strategia de lichidare.
Fiecare din aceste categorii se divizează în diferite tipuri de variante
strategice, iar întreprinderea poate să utilizeze o singură variantă sau o combinaţie
dintre ele.

4
STRATEGIA DE STABILITATE

Strategia de stabilitate este un tip de

strategie care este orientată spre menţinerea
poziţiei întreprinderii pe piaţă. Este utilizată
pe pieţe mature unde întreprinderea este
mulţumită de activitatea sa, produsele sau
serviciile sale, nivelul de rentabilitate.
Strategia de stabilitate este utilizată de
întreprinderile monopoliste sau lidere pe
piaţă.

5
 Tipurile de strategii de stabilitate

Raţionalizarea pieţei

Menţinerea poziţiei Organizarea

pe piaţă pieţei

6
Tipurile de strategii de stabilitate

Menţinerea poziţiei pe piaţă este o variantă a

strategiei de stabilitate care constă în susţinerea unui
nivel înalt de penetrare pe piaţă şi prin utilizarea
instrumentelor de marketing, în special în politica de
preţuri, promovarea vânzărilor, dezvoltarea canalelor
de distribuţie.
Raţionalizarea pieţei presupune utilizarea
eficientă (raţională) a resurselor necesare în
desfăşurarea activităţii întreprinderii prin
minimizarea costurilor de producţie şi creşterea
eficacităţii marketingului operaţional. De exemplu,
prin focalizarea pe cele mai rentabile segmente de
piaţă şi ieşirea din cele nerentabile.

7
Tipurile de strategii de stabilitate

Organizarea pieţei presupune

influenţa (în limitele legislaţiei)
asupra nivelului eficacităţii
economice a unui sector concret.

8
2. STRATEGIILE DE CREŞTERE

Strategia de creştere presupune dezvoltarea

activităţii întreprinderii în raport cu perioadele
precedente. Scopurile creşterii pot fi: creşterea
volumului vânzărilor, profitului, diversificarea
produselor, etc.
Această strategie este utilizată în domeniile de
activitate unde tehnologiile sunt în permanenţă
modernizare, iar necesităţile clienţilor cresc foarte
repede.
Întreprinderea poate să utilizeze una din
următoarele tipuri de strategii de creştere:

9
Tipurile de strategii de creştere

Strategie de creştere
integraţionistă (de integrare)

Strategie de creştere
concentrică
Strategie de creştere
diversificată
Add Your Text

10
STRATEGIA DE CREŞTERE CONCENTRICĂ

Strategia de creştere concentrică presupune obţinerea de

către întreprindere a rezultatelor mai mari în limitele
activităţii de bază. Strategia de creştere concentrică mai este
numită şi creştere internă a întreprinderii.
Strategia concentrică are variantele sale:

11
 Tipurile de strategii de creştere
concentrică
Extinderea pieţei

Penetrarea pe piaţă Dezvoltare prin

produs

12
Tipurile de strategii de creştere concentrică
Strategia de penetrare pe piaţă presupune fabricarea aceluiaş produs (prestarea
serviciului) destinat pentru acelaş segment de piaţă. Scopul strategiei este de atragere a
noilor consumatori.
Strategia de extindere a pieţei constă în promovarea produselor (serviciilor)
existente pe noi pieţe geografice sau prin crearea noilor canale de distribuţie.
Strategia de dezvoltare prin produs este orientată spre creşterea întreprinderii în
baza diferenţierii produselor existente. Acest fapt e posibil prin dezvoltarea
sortimentului de produse, apariţia noilor funcţii ale aceluiaş produs, crearea noilor
modele de produse.

13
STRATEGIA DE CREŞTERE INTEGRAŢIONSITĂ

Strategia de creştere integraţionsită (de integrare) mai sunt

numite şi strategii interindustriale în care firma părăseşte cadrul
obişnuit al afacerilor derulate şi atacă domenii de activităţi noi în
sectoare colaterale sau paralele, este specifică întreprinderilor cu
un dinamism înalt.
Se deosebesc:
 strategii de integrare pe verticală,
 strategii de integrare pe orizontală.

14
TIPURILE DE STRATEGII INTEGRAŢIONISTE

Startegia de
creştere
integraţionistă

Integrare Integrare
verticală orizontală

Regresivă Progresivă
(strategia de (strategia de
integrare în integrare în
amonte) aval)

15
STRATEGIA DE INTEGRARE PE VERTICALĂ

Strategia de integrare pe verticală are scopul de a dezvolta

activitatea întreprinderii prin stabilirea controlului asupra
tuturor etapelor de producere şi realizare a produselor
(serviciilor). Acest tip de strategie are la bază asigurarea
procesului tehnologic.

16
PROCESUL TEHNOLOGIC AL INTEGRĂRII PE
VERTICALE

Strategia regresivă Strategia progresivă

(strategia de integrare (strategia de integrare
în amonte) în aval)

Furnizori Întreprindere Distribuitori

служащие беседы

17
STRATEGIA DE INTEGRARE PE VERTICALĂ

Strategia de integrare pe verticală este utilizată

de către întreprinderile care participă la toate
etapele procesului tehnologic, având rolul de
furnizor de materie primă, producător şi în acelaş
timp de distribuitor al produselor fabricate.
Această întreprindere fabrică materia primă, apoi
realizează procesul de producere şi are propriile
canale de distribuţii (magazine specializate, etc.).

18
STRATEGIA DE INTEGRARE PE VERTICALĂ

Variantele strategiei de integrare pe verticală sunt:

Strategia regresivă sau de integrare în amonte este acel tip
utilizat de întreprinderile care au rolul de furnizor şi producător
în acelaş timp, îşi fabrică materia primă şi participă la procesul
de producere. De exemplu, întreprinderea de producere a berii
“Baltica” a creat propriul proces tehnologic de producere a
malţului care este materia primă principală în fabricarea berii.
Strategia progresivă sau de integrare în aval este aplicată de
întreprinderile care realizează procesul de producere şi în acelaş
timp este principalul distribuitor al produselor sale, crând
propriile puncte de vânzare. Este cazul multor întreprinderi
producătoare ca “Franzeluţa”, “Bucuria”, “Carmez”, etc.

19
STRATEGIA DE INTEGRARE PE VERTICALĂ

Strategia de integrare pe verticală mai poate fi divizată în

alte două tipuri de strategii:
- Strategia de integrare totală este aplicată de
întreprinderile care participă în toate etapele procesului
tehnologic, cum ar fi compania “Lukoil” care singură îşi
dobândeşte materia primă, produce şi are propriile puncte de
distribuţie a combustibilului.
- Strategia de integrare parţială este utilizată de
întreprinderile care participă doar la unele etape ale procesului
tehnologic. Este cazul strategiei de integrare în amonte sau în
aval.

20
STRATEGIA DE INTEGRARE PE
VERTICALĂ
Strategia de integrare pe orizontală are scopul de a-şi
concentra poziţiile pe piaţă achiziţionarea sau fuziunea cu alte
întreprinderi din acelaş domeniu de activitate. Motivul alegerii
unei astfel de strategii poate fi: obţinerea unui volum mare de
investiţii pentru eliminarea barierelor de intrare pe noi pieţe,
obţinerea economiilor de scară. Întreprinderea, în urma
integrării obţine pieţe acaparate, forţă de muncă calificată,
relaţii stabilite cu furnizorii.
Utilizând strategia de integrare pe orizontală, se pot crea
companii transnaţionale, corporaţii, consoţium, holdinguri, etc.

21
STRATEGIA DE CREŞTERE DIVERSIFICATĂ

Strategia de creştere diversificată spre deosebire de

strategia de creştere integraţionistă presupune ieşirea din
limitele procesului tehnologic, utilizând oportunităţile care sunt
oferite în alte activităţi decât cele de bază. Prin strategia de
creştere diversificată întreprinderea operează în alte domenii de
activitate decât cele precedente.
Avantajele acestei strategii:
 Obţinerea de resurse financiare suplimentare;
 Investiţiile în noi domenii de activitate pot aduce noi clienţi;
 Întreprinderea poate să reziste în perioade de recesiune
economică;

22
3. STRATEGIILE DE RENUNŢARE

Strategia de Strategia de Strategia de

lichidare reducere a reorganizare
activităţilor

23
Strategia de lichidare
Strategia de lichidare este varianta cea mai radicală de
reducere a activităţii întreprinderii prin radierea ei conform
legislaţiei în vigoare. Este utilizată în cazul când întreprinderea
obţine pierderi şi nu aduce beneficii proprietarilor. În procesul de
lichidare a unei întreprinderi este necesar de ţinut cont de faptul
că această procedură este dificilă, necesită mari cheltuieli şi mult
timp.

24
Strategia de reducere a activităţilor
Strategia de reducere a activităţilor este utilizată atunci
când întreprinderea are necesitatea de reducere a unor domenii
de activitate sau procese tehnologice care nu sunt rentabile. Este
cazul şi de reducere a unor operaţii din procesul de producere
care contribuie la minimizarea costului de producţie.

25
Reorganizarea
Reorganizarea presupune lichidarea domeniilor de activitate
precedente care nu au fost rentabile şi desfăşurarea unor noi
domenii care prezintă interes pentru fondatori. Această variantă
este una dificilă deoarece presupune investiţii considerabile
pentru achiziţionarea tehnologiilor, angajarea noilor salariaţi sau
recalificarea celor existenţi, etc.

26
VA MULTUMESC!