CURS 7

NEUROLOGIE
EPILEPSIA
 Este un sindrom clinic paroxistic,
cronic, cu debut si sfarsit brusc,
caracterizat in cazul crizelor majore
de pierderea cunostintei, insotita de
convulsii tonicoclonice. Cand crizele
de epilepsie se repeta, se vorbeste
despre epilepsia-boala.
 Etiologie: in ordinea frecventei, principalele cauze sunt:
 Traumatismul craniocerebral, cand epilepsia poate aparea
imediat (prin edem cerebral precoce) dupa un interval de
cateva ore (hematom sau edem cerebral), sau tardiv, dupa
luni sau ani;
 Neoformatiile intracraniene, in care crizele sunt la inceput
limitate si se insotesc de semne de hipertensiune
intracraniana;
 Tulburarile vasculare cerebrale (ramolisment,
encefalopatie hipertensiva, hemoragie meningiana,
tromboflebite cerebrale, embolii), etc.;
 Epilepsia esentiala, in care nu se gaseste nici o etiologie
sau leziune care sa justifice boala. In acest caz crizele
sunt generalizate si apar inca din copilarie;
 Alte cauze mai rare sunt: traumatisme obstetricale,
intoxicatii cu alcool, oxid de carbon, tulburari metabolice
(uremie, hipoglicemie), procese infectioase cerebrale
(encefalite etc.).
EPILEPSIA GENERALIZATA

 Criza majora este precedata de prodroame

(migrena, nevralgii, parestezii), care apar cu ore
sau zile inainte, si semne care preceda imediat
criza si care poarta numele de "aura".
 Aura poate fi motorie (miscari rapide ale
membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiva
(furnicaturi, arsuri), senzoriala (zgomote, voci,
scantei, mirosuri diverse), psihica (anxietate). Ea
preceda cu cateva zeci de secunde criza si
permite bolnavului sa ia pozitii de protectie.
Aura nu apare insa intotdeauna.
 Debutul este in general brutal, cu paloare
brusca, strigat si pierderea cunostintei, cu
prabusirea bolnavului. Se descriu obisnuit -o
faza tonica, scurta, care dureaza 20- 30 de
secunde, cu rigiditatea membrelor, cianoza
fetei, dintii stransi, ochii imobili si toracele
in expiratie fortata, si o a doua faza,numita
clonica, care dureaza 1-2 minute si se
caracterizeaza prin miscari violente ale
capului si maxilarelor, cu muscarea limbii si
aparitia la nivelul gurii a unei spume
abundente si uneori sanguinolente, convulsii
ale membrelor si emisiuni involuntare de
urina si materii fecale.
 Uneori criza convulsiva este urmata de o stare
comatoasa, care dureaza mai multe ore, cu
reflexe abolite si respiratie stertoroasa. Dupa
criza apar uneori semne de deficit motor (pareze,
contractura). Amnezia crizei este totala.
 Criza minora de epilepsie apare mai frecvent la
copii si se caracterizeaza de obicei prin absente si
contractii muscualare partiale, cu o durata de
cateva zeci de secunde. Absenta (forma cea mai
frecventa) este o suprimare a functiilor psihice de
scurta durata, in timpul carora bolnavul isi
opreste orice activitate, persistand numai
automatismele simple (mersul, deglutitia,
mestecatul etc.). In formele usoare, bolnavii
devin palizi, scapa obiectele din mana si isi revin
fara sa stie ce s-a intamplat.
EPILEPSIA LOCALIZATA

 Este cunoscuta si sub numele de crize

jacksoniene si se caracterizeaza prin miscari
clonice, care incep intotdeauna in acelasi loc
(mana, picior sau fata) si se propaga la
segmentele vecine. Tulburarea nu este
insotita de pierderea cunostintei, bolnavul
asistand la desfasurarea crizei.
ECHIVALENTE EPILEPTICE
 Se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul
actioneaza intr-o stare asa numita
crepusculara, mergand fara scop sau
indeplinind gesturi de care nu este constient.
La fel starea de rau epileptic, caracterizata
prin crize subintrante.
 Diagnosticul diferential trebuie sa elimine
simularea, tetania, criza isterica. Ultima
tulburare este declansata de emotii si
conflicte psihice, criza se desfasoara in
prezenta unor martori, iar bolnavii isi aleg de
obicei locul caderii.
 Tratament: regimul de viata al bolnavului
epileptic consta in program regulat de somn de
8 ore, fara consum de alcool, cu restrictie de
sare, dulciuri si excitante. Alegerea profesiunii
este capitala, natura bolii contraindicand toate
profesiunile care impun activitate la inaltime, in
apa, masini in mers etc. Baza tratamentului
medical consta in administrarea de Fenobarbital
in doze de 1 cg/an de varsta/zi. La adult, doza
variaza dupa necesitati intre 10 si 40 cg/zi,
asociat cu Fenitoin sau Etotoin (2-4 tablete/zi),
Primidon sau Trepal. In timpul crizei, bolnavul
trebuie mentinut culcat, cu cravata, gulerul si
centura desfacute si, eventual, imobilizat
pentru evitarea loviturilor datorita convulsiilor.