DIMENSIUNEA RELIGIOASA A

EXISTENTEI

Vlad Mihai
Nicolae Madalin
 Începuturile literaturii române sunt legate de contextul ariei culturale din răsăritul Europei, un
spaţiu complex format pe temeliile tradiţiei bizantine. Începând cu secolul al XVII-lea, limba
slavonă, limba oficierii serviciului divin in biserică, începe să fie înlocuită treptat cu limba
română.În această perioadă s-au tradus şi s-au tipărit cărţi religioase de care aveau nevoie toţi
credincioşii. Aceştea au fost cazaniile (evanghelii explicate,cuprinzând invăţături morale
dezvoltate pe marginea textuluui biblic) şi pravilele (corpuri de legi). Actele de cultură din cele 3
ţări române demonstrează că mentalitatea religioasă, este dominantă în Evul Mediu.
 Omul medieval are altă mentalitate decât omul modern, trăind în alt orizont cultural. El este, prin
excelenţă, un homo religiosus, care comunică cu Dumnezeu şi cu sfinţii, crede în semne şi
minuni, are cultul moaştelor, face pelerinaje la locurile sfinte. Omul medieval vede lumea ca pe o
creaţie divină, i se supune necondiţionat lui Dumnezeu, iar cataclismele şi războaiele îi apar ca
moduri de avertizare sau pedeapsă din partea lui Dumnezeu ori ca intervenţie a puterii diavolului.
În ambele cazuri, ieşirea din impas presupune recunoaşterea păcatelor şi îndreptarea lor prin
penitenţă. Realitatea din jur oferă semne la care au acces cu precădere cei iniţiaţi: călugări, preoţi,
astrologii de pe lângă curţile domneşti, voievodul însuşi care domnea ca „unsul lui Dumnezeu pe
pământ”.
 Varlaam era un scriitor şi traducător religios. Ajuns mitropolit al Moldovei în
anul 1632, înfiinţează o tipografie la biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde
tipăreşte în anul 1643 Cazania intitulată Carte românească de învăţătură,
monument de limbă veche românească. Volumul cuprinde 75 de predici, care
se rostesc duminica şi in cele mai importante sărbători ale anului. Cazania a
avut o largă circulaţie în epocă. O altă lucrare importantă este Răspunsul
împotriva catehismului calvinesc(1645).
 Mare cărturar român, talentul căruia s-a manifestat în a doua jumătate a secolului XVII a fost
mitropolitul Dosoftei.După 1665 începe lucrul asupra operei sale de mare răsunet "Psaltirea în
versuri", pe care o va tipări la mănăstirea Uniev din Ucraina în 1673. Fiind uns mitropolit în 1671,
în scurtă vreme se vede antrenat în evenimentele legate de războiul turco-polon, în care el sprijină
politica antiotomană a domnului Moldovei Ştefan Petriceicu (1673-1674). În 1673 împreună cu
acesta din urmă, Dosoftei este nevoit să se refugieze în Polonia. La începutul anului 1675 revine
în Moldova, iar peste câteva luni redobândeşte scaunul mitropolitan, după care urmează o
perioadă de un deceniu de intensă muncă intelectuală de traducere şi tipărire a principalelor cărţi
de cult creştin ortodox în limba română. La fel ca şi celebrul său profesor Varlaam, mitropolitul
Dosoftei adresează traducerile şi tipăriturile sale către întreaga seminţie românească.
 Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, dar
activitatea sa în slujba bisericii și-a desfășurat-o în Ţara Românească. A fost, pe rând, egumen al
mânăstirii Snagov, episcop de Vâlcea și mitropolit al Ţării Românești. În același timp, a fost și un
mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog și autor al celebrelor Didahii (o colecție de predici
folosite la Marile Sărbători de peste an). La insistențele Porții Otomane, a fost exilat în anul 1716.
Şi-a dat viața ca un martir pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul
exilului. Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe data de 27 septembrie.
 Religia este o componentă importantă a culturii unui popor. Sentimentul religios se manifestă atât
în cadrul bisericii, cât şi dincolo de zidurile ei. În biserică, legătura cu Dumnezeu se exprimă
public, prin mijlocirea clerului, după o anumită rânduială. Însă credinţa se oglindeşte şi în afara
instituţiei ecleziale, în modul de a gândi al oamenilor, în comportament, în modul de a se exprima,
în obiceiurile lor, în ceea ce creează: în arhitectură ,în arte plastice, în muzică, în literatură.
 Cultura românească între secolele XVI-XVII poate fi abordată la nivelul culturii cărturăreşti
(religie creştină, carte religioasă şi literatura) şi la nivelul culturii populare (creştinism popular şi
folclor).
 Religia şi literatura dezvoltă, începând cu secolul al XVI-lea, un palier comun, în care prelaţi şi
cărturari contribuie la modelarea limbii române în dorinţa de a da glas credinţei. La acest palier
participă şi cultura populară, prin componenţa religioasă, creştinismul popular, şi prin creaţia
folclorică.
 http://www.forum.ebacalaureat.ro/viewtopic.php?f=348&t=1408
 http://ro.orthodoxwiki.org/Antim_Ivireanul
 http://www.crestinortodox.ro/sfinti/mitropolitul-antim-ivireanu-73030.html
 http://istoria.md/articol/75/Mitropolitul_Dosoftei
 http://basilica.ro/stiri/sfantul_ierarh_varlaam_mitropolitul_moldovei_este_sarbatorit_in_biserica_ort
odoxa_romana_3836.html
 http://www.referat.ro/referate/Mitropolitul_Varlaam_0c71d.html
 http://www.crestinortodox.ro/religie/mitropolitul-varlaam-sfintenie-cultura-69495.html
 http://www.referat.ro/referate/Dimensiunea_religioasa_a_existentei_871c2.html
 http://referate.rol.ro/dimensiunea-religioasa-a-existentei-2637.html
 http://www.scribd.com/doc/77627295/Dimensiunea-Religioasa-a-Existentei
 http://www.referat.ro/referate/Dimensiunea_religioasa_a_existentei_871c2.html
 Va multumim pentru antentie!