CURS 8

  
PATOGENITATEA BACTERIANĂ
COLONIZARE ; INVAZIVITATE

FLORA NORMALA

Dr. Anda Baicus

 FLORA NORMALA
totalitatea microorganismelor prezente în mod regulat la nivelul unui situs anatomic
compoziţia florei normale variaza în funcţie de factori ca : vârstă , sex , dietă
anumite bacterii sunt prezente constant la nivelul anumitor situsuri anatomice , altele fiind prezente
ocazional sau la un anumit moment în timpul vieţii
flora normală umană concentraţie bacteriană aproape constantă de 10 12 - pe piele , 1014 – în cavitatea
bucală , 1014- tract gastrointestinal
Cavitate Tract Uretra
BACTERII Piele Conjunctiva Nas Faringe Vagin
bucală intestinal anterioară
Staphylococcus epidermidis ++ + ++ ++ ++ + ++ ++
Staphylococcus aureus* + +/- + + + ++ +/- +
Streptococcus mitis + ++ +/- + +
Streptococcus salivarius ++ ++
Streptococcus mutans* + ++
Enterococcus faecalis* +/- + ++ + +
Streptococcus pneumoniae* +/- +/- + + +/-
Streptococcus pyogenes* +/- +/- + + +/- +/-
Neisseria sp. + + ++ + + +
Neisseria meningitidis* + ++ + +
Veillonellae sp. + +/-
Enterobacteriaceae* (Escherichia coli) +/- +/- +/- + ++ + +
Proteus sp. +/- + + + + + +
Pseudomonas aeruginosa* +/- +/- + +/-
Haemophilus influenzae* +/- + + +
Bacteroides sp.* ++ + +/-
Bifidobacterium bifidum ++
Lactobacillus sp. + ++ ++ ++
Clostridium sp.* +/- ++
Clostridium tetani +/-
Corynebacteria ++ + ++ + + + + +
Mycobacteria + +/- +/- + +
Actinomycetes + +
Spirochetes + ++ ++
Mycoplasmas + + + +/- +
++ = aproape 100 %, + = frecvent, +/- = rar , * = potential patogen
Relatiile dintre macroorganism si microorganism

• simbioza (bacteriile saprofite- nepatogene care nu-si castiga

niciodata patogenitatea)

• comensalism (bacterii saprofite conditionat patogene sau

oportuniste - intre aceste bacterii si gazda exista un
echilibru care atunci cand se rupe determina patogenitatea
acestora)

• parazitism obligatoriu (bacterii patogene in relatie cu gada;

numai bacteria profita )

• parazitism facultativ (bacterii telurice - bacterii ce

supravietuiesc libere in natura)
•  
 Exemple de liganzi bacterieni și receptori celulari ai gazdei umane

Bacterii Ligant bacterian Receptori celulari sau Situsuri de

tisulari ai gazdei ataşare

Streptococcus Glicozil transferaza Glicoproteina salivară Suprafaţa

mutans dentară
Streptococcus Proteina F Aminoacidul terminal al Epiteliul
pyogenes fibronectinei faringian
Staphylococcus Proteine celulare Aminoacidul terminal al Epiteliul
aureus fibronectinei mucoasei
Bordetella pertussis Fimbrii (hemaglutinină Galactoza , glicolipide Epiteliul
filamentoasă) sulfatate respirator

Mycoplasma Proteine de membrană Acid sialic Epiteliul

respirator
Enterotoxigenic E. Fimbrii Tip-1 Carbohidrat specie Epiteliu
coli specific (manoza) intestinal
Vibrio cholerae pili N-metilfenilalanina Fucoza şi manoza Epiteliul
carbohidrat intestinal
Uropathogenic E. coli Fimbrii Tip-1 Complex carbohidrat Epiteliu uretral

Uropathogenic E. coli P-pili (pap) Globobioza legată la lipid Tract urinar

ceramida superior
Neisseria pili -N-metillfenil- alanina Glucozamin-galactoz- Epiteliul uretral-
gonorrhoeae carbohidrat cervical

Treponema pallidum Peptide din membrana Proteine de suprafaţă Epiteliul

externă (fibronectina) mucoasei
BACTERII Piele Conjunctivă Nas Faringe Cavitate bucală Tract intestinal Uretra anterioară Vagin
Staphylococcus ++ + ++ ++ ++ + ++ ++
epidermidis
Staphylococcus + +/- + + + ++ +/- +
aureus*
Streptococcus + ++
mutans*
Enterococcus +/- + ++ + +
faecalis*
Streptococcus +/- +/- + + +/-
pneumoniae*
Streptococcus +/- +/- + + +/- +/-
pyogenes*
Neisseria sp. + + ++ + + +
Neisseria + ++ + +
meningitidis*
Enterobacteriace +/- +/- +/- + ++ + +
ae* (Escherichia
coli)
Proteus sp. +/- + + + + + +
Pseudomonas +/- +/- + +/-
aeruginosa*
Haemophilus +/- + + +
influenzae*
Bacteroides sp.* ++ + +/-
Lactobacillus sp. + ++ ++ ++
Clostridium sp.* +/- ++
Clostridium +/-
tetani
Corynebacteria ++ + ++ + + + + +
Mycobacteria + +/- +/- + +
Actinomycetes + +
Spirochetes + ++ ++
Mycoplasma + + + +/- +
 Tropismul tisular al unor bacterii
.

Bacterii Tropism tisular

Staphylococcus epidermidis Piele

Streptococcus salivarius Suprafaţă linguală

Streptococcus mutans Suprafaţa dentară

Corynebacterium diphtheriae Faringe

Staphylococcus aureus Nas

Vibrio cholerae Epiteliu intenstinului subţire

Neisseria gonorrhoeae Epiteliu urogenital

FLORA NORMALĂ TEGUMENTARĂ

Suprafaţa tegumentară umană - aproximativ 2m2

•
• zonele cu umezeală accentuată (axila, plici, ariile dintre degete )
favorizează creşterea şi activitatea unui număr crescut de bacterii
majoritatea microorganismelor sunt prezente în stratul superficial
epidermic şi la nivelul superior al foliculului pilos

• micrococci ( Staphylococcus epidermidis , Micrococcus sp. ) şi

corynebacterii
• nepatogeni şi consideraţi a fi comensali, li s-a demonstrat şi potenţialul
patogen
• Uneori potenţial patogenul (Staphylococcus aureus ) este prezent pe
faţă, mâini, particular la purtători în cavitatea nazală
FLORA NORMALĂ CONJUNCTIVALĂ
•umezeală şi integritatea-secreţia continuă a glandelor lacrimale
•clipitul- curăţă mecanic
conjunctiva normala- numar scăzut bacterii
Dominanţi: Staphylococcus epidermidis, coryneformii
(Propoinibacterium acnes)

Propoinibacterium acnes
•secreţiile lacrimale - substanţe bactericide inclusiv lizozim
•patogeni: Neisseria gonorrhoeae şi Chlamydia trachomatis -rezistenţi la acţiunea
lizozimului
 FLORA NORMALĂ A CAVITĂŢII BUCALE

La naştere
•cavitatea bucală este compusă din ţesuturile moi ale buzelor,
obrajilor, limbii, palatului, care sunt menţinute umede de secreţii ale
glandelor salivare
•sterilă iniţial, după care devine colonizată de la mamă la prima
alăptare
• 98% din flora totală oralăStreptococcus salivarius este dominant
-pînă la apariţia dinţilor (6-9 luni)
•Eruptia dintilor
•erupţia dinţilor în timpul primului an de viaţă conduce la colonizarea
cu Streptococcus mutans şi sanguis
•crăpăturile ariilor gingivale la nivelul locului de inserţie al dinţilor,
sporeşte habitatul pentru specii bacteriene anaerobe

streptococi, lactobacili, stafilococi, corynebacterii, un număr crescut de

anaerobi, în special bacteroides
FLORA NORMALĂ A TRACTULUI RESPIRATOR

CAVITATEA NAZALĂ (nările)

-abundent colonizată cu Staphylococcus epidermidis şi corynebacterii
-uneori ( 20% din populaţie ) cu Staphylococcus aureus reprezentând situsul
mesager principal al acestui patogen
Sinusurile sănătoase sunt sterile

NAZOFARINGE (TRACTUL RESPIRATOR SUPERIOR)

Speciile predominante- streptococii nehemolitici, α hemolitici, Neisseria

 
TRACTUL RESPIRATOR INFERIOR (trahee, bronhii, ţesut pulmonar)

- virtual fără microorganisme prezente datorită acţiunii eficiente de curăţare a

epiteliului ciliat
-epiteliul lezat (bronşită sau pneumonie virală) , susceptibil la infecţia cu patogeni
ce provin din nazofaringe ( H. influenzae, S. pneumoniae ).

Patogenul Bordetella pertussis este capabil să colonizeze specific epiteliul traheal

uman , boala produsă fiind tusea convulsivă.
 
 •Streptococcus pneumoniae , prezent la nivelul
tractului respirator superior (la aproximativ 50% din
populaţie
• implicat în producerea pneumoniilor bacteriene în
urma invadării tractului respirator inferior
(responsabil de producerea  95% din totalul
pneumoniilor bacteriene ).
IF directă

•Neisseria- bacteriile aparţinâd acestui gen sunt

coci Gram negativi , având ca habitat tractul
respirator superior , în special faringele .
•Neisseria meningitidis este responsabilă de
apariţia meningitei bacteriene .
 FLORA NORMALĂ A TRACTULUI
GASTROINTESTINAL

În TRACTUL INTESTINAL al adultului uman ,

• esofagul -bacterii înghiţite odată cu saliva şi hrana
•-stomacul, acidităţii ridicata (lactobacilii toleranţi )
•1980 cel puţin jumătate din populaţia este colonizată Helicobacter pylori ulcer gastric/
cancer gastric, duodenal .
• capătul proximal al intestinului subţire -flora Gram pozitiva , reprezentată în special de
lactobacili şi Enterococcus faecalis, 105 - 107 bacterii per ml de fluid
• capătul distal al intestinului subţire -un mare număr de bacterii 10 8 ∕ ml şi specii
adiţionale incluzând coliformi şi Bacteroides

•Intestin gros (colon) - similară calitativ cu cea găsită în fecale

•Populaţia de bacterii găsită în colon atinge valori de 10 11∕ ml fecale . Coliformii devin
predominanţi , enterococci , clostidiile şi lactobacilii sunt prezenţi constant, speciile
predominante fiind anaerobii Bacteroides şi Bifidobacterium (anaerobi producători de acid
lacic )- Bifidobacterium bifidum.
Aceste bacterii pot depăşi numărul de E. Coli până la 1000: 1 sau 10 000:1
Enterococcus
faecalis , clasificat •Bacteroides –
anterior ca bacili Gram
Streptococcus negativi ,
faecalis , este un anaerobi ,
component obişnuit nesporulaţi,
al florei intestinale. colonizează în
Multe ţări Europene special colonul .
utilizându-l ca Sunt implicaţi în
indicator standard iniţierea colitelor
al poluării fecale. şi cancerului de
colon .

•Clostridium sp. colonizează
intestinul. Clostridium perfringens
este frecvent izolat din fecale.
Clostridium difficile poate coloniza
intestinul şi este responsabilă de
apariţia diareei indusă de antibiotice
, sau de colita pseudomembranoasă.
•Bifidobacteria este o
bacterie Gram-pozitivă
nesporulată,producătoare de
acid lactic. Bifidobacterium
bifidum ete considerată o
bacterie * prietenoasă*,
prezentă în special în
intestinul nou născuţilor
alăptaţi la sân , prevenind
colonizarea cu potenţiali
patogeni.Utilizată uneori în
producerea iaurturilor şi
frevent încorporată în
probiotice .
•Bifidobacterium bifidum-
•FLORA NORMALĂ A TRACTULUI UROGENITAL
Urina este în mod normal sterilă
Flora uretrei anterioare - Staphylococcus epidermidis , Enterococcus faecalis , câţiva streprococi
α hemolitici, dar în număr redus .
enterobacterii ( E. Coli, Proteus ) , corynebacterii , contaminanţi de pe piele , vulvă, rect pot fi găsiţi
ocazional în uretra anterioară.

Vaginul - contaminat devreme după naştere cu corynebacterii , staphylococci, streptococci

nepiogenici , E. coli, bacili producători de acid lactic numiţi Bacili Doderlein (Lactobacillus acidophilus).
De la pubertate la menopauză , epiteliul vaginal conţine glicogen datorită acţiunii estrogenului
circulant.
Bacilii Doderlein sunt predominanţi şi devin capabili să metabolizeze glicogenul la acid lactic

Acidul lactic şi alţi produşi de metabolism inhibă colonizarea , cu excepţia bacililor Doderlein şi altor
bacterii producătoare de acid lactic
Rezultatul scăderii pH –ului vaginal previne stabilirea multor bacterii şi a fungilor ( Candida albicans)

Bacili Doderlein în asociere cu celule epiteliale vaginale

PATOGENITATEA-BOALA

•elementelor structurale
unice (componente ale
peretelui celular, capsulă ,
fimbrii, LPS)
•secreţia substanţelor
care lezează ţesuturile
gazdei / protejează
bacteria împiedicând
fagocitoza acesteia
 Procesul infectios
- totalitatea modificarilor umorale, tisulare metabolice ce apar in
organism datorita agresiunii microorganismelor 
- acut sau cronic.

Boala implica existenta unui proces infectios

Procesul infectios
inaparent (diagnostic de laborator)
manifest/ clinic
– localizat (la poarta de intrare)
- de focar localizata la poarta de intrare sau la distanta ,
evolutie cronica
– generalizat
–evolutie ciclica ( incubatia, etapa de debut, perioada
de stare in care simptomele sunt maxime, convalescenta, vindecarea)
- neregulata (septicemia- focare multiple cu
descarcari periodice de germeni in circulatie insotite de un puseu
febril)

Statusul de purtator – eliminarea de germeni in exterior sau nu

(purtator criptic)
 BOALA INFECŢIOASĂ
infecţie manifestă –invazivitate, toxinogeneză
 
INVAZIVITATEA
• colonizare (aderenţei urmată de multiplicare bacteriană la poarta de
intrare :conjunctiva, tractul respirator, tract digestiv, tractul
urogenital)
• depăşirii barierelor naturale de apărare
• producerii de substanţe extracelulare –“invazine “
 

TOXINOGENEZA
• toxine (solubile/ structurale celulare)
– transportate în circulaţie determină efect citotoxic la nivelul
situsurilor tisulare aflate la distanţă de punctul de invazivitate
 ADERENŢA BACTERIANĂ LA SUPRAFAŢA MUCOASELOR
• Receptorul - reziduuri carbohidrate sau peptide de pe suprafaţa celulelor eukariote
• Adezina bacteriană este o componentă macromoleculară de pe suprafaţa bacteriei care
interacţionează cu receptorul
• Interacţiunea receptorului cu adezina este complementară şi specifică
•  

• SPECIFICITATEA ADERENŢEI BACTERIENE LA CELULE SAU ŢESUTURI

ALE GAZDEI
•  
• Tropism tisular – preferinţe pentru in ţesut sau altul (S. mutans prezent în placa
dentară şi absent de la nivelul limbii , S. salivarius prezent la nivelul epiteliului
limbii şi absent în placa dentară)

• Specificitate de specie – infecţii strict umane ( N. gonorrhoeae, grupul A

Streptococic), infecţii la porci (E. Coli Enteropatogen K-88)

• Specificitate genetică în cadrul aceleiaşi specii – anumiţi indivizi în cadrul

aceleiaşi specii sunt genetic imuni la un patogen
 MECANISMUL ADERENŢEI BACTERIENE LA
CELULE SAU ŢESUTURI

• aderenţa nespecifică (reversibilă)

• - forţe de atracţie nespecifice (interacţiuni hidrofobe, atracţii
electrostatice, mişcare Browniană )

• aderenţa specifică –punţi de legătură între moleculele

complementare de pe fiecare din celule-ataşamentul devine
virtual ireversibil
 INVAZIVITATEA

Invazinele
• proteine (enzime) - acţionează local prin distrugerea celulelor gazdei sau
au efect imediat facilitând multiplicarea şi difuzia intratisulară a
bacteriei
•anumite proteine bacteriene (de suprafaţă sau difuzibile) care
promovează rearanjamentul actinei în citoscheletul celulei gazdei care
stimulează înglobarea bacteriilor
aceste tipuri de invazine sunt utilizate de patogenii intracelulari (Listeria,
Yersinia, Shigella)

Invazinele acţionează în imediată vecinătate a multiplicării bacteriene

Exotoxinele:

•au efect citotoxic la distanţă de locul multiplicării

• sunt mai specifice şi mai potente în activitatea lor decât invazinele

•exotoxine tipice (difterică, antrax toxina) - rol în stadii precoce ale

invaziei, altele ( leucocidina stafilococică) au un efect citopatic
relativ
 INVAZINE

Invazine Bacterii implicate Activitate

Hialuronidaza Streptococi, Degradează acidul hialuronic din ţesuturile de legătură

Staphylococi,Clostridium sp.

Colagenaza Clostridium sp. Dizolvă colagenul muscular

Neuraminidaza Vibrio cholerae,Shigella dysenteriae Degradează acidul neuraminic din mucoasa intestinală

Coagulaza Staphylococcus aureus Transformă fibrinogenul în fibrină formând coagul

Kinaza Staphylococcus,Streptococcus Transformă plasminogenul în plasmină care digeră fibrina

Leucocidina Staphylococcus aureus Degradează membrana neutrofilelor cauzând descărcări

ale granulelor lizozomale

Streptolizina Streptococcus pyogenes Respingerea fagocitelor, degradarea membranei

neutrofilelor cauzând descărcări ale granulelor
lizozomale

Hemolizine Streptococi, Staphylococi, Clostridii Liza eritrocitelor sau altor celule

Lecitinaza Clostridium perfringens Distrugerea lecitinei din membrana celulară

Fosfolipaza Clostridium perfringens Distrugerea fosfolipidelor din membrana celulară

Antrax toxina Bacillus anthracis O componentă (EF) este o adenilat ciclază

care determină creşteri ale nivelului intracelular a
AMPciclic
 Directă
Transmiterea - orizontală (de la om la om): direct: Neisseria gonorrhoeae, S. aureus
infecției - verticală (de la mamă la făt): Treponema pallidum
Indirectă
- alimente la om: Salmonella
- surse de mediu la om: Bacillus anthracis
- surse animale la om (carne de vită neprelucrată termic, cidru din mere
contaminate cu fecale de vită): Enterohemorrhagic E. coli (EHEC)
Mecanismul de - inhalaţie: Mycobacterium sp., Chlamydia pneumoniae
achiziție al - ingestie: Salmonella sp, Clostridium botulinum
infecției - traumatisme: Clostridium tetani
- sexuală: Neisseria gonorrhoeae
- înţepătură de artropode: Rickettsia
Elemente - pili: Neisseria gonorrhoeae – epiteliul tractului urinar
structurale ce - glicocalix: Streptococcus viridans - endoteliul valvular
asigura aderenţa - acid lipoteichoic – celule epiteliale
la celulele de - proteina F – Streptococcus pyogenes - fibronectină
suprafaţă
Invazie, Enzime
supravieţuire - coagulaza - Staphylococcus aureus – un cheag de fibrină care protejează
intracelulară bacteria de fagocitoză, hialuronidaza - Streptococcus pyogenes -
asigurată de bacteria invadează prin ţesuturile subcutanate
- pneumolizina - Streptococcus pneumoniae – distruge celulele epiteliale
Proteine
-Por, promovează supravieţuirea intracelulară, Opa, mediază ataşamentul
la celulele eucariote - Neisseria gonorrhoeae
Factorii antifagocitari
- capsula Streptococcus pneumoniae
- peretele celular al bacteriilor Gram +, proteina A - Staphylococcus
aureus
Inflamaţia - cu producere de puroi (pyogenic): coci Gram +/-
- apariţia leziunilor de tip granulomatos: Mycobacterium
tuberculosis
- apariţia pseudomembranelor: Clostridium difficile
(depozit fibrinos alb gălbui pe mucoasa colonului)
Producerea de exotoxinele sunt secretate de bacteriile Gram+ și
toxine Gram-
-genele care codifică toxinele sunt localizate pe un plasmid
(toxina tetanică) sau pe un fag lizogen (C. diphtheriae)
-sunt dimeri cu subunităţi A şi B ( subunitatea B se leagă la
suprafaţa receptorului, A- este transferată în interiorul
celulei),
tratamentul cu formaldehidă al exotoxinei determină
apariţia toxoidului folosit în producerea vaccinului
endotoxinele – lipidul A porţiune a LPZ, apar numai la
bacteriile Gram- fiind parte integrantă a membranei
externe, nu pot fi produşi toxoizi din endotoxine
 Exotoxine

• proteine – codificate mai frecvent plasmidian (E. coli) sau fagic (botulism,
dipftheria, scarlatina)
•in anumite cazuri – 2/3 subunitati ; una- necesara legarii si patrunderii in celula ;
cealalta- inhibitia sau schimbarea unei functii celulare
•Inactivate ( formaldehida) – toxoid – vaccin
•Conservate in structura decat antigenele de suprafata ale microorganismelor care
le secreta
•Imunitate incrucisata – scarlatina ( protectie pe viata)/ infectii streptococice
recurente
Organism Exotoxin Tissue damaged Action Disease  
Bacteria  
Clostridium tetani Tetanospasmin Neurones Spastic paralysis Tetanus
 

Clostridium perfringens α-toxin Erythrocytes, platelets, leukocytes, Cell lysis Gas gangrene
 
endothelium
Clostridium Neurotoxin Nerve-muscle junction Flaccid paralysis Botulism
botulinum  

Corynebacterium Diphtheria toxin Throat, heart, peripheral nerve Inhibits protein synthesis Diphtheria
 
diphtheriae
Shigella Enterotoxin Intestinal mucosa - Dysentery
 
dysenteriae
E. coli Enterotoxin Intestinal epithelium Fluid loss from intestinal cells Gastroenteritis  

Vibrio cholerae Enterotoxin Cholera  

Staphylococcus α-toxin Red and white cells (via Hemolysis

aureus Abscesses  
cytokines)
Hemolysin Hemolysis  
Leucocidin Leukocytes Destroys leukocytes  

Enterotoxin Intestinal cells Induces vomiting, diarrhea Food poisoning  

TSST1 - Release of cytotoxins Toxic shock syndrome  
Epidermolytic Epidermis - Scalded skin syndrome  
Streptococcus Streptolysin O and S Red and white cells Hemolysis Hemolysis pyogenic lesion
pyogenes  

Erythrogenic Skin capillaries Skin rash Scarlet fever  

Bacillus anthracis Cytotoxin Lung Pulmonary edema Anthrax  

Bordetella Pertussis toxin Trachea Kills epithelium Whooping cough

 
pertussis
Legionella Numerous Neutrophils Cell lysis Legionnaires' disease
pneumophila  

Pseudomonas Exotoxin A Cells Cell lysis Various infections

aeruginosa  
Downloaded from: StudentConsult (on 10 November 2011 03:58 PM)
© 2005 Elsevier
 Onset Source
Food poisoning (due to pre-formed toxin in food)

Staphylococcus aureus 1-6 h Cream, meat, poultry

Clostridium perfringens 8-20 h Reheated meat

Clostridium botulinum 12-36 h Canned food

Bacillus cereus 1-20 h Reheated foods

Intestinal infections

Salmonella 1-2 days Eggs

Clostridium difficile 1-2 days Fecal-oral

Shigella 1-4 days Fecal-oral

Campylobacter 1-4 days Poultry, domestic animals

Vibrio cholerae 2 days Fecal-oral

Escherichia coli 1-4 days Food

Yersinia enterocolitica days-weeks Pets (e.g. dogs)

Figure 17.4 The many activities of bacterial endotoxin. Lipopolysaccharide (LPS) activates almost every immune mechanism as well as the clotting pathway and as a
result, LPS is one of the most powerful immune stimuli known. DIC, disseminated intravascular coagulation; IFN, interferon; IL, interleukin; M, macrophage; PMN,
polymorphonuclear leukocyte; TNF, tumor necrosis factor.
Mecanisme care - capsula polizaharidică este cu imunogenitate slabă - S. pyogenes
favorizează - creşterea şi supravieţuirea intracelulară - Mycobacterium,
scăparea de sub Chlamydiae
mecanismele de - variaţia antigenică - Neisseria gonorrhoeae
apărare ale
gazdei