Catastrofa de la

Ciornobîl

Ștunder Ana-Maria
cl. IX-a “B”
IPLT “Alexei Mateevici”
Catastrofa de la Centrala Nucleară Electrică Cernobîl (CNEC), din 26 aprilie
1986, este considerată cea mai mare calamitate ecologică din Europa,
estimată la cel mai înalt nivel, VII. Nu întâmplător, Cernobîlul a fost numit
„Gulag atomic” - la lichidarea consecinţelor acestei catastrofe au participat
peste 800 de mii de oameni din diferite ţări, între care şi moldoveni. Peste 7
milioane de persoane au fost afectate, direct sau indirect, iar zeci de mii de
participanţi la înlăturarea pericolului au murit din cauza supradozei de radiaţie
sau a bolilor provocate de radiaţie.
Modern PowerPoint Presentation Designed

GUN-FREE ZONE
Awesome
Presentation
You can simply impress your audience and add a unique zing
and appeal to your Presentations. I hope and I believe that this
Template will your Time, Money and Reputation. Get a modern
PowerPoint Presentation that is beautifully designed. Easy to
change colors, photos and Text. Get a modern PowerPoint
Presentation that is beautifully designed.

NOTICE
Get a modern PowerPoint Presentation that is beautifully
designed. Easy to change colors, photos and Text.
Savanţii au avertizat Kremlinul…
Deşi presa sovietică brava că „centralele atomice ale ţării noastre sunt absolut
inofensive pentru populaţia din zonă şi nu există niciun motiv de îngrijorare”,
oamenii de ştiinţă din URSS au semnalat încă înainte de 1986 nereguli la
centralele nucleare, inclusiv la cea de la Cernobîl. Dar ele au fost neglijate de
Kremlin. Ivan Jejerun, colaborator la Institutul de Energie Atomică „I. V.
Kurceatov”, de exemplu, care a atras atenţia asupra pericolelor focoaselor
nucleare, a fost concediat pe motiv că nu a înţeles „performanţele ştiinţei
sovietice” şi a fost etichetat drept dezechilibrat psihic. Sistemul totalitar sovietic
nu recunoştea ideile de alternativă şi nega noile abordări, crezând cu
abnegaţie în supraputerea sa. Descoperirile ştiinţifice în domeniul fizicii şi
tehnicii, inclusiv cele ale energiei atomice, erau ţinute în secret.
Zone imense afectate
de catastrofă
În total, în catastrofa de la Cernobîl au suferit 7,1
milioane de oameni, dintre care trei milioane de copii.
Suprafaţa afectată a constituit 150 de mii de kilometri
pătraţi: în Ucraina - 8,9% din această suprafaţă,
Belarus (23%). Au mai avut de suferit Rusia,
România (cea mai afectată zonă a fost la nivelul
lanţului Carpatic), alte state din Europa, inclusiv R.
Moldova. Au fost scoase din circuit 144 mii ha de
teren cultivabil, 492 mii ha de terenuri fertile. În
Belarus au fost contaminate 25 la sută din
suprafeţele împădurite. Impactul catastrofei asupra
ecosistemului a fost dezastruos pentru floră şi faună,
dar şi pentru încălzirea globală.
Iniţial, autorităţile sovietice au încercat să muşamalizeze
faptele. Doar atunci când monitorizatorii centralei -
Suedia şi Finlanda - au raportat nivelul ridicat de
radioactivitate purtat de vânt, Kremlinul a fost nevoit să
recunoască accidentul. Din cauza atitudinii iresponsabile
a conducerii de atunci, pe parcursul zilelor de 26 şi 27
aprilie 1986, populaţia din zonă a continuat să ducă o
viaţă obişnuită. În oraşul Pripet, în anii ’80, vârsta medie
a locuitorilor era de 26 de ani, anual se năşteau circa o
mie de copii, iar serile se transformau în „parade de
cărucioare”. În acele zile s-au făcut două nunţi, oamenii
au mers, ca de obicei, la pescuit. Şi nimeni dintre ei nu
bănuia că radiaţia din localitatea lor depăşeşte de 50 de
ori limita admisă. Nu a fost anulată nici chiar
demonstraţia de 1 mai de la Kiev, oraş situat la 130 km
sud de Cernobîl (locuitorii capitalei ucrainene au avut
noroc că vântul era orientat în direcţia opusă urbei).
Liderii comunişti din Ucraina conştientizau pericolul,
deoarece îşi evacuaseră familiile la Moscova, cât mai
departe de accident…
Spre deosebire de URSS, celelalte ţări afectate de radiaţie au
reacţionat prompt. La 29 aprilie 1986, Agenţia Naţională
Poloneză pentru Energie Atomică a recomandat excluderea din
alimentaţie a laptelui proaspăt şi înlocuirea lui cu lapte
pasteurizat. A fost interzis, de asemenea, consumul de legume,
carne şi peşte. Pentru zece milioane de copii şi adolescenţi au fost
repartizate doze de iod. În Germania, au fost lichidate stocurile de
lapte proaspăt şi legume. În Elveţia, bovinele erau ţinute în
grajduri, nu aveau acces la păşuni. Mai târziu, şi Ucraina a aplicat
măsuri de restricţie a comerţului cu produse alimentare, iar o
parte din pieţele sezoniere au fost închise. Alimentele au suferit o
contaminare substanţială pe termen lung. În 2003, în pieţele din
Moscova se comercializau mure cu un conţinut ridicat de radiaţie.
 Impactul psihologic
asupra populaţiei

Catastrofa a avut şi un imens impact psihologic, în special pentru persoanele care cunoşteau
situaţia din prima sursă. Academicianul V. A. Legasov, strategul „muşamalizării” dimensiunii
ştiinţifice a raportului privind catastrofa de la Cernobîl, în al doilea an după accident s-a
sinucis în apartamentul său din Moscova. Doctorul în ştiinţe tehnice V. S. Konviz, inginerul-
şef al proiectului CNEC (1972-1982), a fost remunerat cu 1000 de ruble şi o maşină pentru a
cerceta nivelul de radiaţie activă. După ce a executat misiunea, conştientizând consecinţele
iminente pe care urma să le suporte, a cerut o ladă de votcă şi… la puţin timp a decedat.