Conferenţiar dr. N.

Draguţa
 Definiție
 Etiologie
 Patogenie
 Clasificare
 Manifestările clinice
 Boli ce evoluează cu FON
 Program de investigare
Ştiinţa şi arta medicului se îmbină în
diagnosticul

unei boli febrile

 Abordarea diagnostică a unui pacient cu FON
implică un efort sistematic bazat pe
cunoașterea manifestărilor clinice a
numeroase boli.
 Febra de origine nedeterminată ( FON ) este
o creştere a temperaturii corporale
 >38,3º C (101º F),
 care durează mai mult de trei săptămîni
 Şi, între timp, rezultatele examinărilor nu
au permis stabilirea diagnosticului de
certitudine.
 3 vizite la medic sau
 3 zile de spitalizare fără un diagnostic

concret sau
 1 săptămână de investigații “inteligente și

invazive” în condiții de ambulator.

 Infecții- 30% - 40%
 Neoplasme -30% -40%
 Imună- 15%
 Artificială- 1-5%
 Nedeterminată – 5-9%
 Infecţii – 40 %:
Abces abdominal,
Abces pelvian
Abces dentar
tuberculoza,
infecţia urinară, biliară
endocardita bacteriană subacută,
miocardita,
meningita
infecţii cu viruși EBV, CMV, febra Q,
toxoplasmoza, bruceloza,
artrita septică a articulaţiei protezate,
 Neoplasme-30 - 40% :
limfoame,
leucemii,
tumori solide - carcinom renal,
carcinom hepatocelular, carcinom
pancreatic
 Imună–15 %:
Colagenoze, alte vasculite (LES, PAN, etc.),
Artropatii inflamatorii (artrita reumatoidă, spondilită

anchilozantă,etc.)
Polimialgia reumatică,
Sarcoidoza
Medicamente,
 Diversă
Endocrinopatii
Hepatopatii,
Boliinflamatorii intestinale,
Febra mediteraniană,
Boala Kawasaky, etc.
 Artificială (1-5 %):
 Termometru defect,
 Utilizarea substanțelor pirogene
 Nedeterminată (5-9%)
 în general este cea a unui răspuns de
adaptare și protecție,
 tinde spre mobilizarea forțelor organismului

împotriva agentului patogen

 HIPOTALAMUSUL este centrul superior de
reglare a funcțiilor vegetative,
 locul de interacțiune a sistemelor nervos și

endocrin.
 Centrii nervoși ai hipotalamusului efectuează

reglarea schimbului de substanțe, asigurând

homeostazia și termoreglarea.
 Exogeni – microorganisme, produsele lor
vitale sau toxinele eliminate
 Endogeni –citokine IL-1ɑ,IL-1ß, TNFɑ, IFNɑ,

IL-6, etc.
 Apare în cazul unui răspuns local excesiv
 Este mediat de citokine inflamatoare (IL-1beta,IL-6,
TNF-alfa) care induc:
 Febră acționează asupra axului hipotalamo-
hipofizar
 cu producerea de proteine inflamatoare de către
ficat (proteina C reactivă,proteina amiloidă serică A,
etc.)
 Stimularea hematopoezei (hiperleucocitoză cu
polinucleoză, trombocitoză)
Faza inițială= faza locală ( vasculară)

Faza de amplificare=faza celulară

Faza de reparare =faza de cicatrizare

 Activarea plachetelor, a celulelor endoteliale,a
coagulării și eliberarea de bradichinină, cu
 Vasodilatație și
 Creșterea permeabilității vasculare cu apariția
edemului,
 Recrutarea de celule inflamatoare (monocite, mastocite,
limfocite) prin chemotactism după eliberarea de
anafilatoxine: C3a și C5a;
Adeziunea celulelor inflamatoare la celulele endoteliale
(creșterea exprimării moleculelor de adeziune).
Diapedeza celulelor inflamatoare prin peretele endotelial;
Activarea celulelor inflamatorii; eliberarea de mediatori,
Amine vasoactive (histamină, serotonină),
Citokine proinflamatorare (IL-1beta,IL-6, TNF-alfa)
Prostaglandine
Proteaze, radicali liberi etc.
Oprirea fazei de amplificare prin producerea de molecule
reglatoare (citokine, antiproteaze, antiradicali liberi),
Inițierea procesului de cicatrizare a țesuturilor (factori de
creștere):
Coagulare
Remodelare tisulară
Neovascularizare (neoangiogeneză)
 FON efemeră – de la câteva ore până la
două zile
 FON acută – până la 15 zile

 FON prelungită - peste 3 săptămâni

 FON subacută – până la 45zile,

 FON cronică – mai mult de 45 zile

 Subfebrilă ( < 38º C)
Subfebrilă joasă – (< 37,5º C)
Subfebrilă înaltă –( > 37,5º C)
Moderată (38º – 39º C)
Înaltă (39º-40º C)
Foarte înaltă (40º-41º C)
Febră hiperpiretică (>41º C )
 Ereditară
 Congenitală
 Dobândită – clasică, nozocomială, HIV

asociată, deficiciență imună (neutropenică,

etc.), etc.
 dureri dorsolombare
 mialgii generalizate
 artralgii
 anorexie
 somnolenţă
 frisoane
 senzaţie de frig (apare în majoritatea stărilor febrile şi
este un răspuns al sistemului nervos la „pragul de
termoreglare”)
 rigorul, un frison profund, cu piloerecţie („piele de
găină”) asociat cu clănţăitul dinţilor , nu rareori însoţit de
tremor
 Septicemia.
 Endocardita bacteriană.
 Formarea abcesului în orice organ
 Pneumonie bacteriană.
 Tromboflebită şi pileflebită (purulentă)
 Holangită (purulentă)
 Malaria.
 Bronşectazii
 Erizipel.
 Paranefrită şi pielonefrită.
 Leucemie acută.

Empiem pleural.
 Febra periodică asociată receptorului TNF
 Boala Muckle-Wells
 Sindromul hiper – IgD
 Boala Fabry
 HIPERTRIGLICERIDEMIA – în hiperlipidemia tipul V
 Ereditate – autosomal dominantă cu mutația genei
receptorului TNF în brațul scurt a cromosmei 12
 Vârsta apariției – variată
 Episoade de febră prelungită (săptămânii mialgii

migratorii și edem orbital

 Ocazional dureri abdominale, vome, diaree, artrită

și orhită
 În evoluția sa se poate dezvolta amiloidoza

( colchicina este ineficientă).

 Teoretic poate fi eficace etanerceptul
 Ereditară – autosomal dominantă, cu mutație
în gena CIAS1, localizată pe cromosoma 1, ce
codifică proteina criopirina(ce participă la
controlul și reglarea inflamației și la
apoptoză)
 Din copilărie prezintă episoade de febră 24-

48 ore asociate cu urticarie, artrită, dureri

abdominale și conjunctivită
 Se dezvoltă surditate – neurosensorială,
 Ocazional amiloidoză
 – episoade recurente de frisoane, febră și
creșteri de IgD, din copilărie,
 cu periodicitate de 4-6 săptămâni.
 Se poate asocia cu artralgii/ artrite
(nonerozive) a articulațiilor mari,
exantem( poate fi purpură), dureri abdominale,
diaree,limfadenopatie și hepatosplenomegalie.
 Cu tendință de ameliorare sau dispariție cu
trecerea anilor. Mutația genei V3771de
mevalonatocinasa (cromosoma 2)
 defect congenital cromosomial legat de
cromosoma X ce provoacă acumulări de
glucoesfingolipide.
 Debutează în adolescență
 Prezintă episoade febrile apparent fără cause

evidente
 Cu crize de dureri articulare ale mâinilor și

picioarelor,
 erupții cutanate maculopapuloase și

angiocheratoame.
 se pot produce episoade recurente de dureri
abdominale,
 pancreatită și
 febră.
 Numită și febră centrală apare, de obicei, în
procese ce afectează centrul hipotalamic,
reglator al temperaturii corporale
 Metastaze, tumori primare
 Boli neurodegenerative, anomalii vasculare,
 Alte cauze.
 Particularități – se pierde ritmul circadian

normal al temperaturii.
 Hiper- hipotireozele
 Tiroidita autoimuna,
 COLAGENOVASCULARE
 INFECȚII
 NEOPLAZII
 NEDETERMINATĂ
 Catetere venoase
 Catetere uretrale
 Implanturi dentare, mamare
 Endoproteze
 Proteze vasculare
 Mecanisme cardiace
 Cauzată de enterocolită cu Clostridium difficile,
 indusă de medicamente,
 embolism pulmonar, tromboflebită septică,
 sinusită(post sondă nazotraheală, nazogastrală)
 condiţia clinică care rezultă din obstrucţia
trombotică a arterelor pulmonare sau a
ramurilor acestora.
 Fracturi (şold, membru inferior)
 Protezare de şold sau genunchi
 Intervenţii chirurgicale majore (operaţii

urologice, ginecologice, abdominale şi a

bazinului mic)
 Traumatism major
 Leziuni medulare
 Chirurgie artroscopică a genunchiului
 Cateter venos central

 Chimioterapie

 Insuficienţa cardiacă sau respiratorie cronice

 Terapie de substituţie hormonală

 Neoplazii

 Accident vascular cerebral cu paralizie

 Sarcină (perioada postpartum)

 Antecedente de tromboză venoasă profundă

 Trombofilia
 Repaus la pat > 3zile
 Imobilizare în poziţie şezîndă ( în avion,

automobil)
 Vârsta avansată
 Chirurgie laparoscopică (colecistectomie)
 Obezitate
 Sarcină (perioada antepartum)
 Boala varicoasă
 Dispnee,
 Durere toracică (de tip pleural sau atipică),

 Tuse,
 Subfebrilitate/febră,

 Hemoptizie,
 Sincopă,

 Semne clinice: Frecătură pleurală, • Tahipnee,

• Suflu sistolic de regurgitare tricuspidiană, •

Accentuarea componentei pulmonare a
zgomotului II, • Cianoză centrală şi periferică, •
 Leucocitoză
 prezenţa marcherilor biologici de inflamaţie
 valori anormale a D dimerilor plasmatici
 troponinele cardiace positive
 peptidul natriuretic de tip B(BNP) sau NT-

proBNP
 Determinarea gazelor sanguine hipoxemie,

normo-sau hipocapnie
 Examen radiologic
 Modificări cu specificitate crescută:
 dilatarea AP unilateral cu întreruperea bruscă a vaselor juxtahilar;

 dilatare a cavităţilor drepte a cordului;

 dilatarea venei azigos şi venei cave superioare;
 opacitate triunghiulară semicirculară conică cu baza la pleură şi
vîrful spre hil;
 ascensiunea unui hemidiafragm;
Modificări cu specificitate redusă:
 revărsat pleural;

 • atelectazii subsegmentare;

 • infiltrate pulmonare;

 •semnul Westermark - reducerea volumului de sânge în circulația

periferică (oligemia focală /hipovolemia)

 ax QRS deviat la dreapta;
 bloc de ramură dreaptă tranzitoriu, complet sau
incomplet;
 unde T negativă în V1-V3;
 aspect de P pulmonar;
 axa electrică S1Q3;
 Qr în V1;
 R/S>1 în V1;
 supradenivelare ST în derivaţia III;
 modificare ST în derivaţiile precordiale drepte;
 tahicardie sinusală;
 febra trebuie să dureze trei zile în timp ce se
investighează pacientul sau
 4 săptămâni dacă este un pacient ambulator
 Infecții -75%
 Neoplazii – limfom non Hodgkin,post

tratament citostatic
 Medicamentoasă
 febră >38.3⁰C ultimele 3 zile
 la pacient cu < 500 neutrofile /mm3
 Caracteristic: pacient cu imunodeficiență,
 Infecții bacteriene oportuniste frecvente
 aspergiloză
 infecții cu herpes virus,
 candidoze
 Unele afecţiuni incluse în categoria bolilor ce

evoluează cu FON cronică , nu rareori decurg cu

subfebrilitate cronică
 I. Afecţiuni, care de regulă nu sunt urmate de
perturbări ale testelor sangvine, ce atestă inflamaţia
(creşterea VSH, a fibrinogenului,a-2-globulinele,
proteinei C reactive).
 astenia neurocirculatorie
 termoneuroza postinfecţioasă
 sindromul premenstrual
 sindromul hipotalamic cu dereglări de
termoreglare
 hipertireoza
 Subfebrilitatea în cadrul
unor boli ale organelor interne
anemie feriprivă cronică,
ulcerul stomacal, duodenal
astmul bronşic, ş.a.
 Dereglări psihopatice ale personalităţii
 sindromul Munchauzen
 II- Afecţiuni care sunt urmate de modificări ale
testelor
inflamatorii
 1. Subfebrilitatea de origine infecţioasă
 a)focare asimptomatice / latente ale
infecţiilor nespecifice –
 tonzilogene, localizate în nasofaringe
 otogene,
 odontogene,
 urogenitale,
 localizate în vezica biliară,
 bronchogene,
 endocardiale, ş.a.
 b) forme de tuberculoză dificil de
depistat:
 tuberculoza ganglionilor limfatici mezenteriali,
 bronhopulmonari,
 alte forme extrapulmonare de tuberculoză
(urogenitală, osoasă, ş.a.)
 c)forme evolutive , dificil de diagnosticat ale
infecţiilor specifice- bruceloză, toxoplasmoză,
mononucleoză infecțioasă, inclusiv formele ce
evoluează cu hepatită granulomatoasă, etc.
 hepatită cronică de diversă origine
 boli inflamatorii intestinale (colita
nespecifică ulceroasă, boala Crohn, ş.a.)
 afecţiuni ale ţesutului conjunctiv
 artrita reumatoidă
 spondilita anchilozantă (stadiu anartritic)
 3.Subfebrilitatea ca reacţie
paraneoplastică
 limfogranulematoză şi alte limfoame
 neoplasme de diversă localizare
(rinichi,intestin, genitalii, ş.a.)
 IV.Infecţie de focar.
 Granulom apical
 Abces subdiafragmal.
 Abces subhepatic.
 Xolangită şi abces hepatic
 Pielonefrită.
 Paranefrită.
 Bronşectazii cu supuraţie.
V Boli difuze ale ţesutului conjunctiv.
 Lupus eritematos sistemic.
Sclerodermia sistemică
 Artrită reumatoidă.
Spondilitele seronegative
 Periarteriită nodoasă.
 Boala Crohn.
 VII. Alte boli.
 Boli ale organelor hematopoetice
 Tromboflebită
 Hepatită cronică şi ciroză hepatică
 Tireotoxicoză
 Febra medicamentoasă
 Chirurgie orală-stomatologie,ORL, etc.
 Scleroterapiea varicelor esofagiene
 Chirurgie genitourinară
 Intervenții cavitatea abdominală
 Endoscopie - 0-20%; stafilococi coagulazo-
negativi (CoNS), streptococci, diphtheroids
 Colonoscopie - 0-20%; Escherichia coli,
Bacteroides species
 clister cu bariu - 0-20%; enterococci, aerobi și
anaerobi gram-negative.
 EXTRACȚIE DENTARĂ - 40-100%; S viridans
 rezecție transuretrală a prostatei - 20-40%;
coliforme, enterococci, S. aureus
 Echocardiografie transesofageală - 0-20%; S
viridans, organisme anaerobe, streptococci

 Bacteriemie nosocomială – asociată cu

intervenții intravenoase- 90% , este
secundară și cauzată de cateterizare
venoasă.
  febra,
 frisonul şi
 hipotensiunea

 sunt simptomele cardinale ale şocului septic

 dar nu rareori suferinţa poate fi precedată de
simptome mai puţin specifice:
 cefalee,
 modificări subtile ale conştienţei
 frică,
 letargie, etc.

 Cauza

eliberarea toxinelor bacteriene (lipopolizaharid al

peretelui celular), care reduc tonusul vascular şi cresc
permeabilitatea vasculară
 Edem pulmonar și sindrom de distresă
respiratorie acută
Creşterea permeabilităţii endoteliului capilarelor

alveolare,
deteriorarea schimbului de gaze şi hipoxie
 Coagulare intravasculară diseminată

Activarea coagulării de către leziunile endoteliale,

endotoxine şi complexe imune
 Tabloul clinic include

 Sindromul infecţios – inflamator cu febră, cu /fără

frisoane, cu mialgii difuze, stare de rău, fatigabilitate,
inapetenţă, etc.

 Sindromul de hipertensiune intracraniană- cefalee

pronunţată,persistentă,greţuri, vome repetate, incoercibile,
facile, bradicardia relativă este un semn de semnificaţie majoră
pentru diagnostic; fotofobie.
(dunga meningitică, poziţia spontană a
bolnavului,) .

 Suntspecifice manevrele de elongaţie –

 redoarea cefei,
 semnul Brudzinski al cefei,
 semnul Brudzinski contralateral,
 semnul Kernig I,
 semnul Kernig II.
 frecvent în meningitele bacteriene, şi foarte rar în cele
virale
 Se manifestă prin somnolenţă, torpoare, vorbire lentă,

dezorientare temporospaţială, tulburări

mnezice,agitaţie psihomotorie,inconştienţă şi comă.
 Se pot instala mono – tetraplegii, de asemenea pot fi

fenomene de tip convulsivant.

 Manifestări de afectare a altor organe şi sisteme

( limfoame, leucoze, defecte congenitale,SIDA,

ciroză, etilism cronic, etc.)
 apare pe fundalul unei infecţii acute sau imediat după ea, etc.
Etiologia
Viruși – coxackie, polio, HIV,
Bacterii – meningococc, streptococ, mycoplasma,
Spirochaetes – leptospiroza, lues, borelii,
Protozoare – boala Chagas
Droguri
Toxine,
Autoimună
 Febra/ subfebrilitatea prezentă,+
 diminuarea zgomotelor cardiace ,
 tahicardie,
 diverse aritmii,
 uneori insuficienţă cardiacă,

 modificări ECG cu evoluţie rapidă;

 viciu +/-.
 O caracteristică distinctă a miocarditei
infecţios –alergice este necorelarea dintre
datele clinice, evidente ale afectării cordului
şi testele sangvine care sunt normale, sau
modificate nesemnicativ
Endocadita infecțioasă –sepsis terapeutic
 Criteri majore (2)
 I. Hemoculturi pozitive pentru o endocardită

infecțioasă (EI)
 -cu microorganisme tipice EI pe 2

hemoculturi distincte : Str. Viridans, Str.

Bovis, bacterii din gr. HACEK, Staf. Aureus
sau enterococ
 Cu microorganisme atipice pentru EI, dar

izolate în hemoculturi pozitive persistente

 bacilli gram-negativi :
 Haemophilus species (Haemophilus

parainfluenzae, Haemophilus aphrophilus,

Haemophilus paraphrophilus),
 Actinobacillus actinomycetemcomitans,
 Cardiobacterium hominis,
 Eikenella corrodens si
 Kingella specie
 O hemocultură pozitivă pentru Coxiella
burnetii sau un titru de anticorpi IgG antifaza
I >1/800.
 Ecografie cardiacă (ETT și/sau ETE) pozitivă
pentru o EI definită după cum urmează:
 Vegetație sau abces, sau nouă dehiscență de

valvă protetică(= apariția unei regurgitări

paraprotetice)
 Nou suflu de insuficiență valvulară

(agravare /modificare unui suflu cunoscut nu

sunt suficiente)
 1-Predispoziție –valvulopatie sau altă condiție
cardiacă favorizantă sau toxicomanie i.v.
 2- Febră Tº>38º C
 Fenomene vasculare > embolie, hemoragie

intracraneană, anevrism micotic, purpura

Janeway,
 4- Fenomene imunologice :
 noduli Osler,
 pete Roth,
 factor reumatoid,

5. Dovezi bacteriologice:

 hemoculturi pozitive, dar care nu corespund

criteriilor majore.
 Endocardita infecţioasă probabilă –

2 criterii majore + 1 auxiliar sau

 2 criterii majore + 1 criteriu paraclinic cu

prezenţa obligatorie a suflului de regurgitare

în toate variantele.
 Endocardită infecţioasă certă.

2 criterii majore +
 2 criterii paraclinice cu prezenţa obligatorie a

suflului de regurgitare
 Preparate ce pot genera febră,
 Antibiotice
 Preparate cardiovasculare-

alfametildopa,chinidina,procainamida,
hidralazina, captoprilul, hidroclortiazida,
heparina.,
 Preparate gastrointestinale-

metoclopramida,cimetidina,purgative
 Preparate ce acționează asupra SNC-
fenobarbital,difenilhidantoină,carbamazepină,
clorpromazină, haloperidol
 AINS-aspirina,ibuprofen
 Preparate citostatice-

bleomicina,asparaginaza,procarbazina.
 Altele- prep.care conțin iod,antihistaminice,

clofibratul, alopurinolul,levomizol,etc
 Apare la intervale diferite-zile, săptămâni de
la administraea medicamentului
 Semne specifice- febră +/-sindrom

urticarian
 Un test eficace pentru concretizarea naturii

medicamentoase este dispariția febrei după

12-48 ore de la sistarea medicației “fereastră
terapeutică”
 Se face prin
depistare,
 întâmplător, sau cu
ocazia apariției semnelor clinice
 Diagnosticul se confirmă doar prin efectuarea
examenului histologic (biopsie tumorală)
 Examenul anatomopatologic indispensabil

pentru stabilirea diagnosticului (clasificare

histologică), a pronosticului
 Simptome generale posibile
 sindromul constituțional
 Alterarea stării generale –scădere în

greutate,anorexie,astenie, etc
 Febră/ subfebrilitate îndelungată
 Sindromul Cushing
 Retenție hidrică
 Ginecomastie
 Tulburări neurologice –miastenie, polinevrită
 Tromboză-flebită, embolie pulmonară
 Sindrom articular
 Legate de tumoră (T) sau de adenopatii (N)
 Tulburări ale tranzitului intestinal,
 dureri, tuse sau dispnee,
 disfagie, hemoragie, icter,
 semne de compresie (edeme ale membrelor

inferioare, sindrom de venă cavă superioară)

 Distensie abdominală care indică o ascită
 Fractură patologică sau semne care indică o

hipercalcemie
 Semne de insuficiență medulară

(anemie,infecții, hemoragii),
 Tulburări neurologice-

confuzie,deficite,tulburări ale vorbirii-

tumori cerebrale, compresie
medulară,meningite
 FON care persistă mai mult de un an, este cel
mai probabil cauzată de o maladie
granulomatoasă
 Anamneza detaliată - complianța medic - pacient
 Examinare fizică minuțioasă, repetată
 Investigații
 hemoleucograma, VSH,
 urina,
 Biochimia (testele hepatice, Urea, creatinina)

radiografia toracică,
 hemocultura,urocultura,
 Mantoux, serologia HIV, EBV, CMV, etc.
 Ecografia abdominală, pelvică, cord,
 Hemocultura în 24 ore(câteva probe din vene diferite, 3
zile consecutiv)
 Picătura groasă de sânge pentru malarie
 Microscopia și cultura sputei (TBC)
 Analizele citologică și biochimică a
lichidelor anormal acumulate
 Analiza fecalelor la paraziți
 Examinarea rectală și ginecologică
obligatorie
 Se repetă anamneza, examinarea fizică și
investigațiile etapei I,mai minuțios+
 Teste imunologice-factor reumatoid,
 ASL-O,
 Sânge ocult în fecale
 Frotiu faringean,uretră,vagin,
 Analiza lichidului cefalorahidian,
 Studiul unei game de anticorpi – antiDNA,
anticardiolipini, anticitoplasmatici,
antimitocondriale, anti SC, anti Jo, etc.
 frotiu de sânge periferic
 Studio radiologic cu contrast tractul digestive,

studiul vaselor arteriografia

 Studiul LCR
 Examenul cu radioizotopi
 TC, RMN, Biopsie,Endoscopie

 Marcherii tumorali–serologia
 Repetarea cu subtilitate
 (zilnic şi / sau mai frecvent)
 chestionarea ( istoricul ) şi
 examinarea minuţioasă,
 deoarece semnele şi simptomele pot apărea

şi evolua, divers din momentul internării.

 Se efectuează aceleași investigații, teste
biologice +
 Termometria zilnică în ambele zone axilare,

cu înscrierea datelor
 Termometria la fiecare oră- trei zile
consecutiv de la orele 8-21
 Prima zi și ziua a treia sunt zile de control
 A II zi înainte de termometrie se
administrează o lingură de sol.piramidină per
os,
 Citirea testului
 Dacă subfebrilitatea este de origine

inflamatorie - cedează, testul se consideră

pozitiv
 dacă e neuroendocrină temperatura nu

cedează la administrarea preparatului.

 Reserpina are un efect sedativ asupra SNC.

 Este un neuroleptic și blochează transmiterea

de substanțe din celulele plasmatice în
celulele țesutului nervos.
 Se administrează câte 2mg×2ori/24 ore,
se efectuează termometria.

 Citirea testului
 Dacă Tº scade se consideră că este de
origine neuroendocrină și testul e pozitiv.
 Empiric
 Conform antibiogramei
 Conform diagnosticului stabilit
VĂ MULȚUMESC!!!