DETRESA

Definitie = SINDROM DE INFLAMATIE ACUTA A TESUTULUI

PULMONAR CARACTERIZAT PRIN:

-Infiltrat leucocitar alveolar

-Edem pulmonar bogat in proteine
-Evolutie catre insuf resp acuta.

Dezvoltarea pulmonara fetala

Incepe intrauterin (5 etape) si dureaza pana la 8 ani.
Plamani colabati plini cu lichid

Prima respiratie = prima distensie alveolara-> se elimina lichidul

!!!! NNprematur are cu 25% mai mult lichid pulm fata de NNT
Cei prin cezariana -> trece lenta alichidul alveolar din spatiul interstitial in vas.

- Stadiile primitive ale DR sunt

Clasificare Detresa 3 faze: caract prin leziuni
epit.,alveol.,atat ale cel. de ti I
1.Acuta/exudativa=edem alveolar si interstitial cat si II
-Pierderea integr. Epit. Alveolar
2.Fibro-proliferativ = infiltrat celular cu proliferarea fibroblastilor
duce la ↑permeab. Bariere A-C
3.Fibrotica = Fibroza= Alterare tesut pulmonar si la acumularea rapida a unui
edem bogat in proteine la niv
interst. Si spatii aeriene.
- !!!! Cant. De prot. In lichidul
Etiologie alv este semnificativ mai mare
La NN : -defcienta de surfactant = ATELECTAZIE fata de cea intalnita in Edem
pulmonar cardiogen

Scaderea sintezei de surfactant= Acidoza, hipoxemie,

ischemie pulmonara, hipotermie

Cantitate↓ de surfactant -> extrav lichid alveolar cu edem interstitial-> ↑travaliul mm.
Respiratori

- Dezvoltare incompleta si compianta toracica mare

Hiperperfuzie pulm = sunt stg-dr prin Persistenta de Canal Arterial

 Sindrom de aspirare Meconiu
La Copil : - Secundar unei boli pulmonare -aspiratie corpi straini (cu asfixie_
-inhalare de fum
-contuzii
-infectii bacteriene fungice si virale

-Secundar unei boli sistemice: -soc

-sepsis
-traumatisme
-inec
-transfuzi masive
ANATOMOPATOLOGIE :

In mod normal : -alveole tapetate cu membrana hialina omogena sau

granulara,acidofila
- Membr hialina tapeteaza alveolele , canalele alveolare si bronsiolele
terminale.

Patologic : - zone intinse de atelectazie alveolara

-emfizem si edem pulmonar
-hemoragie intraalveolara
-membrana hialina = raspuns nespecific al plamanului la diferite injurii

CLINIC
0-4 ore
-Tahipnee > 60/min
-Tiraj inter si subcostal
-Retractie sternala
-Batai preinspiratorii ale
aripilor nazale
-Ronchusuri bilateral
-Cianoza
-PCA(agraveaza detresa=
suflu continuu sau sistolic,
cardiomegalie sau
accentuarea vasculara
pulmonara
24-36 ore 36-48 ore
-Dispneea se agraveaza -Incepe sinteza endogena
-Dispar cant. mici de de srfct
surfactant -statusul respirator se
-Efectul inhibitor al inbunatateste
proteinelor plasmatice -se asteapta recuperarea
asupra srfct,acestea completa dupa prima
ajungand la nivel alveolar saptamana de viata
in etapa primitiva
,edematoasa a afectarii
pulmonare
-presiunea in a Pulmonara
ramane ↑ in prima sapt
de viata

Identificarea prenatala a riscului

-Raportul lecitina / sfingomielina (N – 2/1)
- scade la 1.5/1  creste riscul de detresa
-Fosfatidilcolina saturata (SPC) – la nnt trebuie sa fie peste 500mg/dl

IMAGISTIC
4 stadii St.1 Aspect fin granular,mai net la periferie ,bronhograma aerica discreta
radiologice : St.2 Reticulo granular-opacitati reticulo-granulare generalizate,repartizate
omogen s echilibrat in ambele campuri pulmonare ,bronhograma aerica franca
depasind umbra cardiaca
St. 3 Confluarea micronodulilor ,bronhograma neta ,transparenta pulmonara
nediminuata
St. 4 Terminal-pulmon opacifiat difuz,nu se disting limitele cordului,plaman
Diagnostic : 1. hipoaerat,coaste oblice si cutie toracica triunghiulara
Anamneza
(inclusiv prematuritatea)
2. Clinic
3. Rx toracic (Atelectazie difuza cu opacitati fine ,granulare in ambele hiluri si cu
bronhograma aerica in zonele vecine celor de atelectazie)
!!!! In cazurile severe de boala plaman opac,face dificila
distingerea umbrei cardiace
4. PaO2,PaCO2 si PH in sangele arterial
5. Hemograma -Hb si leucocitoza sangvina
6. Criteriu diagnostit -NN > 12h care necesita O2 >30% pt mentinere PO2
>20mmHg cu ventilatie cu PEEP >6 mmHg

Complicatii : Pneumotorax
Edem interstitial imediat

Displazia bronhopulmonara tardiv =

Tratament
Ventilatie mecanica – este prima optiune de management in DR a NN+ copii mai mari
!!! Fizioterapia si aspirarea secretiilor sunt Contraind in primele 24h
deoarece secretiile nu reprezinta o problema daca nu este vb de o infectie
Oxigenoterapia
Vit. K
Antiniotic
Transfuzii de masa eritrocitara la Hb <13 g/dl
Substitutia cu Surfactant
-sintetic( exosurf neonatal )
-surfactant natural bovin (survanta)
 Porcin ( Curosurf)
-Surfactant uman -Proteinele A,B,C
Complicatii : Obstructie C.A. ,bradicardie, hTA,redistributie flux cerebral-
>agravare/producere hemoragii cerebrale .
Nu exista dovezi care sa sustina administrarea de steroizi in DR la copil
Anticoagulante-la pac cu tulb de coagulare

Prognostic : - sever (rata mortalitatii variaza intre 9.5% si 94 % in fct de studiu) , in ultimii ani a
crescut rata supravietuirii.

Terapia cu surfactant

In scop profilactic, implica administrarea de surfactant inainte de a se manisfesta

simptomele respiratorii. Aceasta abordare ofera avantajul de a reduce necesitatea unui
aparat de respirat, deci scad riscurile de a fi lezat tesutul pulmonar.

In scopul de a salva viata copilului presupune inceperea terapiei dupa aparitia simptomelor
de detresa respiratorie, adica in primele 12 ore dupa nastere.

Totusi, se recomanda nou nascutilor care au risc crescut de a dezvolta sindromul de

detresa respiratorie, inceperea administrarii tratamentului dupa cateva minute de la
intubare.

Care tip de surfactant este mai eficient? Cel natural sau cel artificial?
Conform cercetarilor se pare ca cel natural este mai eficient, mortalitatea fiind mai scazuta
in cazul nou nascutilor carora le-a fost administrat acest tip, fata de cel artificial.
Care este doza optima de surfactant? 
Efectuandu-se diferite studii cantitatea a variat intre 25mg si 200 de mg/kg corp. Se pare ca
pentru o prima doza se recomanda administrarea unei cantitati de 120 mg/kg corp.

Sunt necesare mai multe doze sau este suficienta una singura?
Studiile in acest sens au concluzionat ca bebelusilor care necesita ventilatie mecanica
trebuie sa li se administreze mai multe doze in timpul primelor 72 de ore de viata.
Cu toate aceastea, administarea a mai mult de 3 doze, nu a aratat ca ar prezenta beneficii.

Daca se poate folosi terapia cu surfactant, mai este necesara administrarea

corticosteroizilor in timpul sarcinii?
Da, este recomandat sa se administreze corticosteroizi in timpul sarcinii pentru mamele
care sunt supuse riscului de a naste prematur, inainte de 34 de saptamani de sarcina.

Femeile insarcinate expuse riscului de a naste prematur, pot primi ca si tratament

corticosteroizi (pentru dezvoltarea plamanilor fatului), progesteron pentru a creste durata
sarcinii sau medicamente tocolitice care opresc contractiile uterului si amana nasterea
pentru 2-7 zile, timp in care organele fatului se mai pot dezvolta.
De asemenea exista mai multe modalitati de administrare a surfactantului, supuse la randul
lor testelor pentru ca in final sa se foloseasca metoda care asigura rezultate maxime cu
riscuri si efecte negative minime.

Se poate folosi:

Instalatie intratraheala – este cea mai des folosita, dar are dezavantajul ca lichidul
surfactant va fi distribuit neuniform si va fi necesara o doza mai mare

Intubatie-surfactant-extubatie – este o medota mai recenta, de la sfarsitul anilor `90 ce

are avantajul de a reduce durata suportului respirator, dar exista si aici riscuri precum
afectarea glotei si a cailor respiratorii in timpul intubatiei.

Tub cateteric fin nasogastric – presupune adminstrarea de surfactant la nou nascutii care
sunt supusi presiunii pozitive continue nazale.

Masca laringeala – este vorba de un aparat care se aplica in regiunea supragolotica.

Administrarea de surfactant prin aerosoli – este o tehnica non-invaziva, dar care implica
mai multi pasi pana sa ajunga la nivelul plamanilor bebelusilor. Conform studiilor, se pare
ca o cantitate mai mica de surfactant aerosolizat produce efectele unei doze mai mari de
surfactant administrata prin alte modalitati.

In utero (administrare endoscopica) – Aceasta presupune administrarea surfactantului

intrauterin, adica inainte de a se naste copilul. Totusi, administrarea acestui lichid inainte de
prima respiratie, necesita mai multe investigatii.

Riscuri precum: bradicardie sau hipoxemie (scaderea presiunii si cantitatiide oxigen din
sangele arterial) sau blocarea tubului endotraheal.
Pot sa apara si hemoragii pulmonare in urma tratamentului.

Surfactantul natural este alcatuit din proteine care provin de la bovine sau porcine, dar
studiile actuale spun ca nu exista motive de ingrijorare, nefiind observata vreo modificare
imunologica in urma terapiei. Datorita surselor proteinelor din care este alcatuit lichidul,
parintii au posibilitatea de a alege intre cel natural sau cel artificial.

Un mare dezavantaj in ceea ce priveste terapia cu surfactant il reprezinta costurile

financiare ridicate.
Riscul mortalitatii infantile poate fi redus daca spitalele sunt dotate cu echipamente
moderne, daca au asigurat un buget suficient si personal capabil sa faca fata cerintelor.