ANALIZA DIAGNOSTICULUI

IN AFACERILE COMERCIALE
 ◦ Diagnosticul juridic
  
  
 Realizarea diagnosticului juridic necesitǎ investigarea tuturor aspectelor legale ale
societǎţii şi presupune parcurgerea a douǎ etape:
  
 solicitarea documentelor necesare pentru diagnostic şi evaluare;
 analiza datelor şi valorilor înscrise în documente şi influenţa acestora, stabilindu-se
punctele forte şi slabe ale firmei. Pentru realizarea diagnosticului juridic sunt
necesare urmǎtoarele documente:
  
 bilanţul şi situaţia contului de profit şi pierderi;
 inventarul utilajelor şi echipamentelor;
 principalele contracte tehnice şi comerciale;
 statutul societǎţii comerciale;
 rapoartele comisiei de cenzori;
 organigrama societǎţii;
 lista personalului structurat pe vechime, calificare şi salarizare;
 lista sucursalelor;
 licenţele existente;
 diverse alte documente considerate utile în evaloarea societ ǎţii.
 ◦ Diagnosticul comercial
  
  
 Diagnosticul comercial sau de marketing are drept scop de a contura
elementele ce dau structura relaţiilor de piaţǎ a firmei evaluate. Pentru
aceasta se au în vedere urmǎtoarele:
 strategia firmei (ramura de activitate, evoluţia firmei, dependenţa de alte
ramuri, perspective, planul strategic al firmei);
 natura şi mǎrimea pieţei pe care firma acţioneazǎ (segmentarea pieţei,
cota de piaţǎ, concurenţa);
 dimensiunile clienţilor;
 structura produselor realizate şi oferite;
 politica de preţuri;
 distribuţia utilizatǎ (tipurile de canale folosite, reţeaua de distribuţie,
costurile de distribuţie, reglementǎri specifice);
 promovarea şi publicitatea;
 programe de marketing utilizate.
 ◦ Diagnosticul financiar contabil

  
 Acesta prezintǎ principalele aspecte referitoare la:
  
 bilanţul financiar, în preţuri comparabile, pe ultimii 3-5 ani;
 rezultatele analizei indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, eficienţ ǎ, rentabilitate;

 
  
 rezultatele oferite de analiza bugetului previzionat;
 stocurile;
 conturile clienţi şi furnizori;
 plǎţile neefectuate şi alte datorii;
 impozitul pe profit şi alte taxe;
 fondurile proprii;
 contul de venituri şi cheltuieli.
 Aceastǎ analizǎ-diagnostic este una din cele mai importante componente ale planului de afaceri. Ea
are ca obiective:
 identificarea variantei optime privind configuraţia proiectului;
 întocmirea unui plan de finanţare realist pentru acoperirea cheltuielilor pe timpul execuţiei
proiectului;
 prezentarea surselor financiare disponibile, care s ǎ acopere necesarul în timpul desf ǎşur ǎrii
activitǎţii, sǎ asigure o disponibilitate continuǎ a produselor/serviciilor şi satisfacerea tuturor
obligaţiilor financiare;
 sǎ verifice dacǎ vor rezulta niveluri corespunzǎtoare de profit şi de recompensare a investitorilor
pentru riscul asumat.
 ◦ Diagnosticul resurselor umane

Se pun în discuţie urmǎtoarele probleme:
◦ structura de personal (organigrama ierarhicǎ şi funcţional ǎ);
◦ tipologia managerilor: formaţie profesional ǎ, vârst ǎ,
experienţǎ, remuneraţie, impactul acestora asupra activitǎţii
comerciale;
◦ tipologia personalului folosit de firmǎ (efectivul de personal,
vârsta medie, repartiţia pe sexe, pregǎtire şi calificare,
vechime medie);
◦ date sociale (climatul social, securitatea muncii, revendic ǎri
şi greve).
 ANALIZA SWOT
  
 În urma diagnosticǎrii firma trebuie sǎ identifice punctele forte şi slabe, sǎ
urmǎreascǎ sǎ întǎreascǎ punctele tari existente, sǎ corecteze punctele
slabe, sǎ valorifice oportunitǎţile semnificative şi sǎ evite ameninţǎrile ce
pot duce la dezastru. Pentru aceasta firmele pot folosi analiza SWOT.
 Analiza SWOT reprezintǎ o tehnicǎ generalǎ de management care este în
mod particular folositǎ în stadiile incipiente ale planificǎrii. Ea este o
tehnicǎ simplǎ şi frecvent întâlnitǎ în pregǎtirea şi revizuirea planurilor de
afaceri, în rezolvarea unor probleme de management sau în luarea unor
decizii. Într-o altǎ definiţie, analiza SWOT reprezintǎ un mod simplu şi
circumspect de a examina viabilitatea afacerii prin identificarea punctelor
tari, punctelor slabe, oportunitǎţilor şi ameninţǎrilor ce privesc
desfǎşurarea activitǎţii.2 Efectuarea unei analize SWOT presupune
parcurgerea mai multor etape:
 Odatǎ depǎşite primele 2 etape se poate trece la realizarea analizei
propriu-zise. Aceasta se realizeazǎ pe baza documentelor contabile de
sintezǎ (bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexele la bilanţ). Datele
culese sunt prelucrate pentru a obţine informaţii pertinente care s ǎ
satisfacǎ nevoile şi obiectivele analizei financiare.
 

Fluxul etapelor analizei SWOT

punctele tari sunt elemente pe care
firma le realizeazǎ mai bine faţǎ de
concurenţǎ, ca de exemplu: acces la
materiile prime principale cu costuri mai
mici sau tehnologie superioarǎ. De
asemenea, acestea pot fi legate de
organizare, mediu, relaţii publice şi
imaginea de piaţǎ, cota de piaţǎ, de
personalul angajat.
Punctele slabe sunt acele elemente pe care firma le
realizeazǎ sub nivelul competitorilor sǎi. Ele sunt surse ale
dezavantajelor competitive ale firmei, de exemplu: lipsa
capitalului pentru investiţii, utilaje învechite, lipsa unor
produse/servicii noi, competitivitate scǎzutǎ şi preţuri mari,
nerespectarea obligaţiilor legale, lipsa unor strategii generale,
conducerea lipsitǎ de experienţǎ, forţa de muncǎ nepregǎtitǎ sau
fǎrǎ motivaţie. Pentru a completa analiza este necesar sǎ se
indice acţiunile care pot ajuta la menţinerea sau la
îmbunǎtǎţirea punctelor forte strategice, precum şi a costurilor
şi a rezultatelor unei astfel de acţiuni, trebuie sǎ se indice
acţiunile ce pot duce la evitarea sau la diminuarea punctelor
slabe strategice, precum şi a efectelor unei astfel de acţiuni.
 Oportunitǎţile sunt reprezentate de acele şanse, ocazii apǎrute ca urmare a unei tendinţe sau a unei evoluţii favorabile a
mediului şi care pot fi transformate în activitǎţi profitabile de cǎtre companie. Oportunitǎţile pot fi clasificate în funcţie de
atractivitatea şi de profitabilitatea lor. De exemplu, oportunitate de piaţǎ poate fi considerat un segment de piaţǎ caracterizat
printr-o anumitǎ nevoie, segment pe care firma îşi poate desfǎşura o activitate profitabilǎ. În final va avea câştig de cauzǎ
firma care va avea capacitatea de a oferi clienţilor valoarea cea mai ridicatǎ şi cu posibilitatea menţinerii în timp a acesteia.
Ameninţǎrile sunt reprezentate de acele piedici apǎrute ca urmare a unei
tendinţe sau a unei evoluţii nefavorabile a mediului. Acestea pot fi împ ǎrţite în
funcţie de seriozitatea lor, dar şi de posibilitǎţile apariţiei lor.
Scopul analizei SWOT este armonizarea forţelor cu ocaziile favorabile de piaţ ǎ,
eliminarea unora dintre slǎbiciunile companiei şi transformarea acestora în
forţe, minimizarea ameninţǎrilor existente în mediul extern, folosind forţele de
care acesta dispune şi transformarea acestora în oportunit ǎţi.
Datoritǎ fluctuaţiilor ce au loc în economie, planificarea întreprinderii sufer ǎ
modificǎri continue, acest fapt duce la necesitatea actualiz ǎrii bazei de date,
precum şi a analizei punctelor forte şi slabe, şi a factorilor ce concur ǎ la
realizarea acestora.
În România în perioada de tranziţie existǎ anumite particularit ǎţi ale utiliz ǎrii
analizei SWOT. Principalele ameninUǎri pe care le întâmpinǎ firmele ce îşi
desfǎşoarǎ activitatea în România sunt:
mediul economic instabil caracterizat prin inflaţie rapid ǎ, devaloriz ǎri mari ale
monedei naţionale etc.;
legislaţie incompletǎ şi contradictorie;