Aleksandr Isaievici

Soljenițîn
Proiect realizat de: Brotnei Lavinia
Profesor coordonator: Bout Odarca 
Cine a fost Aleksandr
Isaievici Soljenițîn?
• Aleksandr Isaievici Soljenițîn a fost un
romancier rus, activist și dizident 
anticomunist, care a făcut cunoscută
lumii întregi problema gulagurilor și a
lagărelor de muncă forțată din 
Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai
multe ori, scrierile sale erau interzise, a
reușit să publice o serie de cărți, dintre
care cele mai cunoscute sunt: "
Arhipelagul Gulag", "
O zi din viața lui Ivan Denisovici" sau "
Pavilionul canceroșilor".
Nașterea și tinerețea

• Alexandr Soljenițîn s-a născut la 11

decembrie 1918 la Kislovodsk (astazi în 
Stravropol Krai), în nordul Caucazului. Tatăl
lui murise la 15 iunie 1918, rănit la o
vânătoare. În 1924 se mută cu mama
(Taisia) la Rostov pe Don. Încă din tinerețe,
el crea și dezvolta personaje și concepte
pentru o viitoare operă epică despre 
Primul Război Mondial și Revoluția Rusă.
Acest lucru a condus în cele din urmă la
romanul "August 1914" - câteva dintre
capitolele scrise atunci încă există.
Nașterea și tinerețea

• Soljenițîn a studiat matematica la Universitatea de

Stat din Rostov, începând din 1936. În același timp
urma cursuri prin corespondență la Institutul de
Filozofie, Literatură și Istorie din Moscova, care la
vremea respectivă era puternic ideologizat. Cum el
însuși declara, nu a pus la îndoială ideologia
statului sau superioritatea Uniunii Sovietice până
să ajungă în lagăre.
Al Doilea Război Mondial

• În timpul războiului, Soljenițîn a fost comandant al unei baterii de

artilerie în Armata Roșie[18] și a fost implicat în acțiuni majore pe
front, pentru care a fost de două ori decorat. O serie de scrieri
publicate mult mai târziu, în timpul vieții, inclusiv un roman
incomplet, "Iubește revoluția!", istorisesc experiențele sale din
timpul războiului și îndoielile crescânde asupra fundațiilor morale
ale regimului sovietic.
Întemnițarea

•  În Prusia Orientală căpitanul de artilerie Soljenițîn este arestat, interceptându-i-se corespondența

cu un prieten. Anchetat la Lubianka și Butîrki, primește opt ani de lagăr de muncă (potrivit art.
58). Vremelnic, reușește să rămână lângă Moscova într-o șarașka, închisoare specială în care
savanții arestați erau puși să facă cercetare în folosul Uniunii Sovietice. Din 1950, muncește în
lagăre de reeducare din Karaganda. Soția (Natalia Reșetovskaia) divorțează. Este chinuit de o
tumoare malignă.
• Februarie 1953 - Fixare în exil pe viață, în aulul Kok-Terek, regiunea Djambul, Kazahstan.
Viața după recluziune

• 1959 - Scrie povestirea O zi din viața lui Ivan

Denisovici, publicată abia în 1962 cu permisiunea
lui Hrușciov. Corespondența primită de la
foștii zek (deținuți politici) îi va întări imboldul de a
scrie, în parte și pe baza ei, Arhipelagul Gulag.
• 1965 - Percheziție. I se confiscă manuscrisul Primul
cerc, în care este evocată șarașka. Conflictul cu
autoritățile atrage implicarea confraților de
breaslă, marele scriitor Mihail Șolohov (Pe Donul
liniștit) cerând să i se interzică să mai scrie!
• 1968 - Primul cerc și Pavilionul Canceroșilor sunt
publicate în Occident, unde ajunge și microfilmul
cu Arhipelagul Gulag.
Viața după recluziune

• Pentru Soljenițîn, marea operă este însă restabilirea, printr-un

roman istoric, a adevărului despre Revoluția din 1918, demers
notat R-17 sau Roata Roșie.
• 1970 - Premiul Nobel (Literatură) pentru "Pavilionul
canceroșilor".
• 1973 - Publică Arhipelagul Gulag, grăbit și de
sinuciderea/lichidarea Elizavetei Voronianskaia, dactilografa
textului, care, anchetată, a divulgat KGB-ului ascunzătoarea
unui exemplar. Cele trei volume despre viață și moarte în
lagărele sovietice consternează intelectualitatea occidentală,
care nu cunoștea decât sistemul concentraționar nazist, și
năruiesc imaginea orbitoare despre paradisul bolșevic,
construită cu atâta trudă de agenții de influență ai
Cominternului, ai PCUS și ai KGB-ului.
Anii de exil

• 1974 - În februarie este expulzat din URSS,

ridicându-i-se și cetățenia sovietică.
• Se stabilește lângă Cavendish, în Vermont, 
SUA. Conferințele și intervențiile sale irită
uneori Occidentul prin lipsa de
menajamente critice.
• 1990 - Nu ia în serios perestroika decât după
publicarea Arhipelagului Gulag în URSS,
unde Gorbaciov îi redă cetățenia sovietică la 
16 august 1990.
Reîntoarcerea în Rusia

• În 1994, se întoarce în Rusia cu soția sa, Natalia,

care între timp, devenise cetățean al 
Statelor Unite. Fiii lor au rămas în continuare în
SUA (mai târziu, fiul cel mare, Yermolai, s-a întors
în Rusia). De atunci și până la moartea sa,
Soljenițîn a trăit cu soția într-o casă de țară (
dacea) în Troițe-Likovo, în vestul Moscovei.[20]
 Adept al culturii tradiționale ruse, el și-a
exprimat deziluzia în ceea ce privește Rusia post-
sovietică și a militat pentru restaurarea
monarhiei.[21] După reîntoarcerea în țară, a
publicat, printre multe alte scrieri, opt nuvele, o
serie de poeme și o memorie literară despre anii
petrecuți în vest.
Decesul

• S-a stins din viață la 3 august 2008, în urma

unei insuficiențe cardiace severe, la vârsta de
89 de ani.[22] Serviciul funerar s-a ținut la
mănăstirea Donskoi, Moscova, la 6 august
2008. Liderii politici ai Rusiei și ai lumii i-au
adus un ultim omagiu în urma morții sale
Căsătoria și copiii

• La 7 aprilie 1940, încă student, Soljenițîn se căsătorește cu

Natalia Alexeevna Reșetovskaia.[24] După numai un an de
căsnicie, el pleacă mai întâi în armată și apoi în Gulag.
Divorțează în 1952, cu un an înainte de eliberarea lui, din
cauză că soțiile prizonierilor din Gulag riscau pierderea locului
de muncă sau a permiselor de rezidență. După ce el și-a ispășit
pedeapsa, s-au recăsătorit în 1957 și au divorțat din nou în
1972.[25] În anul următor (1973), el s-a căsătorit cu Natalia
Dmitrievna Svetlova, o matematiciană ce avea un fiu dintr-o
căsătorie anterioară.[26] El și Svetlova (născută în 1939) au avut
3 băieți: Yermolai (n.1970), Ignat (n.1972) și Stepan (n.1973).
 • În România, înainte de
Volume 1989, cenzura ceaușistă
a fost atât de dură încât
semnate de nu s-a publicat nici
măcar povestirea O zi
Alexandr din viața lui Ivan
Soljenițîn Denisovici, permisă până
și în Cuba și expusă la o
expoziție de carte
castristă chiar în localul
încă nears al BCU din
București. (eroare, O zi
din viata... a aparut intr-
unul dintre numerele
revistei Secolul XX,
simtitor inainte de 1989)
Volume semnate de
Alexandr Soljenițîn
După 1989 în România au apărut
volumele:
Căderea imperiului comunist sau cum să
reîntemeiem Rusia, Ed. Rampa și ecranul
1991
Chestiunea rusă la sfîrșit de secol XX, Ed.
Anastasia 1995
Pavilionul Canceroșilor, Ed. Albatros +
Ed.UniversalDalsi 1997, Ed. Univers 2009
O zi din viața lui Ivan Denisovici, Ed.
Quintus 1991, Ed. Humanitas 2000
Volume semnate de
Alexandr Soljenițîn
• Arhipelagul Gulag, 3 vol, Editura Univers, 1998
• Vițelul și stejarul, 2 vol, Ed. Humanitas, 2002
• Ca bobul între pietrele de moară, Ed. Humanitas
2005
• Două secole împreună. Evreii și rușii înainte de
revoluție 1795-1917, 4 vol., Ed. Univers 2009
• Primul cerc, 2 vol., Ed. Univers 2009
• Iubește revoluția, Ed. Art 2009
• Casa Matrionei. Incident la gara din Kocetovka,
Ed. Univers 2010