Reumatismul articular acut RAA

 Boala inflamatorie autoimuna a tesutului conjunctiv, acuta, febrila,

autolimitata
 afecteaza in principal
 cordul,
 articulatiile,
 sistemul nervos
 tegumentul

 precedata de infectie faringiana cu Streptococ beta hemolitic

grup A
 Etiologie: Streptococ grup A
 (peste80 tipuri dupa proteina M)
 Mai frecvent serotipurile: 1, 3, 5, 6,18, 19 - reumatogene
 FARINGITA ACUTA
Bacteriana Virala

febra > 38,5 °C febra absenta sau < 38,5 °C

adenopatie latero-cervicala dureroasa adenopatie minora, nedureroasa
obstructie nazala
hiperemie intensa cu delimitare neta hiperemie faringiana difuza

depozite pultacee microvezicule sau leziuni ulcerative

lueta eritematoasa, tumefiata lueta aspect normal

petesii la nivelul palatului si pilierilor uneori, enantem caracteristic

hipertrofie amigdaliana aspect variabil al amigdalelor

limba zmeurie limba cu aspect normal

uneori, eruptie scarlatiniforma exantem caracteristic (uneori)

absenta tusei, rinitei, difoniei, conjunctivitei adesea tuse, rinita, disfonie,

conjunctivita

varsta max. 5-15 ani la orice varsta

odinofagie severa odinofagie adesea usoara

ANGINA STREPTOCOCICA
ANGINA ACUTA ERITEMATOASA
= etiologie virala =
 Complicatiile anginei streptococice

a. SUPURATIVE b. NESUPURATIVE
 Abces periamigdalian
 RAA
 Abces retrofaringian  Glomerulonefrita post-
 Adenita cervicala streptococica
 Mastoidita  apar in lipsa tratamentului
antibiotic al anginei
 Sinuzita streptococice

 Otita medie

C. Toxice -SCARLATINA
 Epidemiologie

mai frecvent intre 5-15 ani

distributie egala pentru fete si baieti.

5% din anginele streptococice sunt urmate de RAA

30% din anginele premonitorii sunt simptomatice sau cu

simptomatologie minima.
Incidenta bolii a scazut
 Conditii socio- economice bune
 Tratament corect al faringoamigdalitei streptococice
 PATOGENIE

 Patogenia bolii este inca neclara

 nu s-a stabilit legatura intre infectia streptococica si modificarile
structurare din diferite organe
 Teorii
 Teoria citoxicitatii
 anumite toxine streptococ grup A produc modificari cardiace
 nu explica intervalul de latenta intre infectie si aparitia bolii

 Teoria imunologica
 explica intervalul de latenta 14 -28 zile dupa infectie
 consecinta unui raspuns hiperimun atat pe imunitatea celulara cat si umorala din
partea unui organism susceptibil (HLA-DR4,-2,-3, -DRW10)
 S-a demonstrat coincidenta Ag intre capsula streptococului si structuri cord, SNC,

tesut conjunctiv cu aparitia autoanticorpi

Diagnostic
Criteriile Jones primul puseu
(1944, revizuite in1992)

 Majore:
 Minore:
 Cardita,
 Artragii
 poliartrita,
 Febra
 coree,  Reactanti faza acuta
 eritem marginat,  (VSH,proteina C reactiva),
 noduli subcutanati  Prelungirea intervalului PR
 CONDITIE OBLIGATORIE

 Infectie streptococica grupA in antecedente:

 Exudat faringian pozitv (cultura sau test rapid Ag streptococic),
 titru anticorpi antistreptococ pozitv sau in crestere (ASLO)
CLINIC
PERIOADA DE STARE
ARTRITA
 Principalul semn major,
 Febrila de obicei
 Cea mai frecventa manifestare in RAA
 este prezenta la 3/4 caz la primul puseu

 2 forme
 poliartrita (2 articulatii cel putin)

 monoartrita (10-25% din manif. majore)

 localizare: articulatii mari, rar mici,

 migratorie, evolutie fluxionara
 semne inflamatorii dureaza: 2-7zile/articulatie
 Vindecare completa 3 saptamani
 nu lasa sechele
 CARDITA
 Cea mai importanta/singura care angajeaza prognosticul.
 sechele valvulare- 40% la primul puseu
 risc de o noua cardita la urmatoarele.

 fara relatie directa intre severitatea carditei si artritei

 70% apar in prima saptamana.
 mimetismul antigenic al structuri cardiace/Ag sterptococic
Sunt considerate manifestari sugestive ptr cardita:
 tahicardia disproportionata cu febra, prezenta si in somn,
 asurzirea 1 zgomot,
 zgomote cardiace asurzite, indepartate,
 suflu semnificativ
 Tipuri cardita
 Cardite:
 usoare-cord N, fara IC, pericardita izolata, suflu sistolic< gradul3
 moderata: cord usor marit, fara IC, suflu sistolic intens
 severa: cardiomegalie, IC+++, suflu sistolic intens

 Endocardita: asurzire zgomote cardiace, sufluri noi/schimb caracter

suflu
 Pericardita: durere, zgomote cardiace asurzite, frecatura pericardica,
ortopnee
 Miocardita: tahicardie + insuficienta cardiaca
COREE
 miscare coreica involuntara, aritmica, ilogica, bilaterala
 accentuata de emotii, dispare in somn
 hipotonie, tulburari de coordonare - afectare cerebeloasa
 tulburari psihice
 iritabilitate,
 apatie,
 crize nemotivate ras-plans,
 modif atentie
 se asociaza afectare cardiaca in 18-30%

 tratament evolutie buna dupa 1-2 saptamani

NODULI MEYNET
 manifestare tardiva a atacului (cateva sapt.)
 foarte rari
 forma severa de boala
 se observa dupa mai multe atacuri in prezenta unei
cardiopatii
 0,1-1cm duri, durerosi, suprafete extensie
 cot, genunchi, coloana vertebrala
ERITEM MARGINAT
 eruptie fugace
 placarde eritematoase roz usor proeminente, serpiginoase,
migratorii, nepruriginoase
 dispare in ore, zile.
 localizat pe trunchi, membre .
 recidiva dupa saptamani, luni.
 prezent la 10%, in forme severe.
DIAGNOSTIC
 Pentru diagnostic in prezenta dovezii
infectiei streptococice sunt necesare
 2M + 1m
 1M + 2 m

 SPM ?
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
artrita
 Artrita bacteriana
 Artrita reumatoida
 Artrita posttraumatica
 Artrita reactiva
 Shigella,Salmonella,Yersinia
 Colita ulceroasa,
 Purpura reumatoida
 Leucemie acuta,
 LES
 Necroza aseptica cap femural,
 Boala Lyme
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
cardita

 miocardita virala,
 pericardita virala,
 endocardita,
 Cardiopatii congenitale,
 boala Kawasaki
 suflu inocent
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
coree

B. Wilson,
LES

Coree Huntinghton

Ticuri
TRATAMENT
 Repaus la pat –Dupa stabilirea diagnosticului de RAA
 + monitorizarea cordului.
 in formele fara cardita - timp de 2-3 saptamani
 dispar febra, alte simptome

 Coree- pacientul va fi plasat intr-un salon cu multa liniste

Etiologic - Tratament antibiotic

 Penicilina
 ramane tratamentul de electie
 benzatin penicilina G
 600.000u/zi (<27kg)
 1.200.000/zi(>27kg) intr-o singura injectie
 penicilina V 40mg/kg sau 100 000ui/kg in 3 doze -10 zile
 La alergici - Eritromicina 20-40 mg/kg in 3-4 prize 10 zile.
Tratament preventiv
 preventia secundara
 fara cardita
 benzatin penicilin G 1.200.000/3-4 saptamani
 timp de 5ani sau pana la 21 ani
 cu cardita
 timp de 10 ani
 in functie de afectarea cardiaca si expunerea la infectie streptococica se
poate continu
 Se mai pot folosi:
 penicilina V 250 mg de 2ori/zi
 eritromicina 250 mg de 2ori/zi (alergici)
 Aceeasi durata de terapie

 Patogenic
Tratament antiinflamator
 RAA fara afectare cardiaca
 Aspirina
 80 -100mg/kg/zi sub 25kg;
 65-80mg/kg peste25 kg
 Max. 3,9 g/zi divizata in 4 doze.
 Aceasta doza - 2 saptamani ,
 se reduce treptat in urmatoarele 4-6 saptamani
 RAA-cardita usoara /medie
 aceleasi doze de aspirina pentru 4-8 saptamani
 cu scadere treptata in 4 saptamani
Patogenic
Tratament antiinflamator
 RAA cu cardita severa
 Prednison 2mg/kg/zi 2 saptamani
 reducere trepta in urmatoarele 3-4 saptamani.
 In ultima saptamana se adauga aspirina
 doza de atac - 3-4saptamani - previne reaparitia simptome
 Cardita persistenta
 va prelungi durata terapiei cu prednison

 Tratamentul antiinflamator nu reduce

incidenta afectarii cronice cardiace.