,,Bătrânul și marea"

•Proiect realizat de:

•Hoza Florentina
•Rachis Anamaria
•Brotnei Lavinia
•Tiran Luminita 
•Profesor coordonator: Tibil Anca 
Motto
• “-Dar omul nu e făcut să fie înfrînt, declamă el. Un
om poate fi distrus, dar nu înfrînt.”  Ernest
Hemingway, în “Bătrînul și marea”. Ce lecție de viață
îți poate da o partidă de pescuit? Depinde de
circumstanțele în care se desfășoară și de rezultatul
acesteia. Dar ce anume se întâmplă în momentul în care
partida de pescuit este, de fapt, o relatare a vieții?
Bătrânul Santiago, sărăc pescar ce locuiește pe coasta
Cubei, înfruntă o aventură care dezvăluie o realitate
crudă. „Bătrânul și marea” este o carte accesibilă
tuturor vârstelor, datorită modului simplu în care este
redactată.. 
Cine este Ernest Hemingway?
• Ernest Hemingway s-a născut la data de 21
iulie 1899 la Oak Park, Illinois, o suburbie a
orașului Chicago, în familia unui medic.
• De-a lungul vieţii, Ernest Hemingway,
câştigător al premiilor Pulitzer şi Nobel, a
pescuit cu mare plăcere peştii-spadă, a iubit la
nebunie pisicile polidactile şi a transformat
un pisoar într-o fântână artizanală.
A avut o pasiune neobşunită pentru pescuit
şi urmărirea submarinelor
• Ernest Hemingway folosea o armă împotriva
rechinilor pentru a-i ţine departe de peştii-
spadă, care erau captura lui preferată. În 1938,
scriitorul a dobândit un record mondial prin cei
şapte peşti-spadă capturaţi într-o singură zi. De
asemenea, Hemingway a petrecut o perioadă
considerabilă de timp, din vara anului 1942
până la sfârşitul lui 1943, pe o barcă de pescuit
realizată din lemn.
A condus un grup francez în
războiul contra naziştilor

• Tânărul soldat Ernest Hemingway Hemingway a fost

corespondent de război în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial. El a declarat totuşi că singura
contribuţie în contextul războiului a fost în materie de
sfaturi şi că titulaturile care i s-au adus au fost simple
dovezi de afecţiune din partea soldaţilor. Potrivit
declaraţiei scriitorului, a fost primul care a pătruns în
Paris, împreună cu unitatea sa, după eliberare şi au
cucerit Hotelul şi Barul Ritz de sub ocupaţia nazistă, cu o
zi înainte ca forţele Alianţei libere să pătrundă în oraş.
S-a sinucis cu arma preferată
• Şi-a zburat creierii, literalmente. Hemingway
fusese acaparat de depresie, nesiguranţă şi
alcoolism, care-l chinuiseră timp de decenii. În loc
să-şi încheie viaţa în deplină împlinire literară,
militară şi sportivă, precum şi în lumina
numeroaselor mituri create în jurul propriei
persoane, sinuciderea sa a fost un contrapunct
pentru celebrarea perpetuă a unui om recunoscut,
atunci şi acum, drept cel mai influent – şi mai
imitat, totodată – prozator al secolului XX.
Subiectul  cărții
• ''Bătrânul şi marea'' este un microroman, scris în
stilul direct şi concis care l-a consacrat pe autorul
american. Relatează trei zile din viaţa lui Santiago,
un bătrân pescar cubanez, care timp de aproape trei
luni nu prinde nimic. După ce decide să se
aventureze în larg, reuşeşte captura vieţii lui.
Confruntarea dintre pescar şi pradă, un peşte spadă
uriaş, durează două zile şi două nopţi, fiind descrisă
magistral de autorul american. 
• Batranul Santiago, pescar sarac dintr-un sat de pe coasta Cubei, se
pregateste sa iasa din nou in larg, la pescuit, dupa aproape trei luni
de truda zadarnica.
• In cea de-a optzeci si cincea zi se prinde in undita batranului un
marlin, un urias peste spada. Doua zile si doua nopti dureaza lupta
indarjita dintre om si peste care trage barca dupa el in larg. In
sfarsit, rapus, marlinul este prea mare ca sa poata fi ridicat la bord
si Santiago il leaga de barca, lasandu-l in apa, dar, pe drumul de
intoarcere, rechinii il devoreaza cu toata impotrivirea desperata a
batranului, care revine la tarm epuizat si aducand cu el doar
scheletul pestelui.
• Fiind pescar, Santiago nu exercita o profesiune
oarecare, ci indeplineste un destin, un dat tot atat de
inevitabil ca si acela de a fi om:
• „Poate ca n-ar fi trebuit sa fiu pescar ! il strafulgera un
gand. Dar pentru asta am fost facut.”

• Lupta cu pestele simbolizeaza batalia omului cu

existenta, incordare surda, infruntarea pe faţa,  iar rarele
momente de destindere inseamna mai ales efort
cotidian, bucuria, victoria si maretia infrangerii
• Dar bucuria afirmarii, a triumfului este repede urmata de
pierderea a ceea ce a fost dobandit cu truda si suferinta: „Era
prea frumos ca sa dainuie”- este gandul batranului la atacul
rechinilor. Iar cand isi pune singur intrebarea:   „Si ce te-a
infrant ?”, raspunsul este:  „Nimic. Am iesit prea in larg !”,
• Ca si la eroii tragediilor antice, maretia batranului consta in
asumarea curajoasa a esecului, in depasirea lui prin pastrarea
demnitatii umane: „Dar omul nu-i facut sa fie infrant. Un om
poate fi nimicit, dar nu infrant” – sunt cuvintele-cheie care
exprima sensul si mesajul cartii si al intregii creatii a lui
Hemingway.
• Forta si maretia omului constau in faptul ca, pierzand o
batalie, nu se lasa infrant, ci se pregateste de alta.
• Demnitatea umana se imbina la Santiago cu un profund
sentiment al naturii, ceea ce face din batranul pescar un om
complet, conform viziunii lui Hemingway.
• Batranul pesca traieste insa intr-o stransa comuniune cu
natura. Dupa cum arata si titlul, marea insasi este un personaj
al cartii. Iubirea de pescar, ea simbolizeaza existenta la care
acesta se gandea  „ca la ceva ce daruieste sau tainuieste mari
binefaceri, iar daca vreodata se arata salbateca ori rea, isi
zicea ca pesemne nu poate fi altfel”.
• In lupta singuratica cu marlinul, cu rechinii, cu
propria lui slabiciune, gandul absentei baiatului ii
apare batranului ca simbol al lipsei fortei tineresti.
• Batranul si marea se incheie cu planurile de viitor
pe care si le fac Santiago si baiatul. descurajarea
de moment a batranului face treptat loc unui
optimism exprimat prin proiecte concrete, aparent
marunte, dar care, prin insusi acest fapt, dau
senzatia revenirii la viata.
Operele sale 
• În calitatea sa de reporter de război, autor de povestiri,
nuvelist și romancier, Ernest Hemingway impresionează prin
utilizarea unui număr minim de mijloace stilistice și artistice
în obținerea unui impact emoțional și imaginativ maxim
asupra cititorului. Din acest punct de vedere, unii critici
literari îl considera un exponent al minimalismului în
literatură, deși Hemingway nu a gândit niciodată opera sa în
acești termeni.
• Acesta a mai scris: Torentele de primăvară (1925)
• Soarele se ridică (1926)
• Un Adio arme (1929)
Concluzia
• “Scriitorul adevărat este un om singur. Şi, pe măsură ce crește în ochii celorlalți,
se cufundă tot mai mult în singurătate. Iar dacă este suficient de bun, în fiecare zi
e nevoit să se confrunte cu eternitatea sau cu absența ei. Pentru un scriitor
adevărat, fiecare carte este un nou început, o nouă încercare de a atinge ceva care
rămîne mereu de neatins. Misiunea lui este de a merge pe căi ce n-au mai fost
umblate sau de a izbuti acolo unde alții au dat greş. Dar să scrii literatură nu
înseamnă doar să spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus - tocmai pentru că au
existat marii scriitori ai trecutului, noi, cei de astăzi, sîntem nevoiți să mergem
mai departe decît am fi crezut vreodată că putem ajunge, să ieşim în larg, pînă
cînd rămînem cu totul singuri, lipsiți de orice sprijin." Ernest Hemingway