2.introducere in Lumea Web2.0

Introducere in lumea
Web 2.0
conf..univ. dr. IULIAN BREZEANU
Octombrie 2018
CUPRINS
 1. Introducere  5. Platforme de
 2. Panorama partajare
instrumentelor si  6. Instrumente
aplicatiilor colaborative
 3. Bloguri si fluxuri RSS  7. Concluzii
 4. Tag-uri
2
Cuvinte cheie pentru web 2.0 ?
3
Introducere : ce este Web 2.0 ?
 2001 : explozia bulei Internet
 2004 : reuniunea intre Dale Dougherty (O’Reilly Media), Craig Cline

(MediaLive) et John Battelle (Wired)
 prezentarea exemplelor Web 1.0 // Web 2.0
« Noi am incercat sa extragem din aceste exemple principiile care stau la baza
succesului in web 1.0, dar in acelasi timp si a aplicatiilor remarcabile recente».
 2005 : publicarea articolului What is Web 2.0 ?

Design Patterns and Business Models for the Next Genera
tion of Software
(Tim O’Reilly)
• Concept vag, dificil de definit (o viziune soft si informatica)
• Origini :
 Termen introdus de Dale Dougerthy si popularizat de Tim O’Reilly,
editor, in aug. 2004 (prima conf. Web 2.0 – oct. 2004)
• O definitie (Wikipedia):
 “Web 2.0 este termenul frecvent utilizat pentru a desemna
fenomenul de tranzitie a World Wide Web, care se transforma
dintr-o colectie de site-uri web intr-o platforma informatica
integrata pentru servicii, capabila de a furniza utilizatorilor
aplicatii web”
• Aplicatii:
 blog-uri, fluxuri RSS, indexare colectiva, marcarea sociala, servicii web
colaborative, distribuirea de continuturi, retele sociale
 ...
Web-ul nu este numai o colectie de pagini statice HTML care descriu
anumite lucruri din lume. Din ce in ce mai mult, Web-ul este lumea –
fiecare obiect si fiecare persoana din aceasta lume proiectand o « umbra de
informatie », o aura de date, care, captate si tratate intr-o maniera
inteligenta, deschid posibilitati extraordinare si implicatii stupefiante. Web-
ul la puterea a doua este modalitatea noastra de a explora acest fenomen
si de a-i da un nume.
Tim O’Reilly et John Battelle, « Web 2.0 Summit », 2009
Noul Web este un lucru foarte diferit. Este un instrument pentru a pune
laolalta micile contributii ale milioanelor de oameni si de a le face sa
conteze. Consultantii din Silicon Valley il numesc Web 2.0, ca si cum ar fi
vorba despre o noua versiune a unui soft mai vechi. Dar este vorba
despre o adevarata revolutie.
« Time's Person of the Year: You”», 2006
Pe scurt…
Ce? Termenul « Web 2.0 » este in general utilizat pentru a desemna evolutia de la
Web-ul static si unidirectional catre o retea dinamica si interactiva, caracterizata
printr-o larga participare a utilizatorilor la crearea si schimbul de continuturi.
De ce ? Creatorii termenului au incercat sa caracterizeze astfel demersurile tehnologice
inovatoare de la inceputul secolului XXI, destinate reannoirii interesului investitorilor
pentru un domeniu grav afectat de explozia bulei tehnologice din debutul anilor
2000.
Cine? Rezultat al unui brainstorming in compania lui Tim O’Reilly, termenul a fost
explicat de acesta in articolul “What Is Web 2.0. Design Patterns and Business
Models for the Next Generation of Software".
Cand ? Prima conferinta Web 2.0 a avut loc in octombrie 2004. Articolul “What Is Web
2.0…" a fost publicat in septembre 2005. ansamblu de tehnologii
Cum ? Web 2.0 se sprijina pe un set de tehnologii (bazate pe utilizarea bazelor de
date, a unor standarde, cum ar fi XML si limbajelor de script), asociate cu
multiplicarea si utilizarea aplicatiilor sociale on-line (bloguri, wikis, microbloguri,
retele sociale, etc.), care permit utilizatorilor sa-si gestioneze facil propriile
continuturi. La acestea se adauga reutilizarea datelor si experienta de utilizare
imbunatatita.
De la web 1.0 spre web 2.0
8
Early Web
 The architecture of the early web involved a client (browser) and a
server
• The browser was only capable of displaying content it received from the
server
 No ability to run programs
• The servers mostly returned static documents and pictures
 However, some websites called out to external programs (via the common
gateway interface, CGI) and returned information from this program

Servers had no ability to run programs internally (they had to call out to CGIs )
External
CGI progra
Browser HTTP m
Server
files
Adding dynamism
 Very quickly, the web started adding the ability to run
programs on the client and server
• 1994: addition of JavaScript to browser
• 1994/5: emergence of languages that run inside a web
server
 Example: PHP, introduced in 1995
 Makes it possible to have database-backed web sites
Browser HTTP Server database
PHP
JavaScript interpreter
interpreter
files
Aplicatii Web
 O aplicatie web (web application sau webapp) este un program
scris pentru a rula in interiorul unui server web
• Daca aplicatia web este scrisa in JavaScript, ea este destinata sa
ruleze in browser
 Cele mai mari site-uri web actuale sunt web applications:

• Facebook, Google, etc.
 Avantajele web applications fata de site-urile statice:

• Continutul site-ului provine dintr-o baza de date, acesta putand fi
reutilizat in mai multe locuri in site
• Site-ul se poate adapta unui vizitator anumit
• Site-ul poate fi interactiv
Web 2.0
 A general term used to indicate websites or web
technologies that have several of the following
characteristics:
• User-contributed content
• High degrees of interactivity
• Support for collaboration among users of the site
• Commenting and tagging capability
• Ease of embedding content in and from the site
 Google Maps was an early example
• Was a revelation to many that the web could
support panning over a map by simply grabbing the
map image
Web 1.0 Web 2.0
citire + scriere
utilizator pasiv + utilizator activ
reprezentare + participare
editorul publica continutul + aprovizionarea de catre multime
rezervat expertilor + deschis tuturor
taxonomia + folksonomia
categorii a priori + cuvinte cheie (tags) spontane
ierarhie + non-ierarhie
nediferentiere (global) + personalizare (local)
parti separare + piese de lego
formate personalizate + standardizare / micro-formate
toate drepturile rezervate © + cateva drepturi rezervate (CC)
programe/ produse + aplicatii / servicii on-line
ameliorari pe cicluri/ versiuni + amélioration continue / béta perpétuelle
PC-ul ca si terminal de acces + atawad (any time any way any device)
birou local (desktop) + birouweb (webtop)
productie + partajare / colaborare
suite de programe (integrate) + suite de servicii (personnalizabile))
Interfetec omplexes si limitate + interfete simple et bogate (riches)
Logica de oferta + logica de utilizare 13
inovatie descendenta + inovatie ascendenta

Principiile Web 2.0 ?
• 7 principii pentru web 2.0 (conform T. O'Reilly, 2005) :
 Web-ul este vazut ca o platforma de servicii (trecerea de la o colectie de
siteuri web la o platforma informatica propriu-zisa, ce furnizeaza utilizatorilor aplicatii
web)
 Internautii - co-dezvoltatori ai aplicatiilor (trecerea de la produsul
program la serviciul program)
 Forta este dobandita prin date (aplicatiile web sunt legate la baze de date
specializate. Datele proprietate sunt inlocuite cu datele libere)
 Valorificarea inteligentei colective (ex: Wikipedia; implicarea utilizatorilor in
retea este factorul cheie pentru suprematia pe piata)
 Modele de programare cu interfete lejere, suple (bazate pe noi standarde si
protocoale Web). Programul se detaseaza de PC, poate fi atasat unor obiecte
nomade - smartphone, tablet PC, ipod…)
 Ameliorarea serviciilor prin cresterea numarului de utilizatori: efectul de
’’trena lunga’’(datele utilizatorilor individuali din web 2.0 sunt unice, proprietare,
dificil de creat, ele se pot imbogati calitatea serviciului prin cresterea numarului de
utilizatori contributori)
 Programe permanent in versiune beta – open source (sfarsitul versiunilor
definitive, permanent in schimbare, imbunatatire)
Web 2.0 sau Web social?
Evolutie sau revolutie ?
http://web2.socialcomputing.mag
azine.com
Le Monde, http://www.lemonde.fr/, 29/01/2001, via WayBackMachine

Evolutie ou revolutie ?
one to many
many to many,
everybody to everybody
= Read / write web :

UGC (User Generated
ConceptArt multimédia
Content)
Evolutie sau revolutie ?
 o evolutie a tehnicilor
 o revolutie a practicilor
The Machine is Us/ing us

(M. Wesch, 2007)
(Masina suntem noi/ne foloseste noua)
Time, 25/12/2006-1/01/2007
Panorama tehnologiilor, instrumentelor si
aplicatiilor
 Tehnologiile
 Recombinarea datelor
 Interfete imbogatite
 Aplicatii colaborative
 Taguri
 Partajarea continuturilor (fluxuri RSS)
 Aspectul economic al web 2.0
20
Panorama tehnologiilor, instrumentelor si aplicatiilor -
tehnologiile
• Web 2.0 se bazeaza pe tehnologii deja existente

(majoritatea vechi de 5 pana la 10 ani la momentul 2005)
 Unde este inovatia? :
 convergenta si combinarea acestor tehnologii

 aplicatii/servicii care decurg ca si consecinte
 facilitatile de utilizare
tehnologii
 Internet - o
platforma de
servicii
Cartografia web
2.0 conform
conferintei
O'Reilly Media.
 (2005)
IB - UVT, 2008 22
tehnologii
Standarde (preluate din web 1.0):
•balizarea (marcarea) informatiilor : XHTML (Extensible HTML)
•foile de stil : CSS (Cascading Style Sheets)
•altele : DOM (Document Object Model), HTML, SVG (Scalable Vector Graphics), HTTP …
Interfete
de programare (API – Application Programming Interface):
JavaScript
Noiaplicatii cu valoare adaugata – obtinute cu tehnologii de baza multiple

si mixate (RIA- Rich Internet Application): Ajax, Soap, REST, Perl, Python, PHP,
Ruby, GreaseMonkey…
Rezultatele:
 interactivitate si interoperabilitate – web-ul platforma (principiu O’Reilly)

 usurinta si suplete in utilizare - modele de programare lejere (principiu O’Reilly)
 site-uri web dinamice
tehnologii
 Programul se detaseaza de PC (principiul 6 O’Reilly)
o programele clasice pentru PC sunt inlocuite cu aplicatii

on line (webapps)
o costuri de productie scazute
o Nomadismul (portanta pe alte dispozitive: smartphones,

tablete)
 Sfarsitul ciclurilor de versiune (principiul 4 O’Reilly) -
versiunea beta perpetua
 Dialogul furnizor / consumator (crowdsourcing)

Panorama tehnologiilor, instrumentelor si aplicatiilor –
recombinarea datelor
• Principiu: mixajul mai multor aplicatii -> aplicatii compozite (mashups)
• Definitie:
« Aplicatie web compozita care mixeaza mai multe surse de servicii sau continuturi
din unele aplicatii, pentru a furniza un nou continut, produs sau serviciu » (Sursa
:Digimind)
†Ex. WeatherBonk
Panorama tehnologiilor, instrumentelor si aplicatiilor:
aplicatii compozite (mashups)
Exemple de Mash up :
• API Google Maps
 Who’s Web
 Felicitari bazate pe Google Maps :
http://www.linternaute.com/cartes/cestici/
 Wikimapia
• API Amazon
 Site-ul Liveplasma
• Sisteme GeoWeb
(info geografice+continut web)
Ex. Gasirea unei statii Vélib :
Google Maps si Vélib
pagini dinamice
Ajax (Asynchronous JavaScript And XML)

• element cheie al aplicatiilor si serviciilor Web 2.0
• Solutie informatica libera pentru dezvoltarea aplicatiilor Web permitand

reincarcarea partiala a unei pagini web (adica, numai a acelor
elemente care se modifica).
 continuturi dinamice si reactive, mai putine apeluri pe serverul

gazda
 Utilizat de Gmail, Google Maps, Flickr, Netvibes
 Combina si pune in comun mai multe tehnologii web:
• XHTML si CSS – prezentarea informatiilor
• XML si XSLT – sistem de schimburi si manipulare a datelor
• DOM – afisarea dinamica si interactiva a informatiilor
• XMLHttpRequest - recuperarea datelor asincrone
interfete imbogatite
 Imbogatirea interfetelor utilizator (principiul 7 O’Reilly)
 Interfete utilizator ergonomice
• pe internet
Ex. de plug-in pe
Firefox
• pe navigator (plug-in)
 Interfetele suple
 Ex. continuturi imbarcate (embed)
Ex. un video Dailymotion
Ex. un articol de blog

 Interfete personalizabile
• aparenta
Cateva teme
WORDPRESS
• Widget-uri interactive [window + gadget]
Blog Wordpress Blog Wordpress Bertrand

La plume d’Aliocha Calenge….
IB – UVT, 2013
 Posibilitatea de a interveni in pagina
Ex. : sublinierea
si adnotarea de
Diigo pe un
articoldin
Wikipédia
Ex. : sticky note

(adnotare) de
Diigo, redactata
de
SCD de Paris V
[visibila la
conectarea pe Diigo]
aplicatiile colaborative
 Valorificarea capitalului cognitiv si uman (principiul 2 O’Reilly)

 Principiul internautul recomanda
aplicatiile colaborative
 Principiul internautul contribuie
Ex.
Wikipédia
Ex.
AgoraVox
Ex. CityVox
Ex.
SocialCompare
Rezultatul:
 imbogatirea informatiei
 partajarea informatiei
taguri, folksonomia
Un tag = cuvant cheie, sub forma unei etichete.
Fundamentul folksonomiei – indexarea libera aplicata unui document digital
 indexarea direct pe site
 Indexarea pe o platforma dedicata
Ex. contul Delicious al

RIME
taguri, folksonomia
Indexarea automata… sau indexarea umana
Ex. taguri du text brut

in articolul Web 2.0
din Wikipédia, de
Wordle
Ex. nor de taguri Ex. nor de taguri

in Diigo pentru subiecte in
l’OPAC de l’Ecole nati
onale des Chartes
Panorama tehnologiilor, instrumentelor si aplicatiilor-
folksonomia
Una din aplicatiile majore si emblematice pentru Web 2.0
Set de instrumente care permit citirea si exportul datelor actualizate de pe un site sau
blog, in format XML
 indexarea sociala
 clasificarea colaborativa
Ex. tags associés à « Web
2.0 » sur LibraryThing
Ex. StumbleUpon Ex. grupul Diigo Web2.0

Caracteristicile aplicatiilor web 2.0
 Aplicatiile web 2.0

• Numeroase, variate, aparitii cotidiene de noi servicii
 Caracteristici comune:
• Tipul site-ului : favorizeaza partajarea si difuzarea
continutului
• Rolul utilizatorului : permisiunea de a participa, de
a personaliza si de a colabora
• Navigarea : simplificata (meniuri lejere, RSS si nori
de taguri)
• Testarea de catre internaut
37
 Noi tehnici de cautare a informatiilor:

• Taguri sau recomandari prin vot
 Digg, Wikio
• Partajarea fluxurilor RSS
 Netvibes ou Newsgator
• Motoare de cautare personalizabile
 Google Custom Search, MSN Live Search Macros
• Mutualizarea cunostintelor in wiki-uri colaborative
 Wikipédia
• Motoare colaborative
 Wikia Search
38
 Difuzarea actualitatilor:
• Via bloguri - Jurnalism cetatenesc (Agoravox, Rue 89)

• Combinarea informatiilor provenind de la jurnalisti
profesionisti, « experti » si internauti – problema proprietatii
intelectuale
• In SUA, dupa 2006, jurisprudenta da dreptul blogerilor de a-si
proteja sursele, similar cu jurnalistii profesionisti
39
Servicii de geolocalizare:
• Asocierea cautarii / partajarii informatiilor cu
reprezentarea cartografica (descoperirea vecinatatilor)
• Exemple :
 Google, pionierul geolocalizarii : Google Maps si Google
Earth
 Geoportail (mai 2007)
 Nomao
 Dismoioù, enciclopedia participativa a locatiilor
 Flickr, geolocalizare adaptata la partajarea fotografiilor
40
Partajarea documentelor:
• Una dintre aplicatiile cele mai raspandite in Web 2.0

 Partajarea de video
• Youtube, DailyMotion
 Partajarea de podcasts
• Punerea la dispozitie on-line, pe site-uri comunitare, a unor
fisiere audio numerice
• Podemus, Radioblog
 Partajarea de fotografii
• Flickr, Fotolia (banca de imagini)
 Mutualizarea marcajelor (semnalari, avize, favorite) prin
servicii on-line :
• Del.icio.us, Blogmarks …
 Retele sociale generaliste : Facebook, MySpace
41
Birotica on-line:
• In 2006, Google lanseaza mai multe programe

colaborative on-line :
 Instrument de gestiune al agendelor (Google
Calendar)
 Foaie de calcul (Google Spreassheet)
 Editor de texte (Google Docs)
• Aceste instrumente, de tip «web office» se multiplica

rapid: AjaxWrite (pentru Firefox), Zoho Writer…
42
Oferta si cautarea de joburi:
• Jobloguri verticale specializate pe sectoare sau regiuni

 Moovement
• Networking profesional : utilizarea retelelor sociale virtuale

de conexiune
 comunitatea LinkedIn
• E-cooptarea (demers de recrutare prin retea)

 Cooptin©
43
Comertul on-line:
• Conceptul de « CtoB » = Consumer to Business

• Taguri si adnotari de referinte la carti (Amazon)
• Produse si servicii recomandate de internauti (Shoposphère ,
Yahoo!)
• Ghiduri de achizitii si comparatoare de preturi care integreaza avize
ale consumatorilor si « expertilor »
• « Vanzarea evenimentiala » (24h00.fr)
44
Oferte de timp liber si hobby:
• Sistemul de recomandari si de evaluari facute de

utilizatori, bazat pe « filtraj colaborativ »
 Domenii : carti, voiaje, muzica, video
 Exemple : serviciul de recomandari automate a blogurilor prin
motorul de analiza predictiva Criteo (februarie 2007)
• Retele sociale
 Retele generaliste : MySpace, Facebook, Friendster
45
Suport pentru stiinta, invatamant si cercetare:
 Platforme de partajare a avizelor
• Comunitati de specialisti
• Comunitati de practicanti
Exemple:
 Connotea (exporturi de liste selectionate din taguri)
 CiteUlike (Instrument de partajare al avizelor destinat universitarilor, url de articole stiintifice)
 Diigo (bookmarking si adnotari)
 Snipitron (Bookmarking colaborativ, stocare de citari si crearea de proiecte)
 Noi moduri de interogare a bazelor de date (Interface HubMed pe baza

Medline : flux RSS, taguri, adnotari…)
 Biblioteca 2.0
 Catre « stiinta 2.0 » ? (cf. O. Ertzscheid)
• Posibilitatea de a adnota si de a comenta publicatiile stintifice ( peer reviewing) in acces liber si interactiv
(open reviewing)
 colectiile Open Access Plos One
 Revista Philica
46
IB - UVT, 2013
Aplicatii tipice Web 2.0
Bloguri
Fluxuri RSS
Folksonomia
Difuzarea de continuturi
Aplicatii wiki
47
Blogurile
Pe scurt…
Ce este ? Web-log - jurnal Internet. Un site web (in majoritate textual) in general
publicat de un singur individ, centrat pe un subiect particular si actualizat regulat.
Articolele (numite bilete de blog) apar in ordine cronologica inversa si pot fi
comentate fiecare in parte. Un site blog include imagini, sunet, video (vlog),
podcasts, hiperlinks si optiuni de difuzare continut.
Pentru ce ? Pentru a difuza larg si facil opinii, reflectii sau activitati, de obicei legate
de actualitate.
Pentru cine ? Utilizate initial de jurnalisti, comentatori, experti, apoi frecvent ca
jurnal personal. Bloggerii sunt preponderent barbati (2/3 din total!)
Cand ? Creatorul blogului a fost Justin Hall (student, 1994). Termenul dateaza din
1997 (blog - « cuvantul anului » in 2004). Primul site host – Open Diary, 1998.
Cum? Blogurile se creaza utilizand de regula un host web public si gratuit (Blogger,
WordPress), pe care se face o inscriere. Pentru control mai bun al datelor si o
personalizare mai pronuntata, se poate instala un program de bloguri
(WordPress,B2Evolution, Dotclear,Movable Types)
48
Blogurile
 Web log : jurnal de bord

 Caracteristici :
Un blog:
• Simplitate :
• un site web  de creare : platforme
• reuniunea unui ansamblu de numeroase, asistenta on-line
 de alimentare
mesaje (bilete, posts), sortate in • Instantaneitate
ordine anti-cronologica)
• hyperlink-uri • Interactivitate :
• Permite adaugarea unor  Comentarii
elemente multimedia
 Retrolegaturi (trackbacks)
(fotografii, sunete, video)
 Fluxuri RSS
 Liste de legaturi (blogroll)
49
Blogurile
 Clasificarea blogurilor :
• Blog introspectiv : jurnal «extime»

• Blog de actualitate si de opinie :
Bloguri ale jurnalistilor
Bloguri politice
• Blog tematic : pasiuni, profesionisti, experti, cercetatori...
 Bloguri juridice : Law X.0
• Blog al companiei
50
Blogurile
 Crestere exponentiala :
• 70 mil. in iulie 2005, 120 mil. in martie 2007, 156 mil. In ianuarie 2011
• Dublarea numarului de bloguri la fiecare 320 zile - 120 000
bloguri create in fiecare zi
Bloguri in lume
(martie 2007)
Bloguri in Romania
52
Cum gasim bloguri
 Utilizati blogroll-ul unui blog :

• Ex. : UrfistInfo
 Motoare de bloguri :
 Rafinarea peste motoare
generaliste :
• Technorati :
• Exalead
Reimprospatarea indexului la
:

fiecare 15 min

Anuare
> 70 mil. de bloguri (aprilie 07)

• Google Blog Search

• Blogorama
• Ask Blog
53
Fluxurile RSS - distributia actualizarilor
(web syndication)
 Web syndication: posibilitatea de a publica automat pe un site web

informatiile provenind de pe alt site web (syndication – practica de a vinde
un produs la mai multi utilizatori, preluata din mass-media: broadcasting syndication)
 Un flux RSS = un fisier text in format XML
 RSS semnifica Really Simple Syndication (uneori Rich Site Summary, aplicatie
creata de Netscape,1999)
54
Fluxurile RSS - distributia noutatilor
(web syndication)
Pe scurt...
Ce? Un flux (RSS, XML, Web, Atom) desemneaza un fisier XML care repertoriaza
noutatile de pe un site. Un internaut se poate abona la aceste continuturi, utilizand un
lector (agregator) de fluxuri.
Pentru ce? Fluxurile sunt « semne de carte » on-line, la care ne abonam pentru a fi
informati rapid si automat asupra modificarilor facute pe site-uri care se actualizeaza
frecvent (ex:bloguri de informatii, site-uri difuzoare de podcast-uri, actualizari de
programe)
Cand? Conceptul de flux s-a dezvoltat incepand cu « Scripting News » (1977).
Standardul RSS (Rich Site Summary, devenit Really Simple Syndication) a fost creat in
1999, proiectul Atom, in 2003.
Cum? Pentru abonarea la un flux e nevoie de un program de tratare (navigator Web sau
agregator on-line – Google Reader, Netvibes, Bloglines). Siteurile care ofera fluxuri
afiseaza iconuri, pe care se face clic pentru abonare. Anumite siteuri ofera- alternativ
fluxurilor – alerte (ex: motoarele de cautare Google Alerts, Yahoo! Alerts etc.). Alertele
furnizeaza abonatilor, cu o frecventa aleasa, rezultatele unor cautari dupa criterii
prestabilite de acestia.
55
(web syndication)
 Cum recunoastem fluxurile RSS ?
• Logo-uri pe pe site (corespunzatoare
formatelor RSS sau ATOM):
 In spatele logo-ului este un link spre adresa URL a fisierului text

care permite difuzarea (acesta contine un titlu si un autor)
Ex.: treceti mouse-ul peste un flux RSS si observati bara de stare a navigatorului
 Atunci cand se pune la zi un site web, este generat in timp real
un fisier text in format XML, continand o descriere sintetica a
noutatilor de pe site
 3 principale formate de fluxuri :
• RSS 2.0 (simplitate si extensibilitate)
• Atom (precizie si grad de elaborare)
• RSS RDF 1.0 (integrare de web semantic)
56
(web syndication)
 Functiile fluxurilor RSS :
• Urmarirea actualizarii unui site : receptia tuturor noutatilor

• Informarea utilizatorului :
 Asupra actualitatilor : toate ziarele propun fluxuri RSS
 Asupra unui domeniu : urmarirea blogurilor si a site-urilor
specializate
• Instrument de monitorizare si de supraveghere,
tehnica push
57
(web syndication)
 Unde intalnim fluxuri RSS (de fapt, ele sunt omniprezente):
• Bloguri
• Site-uri de actualitate: ziare, agregatoare de presa
• Site-uri de reviste de specialitate
• Site-uri ale companiilor
• Rezultatele motoarelor de cautare
• Site-uri web dinamice
• Bookmark-uri sociale etc.
58
(web syndication)
 Instrumente
• In citire: agregatoare de fluxuri RSS
• Pentru editare: editoare de fluxuri RSS
• Tipuri de agregatoare:
• on-line : MetaRSS, Netvibes s.a.
• in local : FeedReader ; vizualizare liste - RSS et podcasts
• integrate :
 In programul de mail : Mozilla Thunderbird
 In navigator : Google Reader, iGoogle, Mozilla Firefox, Safari, Opera
59
Web syndication: cum gasim fluxuri RSS
 Motoare de cautare :  Anuare :

• Ask Blog : • Blogorama
 Permite abonarea la fluxuri • RSS Network
RSS • RSSFeeds
• FeedsFarm
• Retronimo
• RSS Feeds :  Metamotoare,
 119453 feeds disponibile platforme :
 232248 categorii • MetaRSS
Utilizatori :
numar inca destul de mic in marele public :
numai 12% din internauti sunt abonati la fluxuri RSS
(Ipsos, feb. 2007)
60
Web syndication: avantajele RSS
 Simplitate : nu necesita inregistrare prealabila, nu solicita date

personale, dezabonare foarte simpla
 Organizare optimizata a monitorizarii gratie agregatorului care

centralizeaza sursele de informare si importa automat punerile la zi
 Participare la difuzarea informatiilor si raspuns la nevoile

utilizatorilor
 Cresterea vizibilitatii serviciului care propune fluxurile RSS si

deci a notorietatii organizatiei
61
Web syndication: inconvenientele RSS
 Imposibilitatea formatarii personalizate

 Acces numai la o parte din continut pe anumite fluxuri
 Problema numarului mic de bloguri stiintifice, institutionale
 Lipsa datelor statistice privind abonamentele la fluxuri RSS -
pentru administratorii de site-uri web
 Problema supraincarcarii cognitive, peste un anumit numar
de fluxuri RSS
Folksonomia – indexarea de catre utilizatori
Social bookmarking (indexarea sociala, colaborativa) reprezinta

colectionarea unor adrese de site favorite, salvarea lor on-line si etichetarea
dupa cuvinte cheie (tag-uri) conform preferintelor proprii.
Folksonomia este o forma de clasificare (indexare) colaborativa,

descentralizata, spontana, efectuata de utilizatori, nu de experti.
• Obiective :
 facilitarea indexarii continuturilor si cautarea informatiilor

 constituirea unor comunitati de « specialisti » printre internauti
Activitatea de social bookmarking faciliteaza cautarea resurselor, accesul

oriunde in retea, partajarea paginilor favorite, abonarea prin fluxuri.
Tagurile (si norii de taguri) pot fi aplicate marcajelor web, fotografiilor,

proiectelor, clipurilor video, mesajelor de blog (nori de taguri)
Folksonomia - taguri
 Norii de taguri (tag clouds):  Instrumente de facilitare a

• Ansamblu de taguri regrupate in navigarii :
acelasi spatiu • Ex. : Flickr
 Marimea fiecarui tag variaza in  Instrumente de cartografie,

functie de popularitaea sa : de reprezentare a
 Frecventa acceselor la tag informatiilor:
 Densitatea articolelor indexate • Ex. nori de de taguri pornind
de tag de la Google News, referitor la
temeni de actualitate :
 Numaru de regasiri al unui  Newzingo
cuvant cheie intr-un text  Google News Cloud
64
Folksonomia - taguri
« Biletele» care se publica

pe blog, fluxurile RSS
Ce se Favorite (marcaje,
Fotografii, video, poate
bookmark) cf « social
podcast clasifica
(tagging) bookmarking »
Capturile de pagini web (sau elemente de

pagini web) Ex : Clipmarks
65
Folksonomia – o aplicatie tipica
66
Folksonomia – cautare cu taguri
Cautarea prin taguri:
prin motoare de cautare :
• Exalead : modul al Wikipedia
• Tehnorati: motor de bloguri cu posibilitatea de cautare pe taguri asociate
• SearchLes : cautare prin cuvinte cheie si prin taguri
prin metamotoare de taguri :

• Tag Central : cautare in 13 surse (Flickr, Technorati, Blogmarks, Connotea,
del.icio.us...)
• Keotag : cautare in aproape 20 de instrumente, dar fara fuzionarea
rezultatelor
• Gnosh : cautare in motoarele web, motoare de bloguri, instrumente de partaj
al signetelor
• Zewol : instrument francofon de « meta-sindicalizare a actualitatii »
Caracteristici ale social bookmarking
Activitatea de social bookmarking reprezinta unul din simbolurile cele mai
puternice pentru web 2.0
 Principii : Avantaje :
• Simplitarea :
 de colectare si de gestiune a favoritelor
• Externalizarea
• Plusvaloare documentara :
bookmarkurilor proprii  Taguri
 Categorii
• Indexare libera prin taguri • Plusvaloare sociala :
 Capitalizarea retelei
• Clasarea marcajelor prin categorii si  Retele de incredere
prin taguri • Vizibilitate :ex. Urfist
Dezavantaje:
• Indicatii privind numarul de  dificultati de indexare, datorate
semnalari ale unui anumit favorit folksonomiei:
(bookmark)
• indexare libera, in limbaj natural
• Crearea retelelor de partajare :
• pretul limbajului natural: sinonimie,
« social bookmarking »
polisemie..., in absenta regulilor formale
• noi practici de indexare
• aparitia regulilor colective spontane
Platforme de partajare - bookmarking
• Exemple platforme de partajare bookmarkuri :

 Generaliste : Del.icio.us, Yahoo! MyWeb2, Furl, Blogmarks, Blinklist
 Stiintifice : Connotea, CiteUlike
 Connotea :
del.icio.us :  Partaj de signete in lumeqa
• Cea mai veche (2004, Joshua, revanduta in academica
2005 lui Yahoo)  Lansata de revista Nature
• Partajeaza favoritede interes general  144090 link-uri, 59548 taguri si
• Faciliteaza crearea de retele 13840 utilizatori, dintre care 4811
activi (2007)
 LiveMarks :  Pentru stabilirea favoritelor, se
extrag automat referinte
• urmarirea in timp real a aparitiilor de bibliografice din site-uri consacrate,
favorite pe Del.icio.us Nature, Science, PubMed
LibraryThing :
Ma.gnolia : • Biblioteca partajata, crreata de Tim
• Creata in 2006 Spalding
• Mai multe functionalitati: partajarea
tematicilor • Catalogheaza Amazon si alte sute de
• Interfete elegante biblioteci, catalog cu acces liber
• Platforma pentru recomandarea lecturilor
Partajarea de continuturi
In rezumat…
Ce ? Site-uri care pot gazdui si partaja media diverse(video, foto, audio sau altele).
Pentru ce ? Pentru a permite internautilor de a regrupa, difuza pe scara larga, partaja,
indexa, utiliza sau comenta produse media realizate de ei.
Pentru ce? Pentru ca utilizatorii sa vada, asculte, comenteze, marcheze produsele
media partajate.
Cand ? Flickr et Wikimedia Commons s-au lansat in 2004, YouTube en 2005. Anterior,
proiecte ca Internet Archives dateaza din 1996.
Cum? Pentru a partaja continuturi, e nevoie de inscrierea pe un site de gazduire, de
regula gratuit ( video - YouTube, Yahoo! Video, DailyMotion, foto - Flickr, Picasa
Albums Web, Kodak Gallery, documente – Scribd, audio – Mixcloud, creatie artistica –
DeviantArt, prezentari grafice – Slideshare, Slide0. Mais il en existe aussi, mixte –
Wikimedia Commons, educative - ST@R du Récit, TeacherTube, NetProf.
Pentru crearea de continuturi, in afara de echipamente se utilizeaza softuri specifice
(Windows Movie Maker, Audacity, Picasa, photofiltre, Jing si Wink, Avidemux si JayCut.
70
Partajarea de continuturi - fotografii
 Imagini - Flickr
 partajare de fotografii (Yahoo!, 2OO5)
 dispune de un motor de cautare specializat, care
permite gestiunea a sute de milioane de fotografii
organizarea fotografiilor prin meniuri
 atribuirea de cuvinte cheie, taguri
 Moduri de cautare:
• dupa titlu, descriere sau taguri
• rafinarea sau extinderea cautarii pornind de la un tag
• cautarea fotografiilor, a utilizatorilor si a «grupurilor»
(= utilizatori care partajeza acelasi centre de interes fotografic)
71
Partajarea de continuturi - video
• Video on-line - YouTube
 proprietate Google 2006, 258 milioane de utilizatori (apr 2008)

 permite incarcarea, clasarea pe categorii si partajarea de
fisiere in format FlashVideo
 secventelor video li se atribuie titlu, descriere, taguri
 supravegherea adaugarii de video intr-o categorie tematica
principala se face prin fluxuri RSS dataTematicile principale
regrupeaza pentru a
 posibilitatea unor comentarii si aprecieri ale secventelor
video
 posibilitatea de a posta un video pe un blog
 Marcaje integrate
Platforme de partajare - multimedia
 Alte exemple :
• DailyMotion
 Permite cautarea printre secventele video ale altor
utilizatori gratie atribuirii unor taguri
• Yahoo! France Video, AOL Video, Revver, MySpace,
Vuze, Wideo
 Diaporamele (slideshows)
• SlideShare
 Partajarea si recuperarea de prezentari powerpoint + cateva
formate alternative (convertite in format Flash)
 Instrumente de tagging, de rating et de cautare
Platforme de partajare - retele sociale
 Social Networking
• Numeroase platforme generaliste sau specializate
 Explozie a popularitatii si multiplicarea aplicatiilor (jocuri,
partajarea preferintelor literare …)
• Gratuitate si accesibilitate
• Transparenta si vizibilitate a identitatii numerice
• Principiul prietenii prietenilor nostri … : informatii puse in
retea si accesate on-line
 Profiluri individuale (dimensiunea personala)
 Constituirea comunitatilor (dimensiunea colectiva)
 Interactiunea cu cercul de relatii
• Optica cooptarii si recomandarii
• Legea Metcalfe – valoarea unei retele este proportionala de patratul
numarului celor care o utilizeaza 74
75
 Retele sociale generaliste

• MySpace / Facebook / Twitter (micro-blogging)
 Retele sociale specializate
• Profesionale : profiluri cu CV + link-uri si « hubs »
regrupand utilizatorii in jurul unui centru de interes
 LinkedIn
 Viadeo
• De cercetatori :
 Scilink
 Motoare de cautare pentru retele sociale

• Stalkerati, YoName …
 Proiectul Google Opensocial
• Compatibilizrea aplicatiilor pentru diferite retele sociale
 MySpace  Facebook
• Fondat in 2003, USA • Fondat in 2004 (Mark
• 200 mil. de membri Zuckerberg, USA)
• Aplicatii numeroase • 500 mil. de membri
 Bloguri, mesagerie • Retea
instantanee, e-mail, clipuri
video, partaj de MP3, liste
 initial pentru liceeni si
de prieteni …, pagini perso studenti
complet modularizate  deschisa apoi companiilor
• Achizitionata in 2005 de  Deschisa acum tuturor
News Corporation (R. • Peste 8000 aplicatii diferite
Murdoch) pentru 580 mil. $ elaborate in 6 luni (2007)
• Dominanta in America de
Nord
Platforme de partajare – retele sociale
 Repartitia geografica a retelelor sociale
 Ponderea economica a retelelor sociale

• Crestere continua si spectaculoasa
 Model economic
• In mare majoritate acela al publicitatii
 Remarcabili cei 2 lideri : Facebook et MySpace
 Uneori vanzarea de servicii si abonamente on-line (pe LinkedIn, Viadeo - se
adreseaza profesionistilor)
• Principiul :
 Vanzarea de spatii publicitare si difuzarea de anunturi prin societati exterioare
si auxiliare
 Tendinta de abordare punctuala a internautilor, pe baza exploatarii si valorizarii
datelor personale transmise de acestia
78
Principalele retele sociale (07.2016)
 Facebook – 1.590 milioane utilizatori activi
 WhatsApp – 1.000
 Facebook Messenger – 900
 QQ – 853 (China)
 WeChat – 697 (China – aplicație de mesagerie)
 QZone – 640 (China)
 Tumblr – 555
 Instagram – 400
 Twitter – 320
 Baidu Tieba – 300 (China)
 Skype – 300
 Viber – 249 (aplicație de mesagerie)
 Sina Weibo – 222 (China – platformă
 de microblogging)
 LINE – 215 (aplicație de mesagerie)
 Snapchat – 200
 yy – 122 (China)
 VKontakte – 100 (Rusia)
 Pinterest – 100
 BBM – 100
 LinkedIn – 100
 Telegram – 100 (serviciu de mesagerie)
79
Facebook in Romania
80
 Retelele sociale si protectia datelor
personale
• Myspace :
 « HyperTargeting » = programme de publicitate dedicate, care
sorteaza internautii pe categorii, in funtie de profilul lor si mesajele
pe care le schimba
 A doua faza : subcategoriile
• Facebook :
 Principiul « Marketing viral » (mesaj pe care receptorul este
solicitat sa-l dea mai departe) si polemica in jurul programelor sale
publicitare (posibilitatea de a urmari traiectoriile de navigare ale
membrilor pe site-uri asociate)
 Protestele asociatiilor de protectie ale consumatorilor
Instrumente colaborative - wiki
 Au aparut anterior generatiei web 2.0
 Web 2.0 asigura insa explozia instrumentelor de
lucru colaborativ, gratuite, in regim open source
• O foarte mare diversitate :
 Actorii : marile grupuri (Google, IBM...), asociatii (Mozilla),
indivizi...
 Tipuri de instrumente : plug-in, platforme wikis, instrumente
specifice, platforme multiinstrument...
 Functionalitati : scrierea colectiva, editarea de texte, cartografie,
gestiunea agendelor, partajarea referintelor, etc.
• Patru familii principale :
 Wiki-urile
 instrumentele de birotica
 instrumentele de gestiune a agendelor si reuniunilor
 instrumente de vizualizare
82
Instrumente colaborative -wiki
 Definitie :
• Din termenul havaian « wiki wiki » = « rapid » sau
« informal »
• Definitia din Wikipédia :
« Site Web dinamic permitand oricui sa-i modifice paginile,

dupa dorinta. Permite comunicarea si difuzarea rapida a
informatiilor, cat si structurarea acestora pentru a facilita
navigarea comoda »
 Aplicatii :
• Site-uri cu continut mai durabil decat un blog
• Proiecte colaborative
83
 Structura si functionare :
• Modificari efectuate via navigator
• Continut ordonat in rubrici
• Versiunile anterioare si modificarile disponibile in rubrica
« Istoric »
• Posibilitatea comentariilor din partea vizitatorilor
• O sintaxa wiki
 Programe pentru crearea wiki-urilor :

• Wikimedia
• Pbwiki
• PmWiki
• WikiNi
• …
84
 Exemple de wiki :
• Wikipédia, Citizendium sau Scholarpedia, enciclopedii

colaborative
• Bibliopedia si « bibliowiki-urile » recenzate pe

http://biblio.wikia.com/wiki/Bibliowikis
• Wiki-uri pentru proiecte (ex: Formadoct, Methodoc

Rennes 2
85
Instrumente colaborative – suite birotice
 Zoho :
• Companie californiana, considerata una din cele
mai inovante pentru web 2.0
• Concurenta cu Google si Microsoft pe instrumente
colaborative
• Propune urmatoarele instrumente :
• Zoho Writer : editor de texte
• Zoho Sheet : foi de calcul
• Zoho Show : prezentare grafica
• De asemenea Zoho Meeting, Planner, Chat, Wiki, etc.
86
Instrumente colaborative –suite birotice
 Alte exemple :
• Google Docs :
 Succesorul lui Writely
 Editor de texte si foi de calcul
• Zimbra :
 Platforma colaborativa, suita birotica
 Achizitionata de Yahoo
87
In loc de concluzii
 Web 2.0 introduce :
• Noi practici de cautare :

 Personalizare, cautarea prin retele, prin
comunitati
• Noi modalitati de validare a informatiei :
 Incredere in parteneri, in apropiati…
• Dar si noi riscuri... :
 Ideologia dominanta a « popularitatii »
 Riscuri de izolare in comunitati
• Si numeroase provocari profesionale...
Va multumesc pentru
atentie !
Intrebari ?

2.introducere in Lumea Web2.0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.introducere in Lumea Web2.0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in lumea

conf..univ. dr. IULIAN BREZEANU

 2004 : reuniunea intre Dale Dougherty (O’Reilly Media), Craig Cline

 2005 : publicarea articolului What is Web 2.0 ?

editor, in aug. 2004 (prima conf. Web 2.0 – oct. 2004)

 Makes it possible to have database-backed web sites

Browser HTTP Server database

 Cele mai mari site-uri web actuale sunt web applications:

 Avantajele web applications fata de site-urile statice:

inovatie descendenta + inovatie ascendenta

Le Monde, http://www.lemonde.fr/, 29/01/2001, via WayBackMachine

= Read / write web :

The Machine is Us/ing us

• Web 2.0 se bazeaza pe tehnologii deja existente

 Unde este inovatia? :

 convergenta si combinarea acestor tehnologii

Noiaplicatii cu valoare adaugata – obtinute cu tehnologii de baza multiple

 interactivitate si interoperabilitate – web-ul platforma (principiu O’Reilly)

o programele clasice pentru PC sunt inlocuite cu aplicatii

o costuri de productie scazute

o Nomadismul (portanta pe alte dispozitive: smartphones,

 Sfarsitul ciclurilor de versiune (principiul 4 O’Reilly) -

versiunea beta perpetua

 Dialogul furnizor / consumator (crowdsourcing)

Ajax (Asynchronous JavaScript And XML)

• Solutie informatica libera pentru dezvoltarea aplicatiilor Web permitand

 continuturi dinamice si reactive, mai putine apeluri pe serverul

 Imbogatirea interfetelor utilizator (principiul 7 O’Reilly)

 Interfete utilizator ergonomice

Ex. un articol de blog

• Widget-uri interactive [window + gadget]

Blog Wordpress Blog Wordpress Bertrand

Ex. : sticky note

 Valorificarea capitalului cognitiv si uman (principiul 2 O’Reilly)

 Indexarea pe o platforma dedicata

Ex. contul Delicious al

Indexarea automata… sau indexarea umana

Ex. taguri du text brut

Ex. nor de taguri Ex. nor de taguri

Ex. StumbleUpon Ex. grupul Diigo Web2.0

 Aplicatiile web 2.0

 Noi tehnici de cautare a informatiilor:

• Via bloguri - Jurnalism cetatenesc (Agoravox, Rue 89)

• Una dintre aplicatiile cele mai raspandite in Web 2.0

• In 2006, Google lanseaza mai multe programe

• Aceste instrumente, de tip «web office» se multiplica

Oferta si cautarea de joburi:

• Jobloguri verticale specializate pe sectoare sau regiuni

• Networking profesional : utilizarea retelelor sociale virtuale

• E-cooptarea (demers de recrutare prin retea)

• Conceptul de « CtoB » = Consumer to Business

Oferte de timp liber si hobby:

• Sistemul de recomandari si de evaluari facute de

 Noi moduri de interogare a bazelor de date (Interface HubMed pe baza

 Web log : jurnal de bord

• Blog introspectiv : jurnal «extime»

 Utilizati blogroll-ul unui blog :

• Google Blog Search

 Web syndication: posibilitatea de a publica automat pe un site web

 Un flux RSS = un fisier text in format XML

 In spatele logo-ului este un link spre adresa URL a fisierului text

• Urmarirea actualizarii unui site : receptia tuturor noutatilor

 Unde intalnim fluxuri RSS (de fapt, ele sunt omniprezente):