Stalin si comunismul in Rusia

Pe 7 noiembrie 1917, bolşevicii conduşi de Vladimir Ilici Lenin s-au

instalat la putere în Rusia. Era primul guvern comunist din lume şi urma să
genereze 75 de ani de dictatură a clasei muncitoare. Un regim care nu a
rămas doar între graniţele fostului imperiu ţarist, ci, cu acordul SUA şi al
Marii Britanii, s-a extins şi în ţările din apropierea Uniunii Sovietice, printre
care şi România.
Cel mai cunoscut dictator sovietic este Iosif Visarionovici Stalin. A
fost secretar general al partidului comunist sovietic din 1922 până în
1953. La începutul anilor '30, colectivizarea a făcut între 6 şi 8 milioane
de victime. Industrializarea prin folosirea sclaviei deţinuţilor politic a
secerat alte multe vieţi, nenumărate încă de istorici. Între 1936-38,
Stalin şi-a decimat propriul partid şi a decapitat Armata Roşie.

Teroarea Roșie în acțiune

 În 1928, Iosif Visarionovici Stalin a inaugurat primul cincinal din
istoria comunismului. De la moartea lui Lenin, la 21 ianuarie 1924, Stalin îşi
eliminase treptat criticii din Comitetul Central. Secretar general din 1922,
Stalin controla dosarele tuturor. Noii intraţi în nomenclatură, în virtutea
privilegiilor obţinute, îi erau loiali. În schimb, vechii comunişti, bolşevicii care
luaseră puterea în noiembrie 1917, au dispărut unul câte unul din
conducerea Uniunii Sovietice. Lev Troţki, adjunctul lui Lenin, a fost acuzat de
"deviaţionism de stânga", iar în 1929 a fost expulzat din Uniunea Sovietică.
Buharin, ideologul consacrat al bolşevicilor, devenit "deviaţionist de dreapta"
a fost şi el înlăturat; peste câţiva ani va fi executat într-unul din procesele-
mascaradă, alături de mulţi alţii. Des întâlnită va deveni acuzaţia de trădare şi
sabotaj. Pe măsură ce puterea se concentra la vârf, politicile publice
deveneau din ce în ce mai brutale. În 1921, după trei ani de război civil şi
comunizare violentă, Lenin acceptase revenirea la câteva elemente de piaţă
liberă, mai ales pentru aprovizionarea populaţiei. Se temea că altfel,
bolşevicii vor pierde puterea. Stalin era obsedat că va fi înlăturat de un atac
din afară. Ca să se menţină la putere, comunismul avea nevoie de industrie
grea. Resursele au fost luate din agricultură. Dar în 1931-1932, planurile
intensive de colectivizare au dus la o catastrofă umanitară de proporţii, în
Ucraina, dar şi în multe regiuni ale Rusiei.
6 milioane de morți în urma colectivizării
În satele care altădată aprovizionau Europa, oamenii mureau cu sutele
de mii pe săptămână. În oraşele Ucrainei, oameni cădeau pe stradă, erau
strânşi cu grămezile şi aruncaţi în gropi comune. Vârful dezastrului a fost, se
pare, în iunie 1932, când potrivit istoricilor ucrainieni, mureau zilnic 30 de
mii de oameni. Cu toate acestea, liderii sovietici nu şi-au întrerupt vacanţa de
la ţărmul Mării Negre. Odihna la Soci sau în alte staţiuni de pe riviera
caucaziană a început în mai şi s-a terminat în august.
Rămaşi de gardă la Moscova, Molotov şi Kaganovici au întocmit la
ordinul lui Stalin un decret prin care oricine încerca să recupereze măcar
câteva kilograme de grâu, adică "fura din avutul colectiv sau al satului" să fie
împuşcat. A fost aplicat pe scară largă. Holodomorul - adică genocidul
împotriva ţăranilor - a făcut între 6 şi 8 milioane de victime.
În paralel, muncitorii aveau de îndeplinit norme de lucru uriaşe.
Oboseala şi lipsa de perspectivă s-au resimţit repede, inclusiv în rândul
responsabililor şi directorilor de întreprinderi. Dacă nu izbuteau să
îndeplinească planul, riscau să fie acuzaţi de sabotaj, iar urmările puteau fi
închisoarea sau lagărul de muncă. Arhipelagul Gulag, aşa cum a denumit
Aleksandr Soljeniţîn, reţeaua de închisori corecţionale, cuprindea deţinuţi
politici de toate orientările politice, inclusiv socialişti, foşti oameni avuţi,
ţărani, muncitori. Uneori, populaţii întregi erau dislocate din locurile de
baştină.
 Cuvântul GULAG este prescurtarea instituţiei numite
Administraţia Principală a Taberelor de Muncă Corecţională. Ucenic al
lui Lenin, Felix Dzerjinski a fost cel care a aplicat conceptul comunist de
"teroare revoluţionară". Potrivit lui Lenin, era necesar ca "duşmanii de
clasă" să fie eliminaţi fizic. Oamenii erau arestaţi şi executaţi nu pentru ce
făcuseră, ci pentru ce erau. După sfârşitul Războiului Civil şi pe fondul
crizei economice, mulţi dintre potenţialii condamnaţi la moarte au devenit
mână de lucru în lagăre de exterminare prin muncă. La sfârşitul anilor
'20, aceste structuri aveau 100 de mii de deţinuţi. În 1933, la finalul
primului plan cincinal, s-a ajuns la 5 milioane de prizonieri. Stalin folosea
pentru industrializare exact această forţă de muncă ieftină. Deţinuţii, din
ce în ce mai mulţi, erau trimişi mai ales în regiunile de climă extremă, din
Siberia sau Caucaz.

GULAG-ul sovietic

Foametea din Rusia Sovietică din 1921, care a provocat moartea a peste
5 milioane de oameni;
-Decesul a 4 milioane de ucraineni („Holodomor”) şi 2 milioane de
altele naționalități în timpul foametei din Ucraina Sovietică din 1932-1933;

Holodomorul în Ucraina (Harkov, 1933)

 -Sute de mii de români, ucraineni şi alte naționalități au murit în timpul
foametei organizate din 1946-1947
-Deportarea a peste 2 milioane de aşa-numiți „chiaburi” în 1930 – 1932,
care s-au opus colectivizării staliniste;
-Deportări de polonezi, ucraineni, români şi a populației din Republicile
Baltice în perioada 1939 - 1941 şi 1944 – 1949;
-Deportarea germanilor de pe Volga în 1941;
-Deportarea tătarilor din Crimeea în 1943;
-Deportarea cecenilor şi inguşilor în 1944, etc.

Imaginea deportărilor baltice

Deciziile privind deportările erau adoptate , de regulă de către liderii de
partid și de stat, la inițiativa organelor poliției politice – OGPU, NKVD, KGB.
Scopul principal al deportărilor era ruperea maselor de oameni dintr-un mod de
viață tradițional și firesc și strămutarea lor într-un mediu ostil, nefavorabil, de
multe ori cu riscuri majore pentru viața lor.
 Iosif Vissarionovici Stalin (1878 – 1953)

În copilărie, a cântat în corul bisericii, iar mama sa l-a îndrumat spre o carieră
de preot. Stalin a ajuns însă unul dintre cei mai temuţi tirani ai secolului XX.
Iosif Vissarionovici Stalin (1878 – 1953) a fost liderul necontestat al Uniunii
Sovietice timp de peste trei decenii, până la moartea sa şi a rămas în istorie drept unul
dintre cei mai temuţi dictatori din secolul XX. Iată câteva detalii mai puţin ştiute
despre Stalin:
Handicapul care i-a salvat viaţa
Stalin s-a născut într-o familie săracă din oraşul Gori, Georgia, având un tată
alcoolic şi violent şi o mamă spălătorească. La vârsta de 7 ani s-a îmbolnăvit de
varicelă, iar afecţiunea i-a lăsat urme pe chip pentru tot restul vieţii. Totuşi,
fotografiile îi erau editate, astfel încât urmele vărsatului să îi fie ascunse. La
vârsta de 12 ani a fost rănit grav de o caleaşcă, iar în urma accidentului a rămas
cu un handicap pe viaţă la braţul stâng, pe care, de asemenea, l-a mascat
adesea. Accidentul din copilărie i-ar fi salvat viaţa pentru că din cauza lui
Stalin a fost considerat inapt pentru serviciul militar şi, prin urmare, nu a fost
trimis în primele linii ale frontului în Primul Război Mondial.
Mama sa l-a vrut preot
În copilărie, Stalin fusese membru al unui cor bisericesc, iar la 17 ani a fost
trimis de mama sa la un seminar ortodox din capitala Georgiei, Tiflis (Tbilisi-
ul modern). Pentru a mai câştiga bani, o vreme a continuat să cânte într-un cor,
însă mai târziu s-a declarat ateu şi s-a răzvrătit împotriva studierii scripturilor,
preferând să citească scrierile lui Karl Marx şi să se alăture unui grup socialist
local. În cele din urmă, a părăsit seminarul, renunţând la ideea de a deveni
preot.
Primele joburi: educator şi meteorolog
În adolescenţă. Stalin a lucrat ca educatror pentru elevi de gmnaziu, însă a
renunţat la slujba sa din cauza veniturilor mici. La vârsta de 21 de ani, s-a
angajat ca meteorolog la Observatorul Meteorologic de la Tiflis, un loc de
muncă de noapte unde câştiga 20 de ruble pe lună, dar unde putea să îşi
petreacă timpul citind. O anecdotă despre liderul URSS spune că Stalin le-a
cerut meteorologilor să îi spună ce procent de acurateţe au previziunile pe care
aceştia le fac. „- Patruzeci la sută, tovarăşe Stalin.” „- Spuneţi opusul şi apoi
veţi avea şaizeci la sută.”
De unde provenea paranoia sa
Liderul sovietic suferea de o afecţiune a creierului numită ateroscleroză, arătau
medicii săi, după moartea acestuia. Această boală provoacă acumularea de
ţesut gras în creier şi a fost legată de o serie de afecţiuni psihice severe. Potrivit
medicului său Alexander Myasnikov, ateroscleroza a fost probabil parţial
responsabilă pentru paranoia şi răutatea care l-au transformat într-un adevărat
tiran. „Aş sugera că suspiciunea şi cruzimea lui Stalin, frica lui de duşmani, a
fost creată în mare măsură de ateroscleroza arterelor cerebrale. Ţara era
condusă, de fapt, de un bolnav”, nota medicul într-un jurnal secret, la moartea
lu Stalin.
Suspiciunea bolnăvicioasă l-a dus la o neîncredere fără temei, inclusiv
faţă de importanţi activişti de partid, pe care îi ştia de mulţi ani. Pretutindeni el
vedea „duşmani”, „ipocriţi”, „spioni”. Având putere nelimitată, el a instituit o
tiranie crudă, îl strivea pe un om, fizic şi moral. A creat o asemenea situaţie, în
care omul nu putea să-şi exprime voinţa. Când Stalin spunea că trebuia arestat
cineva, atunci însemna că acesta e „un duşman al poporului”, îl descria
scriitorul Alexandr Soljeniţîn, în volumul „Primul Cerc”.
Pasionat de filme americane
Stalin ar fi fost pasionat de cinematografie, iar genul său prefereta erau filmele
western, cu John Wayne. Adesea îşi invita camarazii să petreacă noaptea în
cinematograful său. De asemenea, era fascinat de Charlie Chaplin şi de Tarzan.
O anecdotă a vremii: Stalin participă la premiera unui film de comedie sovietic.
El râde şi zâmbeşte pe tot parcursul filmului, dar după ce se termină, spune:
„Mi-a plăcut comedia, dar acel clovn avea o mustaţă ca şi a mea. Împuşcaţi-l”.
Toată lumea rămâne fără cuvinte, până când cineva sugerează, „tovarăşul
Stalin, îi putem rade actorului mustaţa?" Stalin răspunde: „Bună idee! Prima
dată îl bărbieriţi, apoi trageţi!"
Fiul său a murit într-un lagăr nazist
Fiul lui Stalin din prima sa căsătorie, Yakov, a fost soldat în Armata Roşie în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a fost capturat în etapele iniţiale
ale invaziei germane asupra Uniunii Sovietice. Naziştii au propus eliberarea sa
într-un schimb de prizonieri, dar Stalin a refuzat, probabil pentru că credea că
Yakov s-a predat voluntar. Yakov ar fi murit în lagărul de concentrare din
Sachsenhausen în 1943.
Nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace
Stalin a fost nominalizat de două ori la Premiul Nobel pentru pace, înainte ca
atrocităţile comandate şi politicile sale brutale să fie cunoscute în întreaga
lume. Rolul său de a pune capăt celui de-al Doilea Război Mondial i-a adus
nominalizările atât în 1945 cât şi în 1948.
 Cum arăta, de fapt, Stalin în ultimii ani de viaţă
Scriitorul Alexandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură şi
autor al volumelor despre Gulag-ul sovietic, l-a descris pe Stalin în romanul
„Primul Cerc”, portretizându-l cu totul diferit faţă de modul „viguros” în care
liderul sovietic era prezentat lumii. „Iar el era un simplu bătrânel, cu ochii
galbeni, cu părul roşcat (înfăţişat negru în portrete), deja rărit (înfăţişat des), cu
semne de vărsat ici-colo pe faţa cenuşie, cu o pungă de piele ridată pe gât (nu
era zugrăvită deloc); cu dinţii înnegriţi, inegali, puţin înclinaţi în interiorul
gurii, care mirosea a tutun de bună calitate; cu degetele grase şi umede, care
lăsau urme pe hârtii şi pe cărţi”, scria Soljeniţîn.
 Iosif Vissarionovici Stalin (1878 – 1953)

Astăzi, Iosif Stalin este considerat unul dintre cei mai malefici oameni
din istorie, iar abuzurile și crimele cărora le-au căzut victime milioane de
oameni le depășesc ca magnitudine pe cele comandate de Adolf Hitler.
În acest articol îți prezentăm șapte curiozități despre Iosif Stalin, detalii
care îți vor dezvălui latura mai puțin cunoscută a acestui dictator sovietic.
Iosif Stalin nu era de origine rusă. Era originar din Georgia, regiune
ocupată de Rusia în 1801. Numele său adevărat era Ioseb Besarionis dze
Djugașvili și s-a născut pe 18 decembrie 1878 în Gori. În copilărie era poreclit
Soso, un diminutiv al prenumelui Ioseb.
Stalin s-a născut într-o familie săracă. Tatăl său era un cizmar alcoolic,
iar mama lui era spălătoreasă.
La vârsta de 7 ani, băiatul s-a îmbolnăvit de variolă, boală care i-a lăsat
urme adânci pe față. Când a ajuns la cârma Uniunii Sovietice, aceste urme erau
deja șterse din cele mai multe fotografii oficiale.
Era complexat de statura sa
Iată una dintre cele mai puțin cunoscute curiozități despre Iosif Stalin.
Dictatorul sovietic avea doar 1.63 metri înălțime. Ca să pară mai înalt, purta
pantofi cu talpa groasă și stătea cocoțat pe platforme în timpul paradelor sau
când ținea discursuri.

Iosif Stalin la vârsta de 15 ani.

 De asemenea, Stalin era șchiop, iar mâna stângă îi era mai mică decât
dreapta și cu mobilitate redusă, ca urmare a unui accident suferit în copilărie.
A trecut de la Biblie la Marx
Unele dintre cele mai surprinzătoare curiozități despre Iosif Stalin se
referă la pasiunile pe care le avea. În decembrie 1895, mama lui l-a trimis să
studieze la seminarul teologic din capitala Georgiei, Tbilisi.
Însă tânărul s-a revoltat împotriva studiului Scripturii, citindu-l în
schimb pe Karl Marx și alăturându-se unui grup socialist local. Jurnalul
seminarului consemnează faptul că Iosif Stalin se declara ateu, lipsea de la
rugăciuni și refuza să-și scoată pălăria în fața călugărilor.
În 1899, tânărul răzvrătit a părăsit seminarul, adoptând din plin o „viață
lumească” în care biliardul era la loc de cinste. Iosif Stalin era un jucător de
biliard pasionat și foarte priceput și colecționa ceasuri.

Stalin în 1902, la vârsta de 23 de ani.

De asemenea, îi plăceau farsele, iar la evenimentele sociale încuraja

cântatul și consumul de alcool. Lui Stalin i-au plăcut florile încă din copilărie,
iar în ultimii ani de viață ajunsese un grădinar pasionat.
De asemenea, îi plăceau filmele, în special western-urile. Filmul său
preferat era „Volga Volga”, un western sovietic din 1938.
Ai auzit de poetul-tâlhar-meteorolog Iosif Stalin?
Înainte de a deveni revoluționar bolșevic și, mai târziu, liderul Uniunii
Sovietice, Iosif Stalin a fost poet aspirant. Sub pseudonimul Soselo, a scris și a
publicat mai multe poeme.
Între 1906 și 1908, când a fost arestat de autoritățile ruse, Iosif Stalin și
banda sa au jefuit bănci, trenuri și nave poștale pentru a finanța organizațiile
bolșevice.
 Fotografii și informații din dosarul lui Iosif Stalin ținut de poliția
imperială rusă din Sankt Petersburg (1911)

În timpul unui jaf armat din 1907, gangsterii lui Stalin (al cărui complice
a fost și Lenin) au ucis 40 de oameni, au jefuit două căruțe și au furat
echivalentul a patru milioane de dolari (la valoarea de azi). Uneori, pentru a
face rost de bani, membrii bandei lui Iosif Stalin răpeau copii de oameni bogați
și cereau răscumpărare.
Înainte de a deveni un dictator nemilos și liderul suprem al URSS,
singurul loc de muncă normal al lui Stalin a fost cel de meteorolog la un
observator din Tbilisi. A trebuit să renunțe la post ca să fugă de poliția secretă
a țarului.
Între 1936 și 1938, Stalin a pus în practică „Marea Teroare”, cu scopul
de a epura Partidul Comunist și de a-și consolida puterea. Milioane de oameni
au fost condamnați la muncă silnică, răpiți sau executați.
Stalin a omorât peste 75% dintre generalii și amiralii Armatei Roșii. O
anecdotă spune că, în timp ce aproba listele cu persoanele care urmau să fie
asasinate, Iosif Salin a afirmat:
„Cine își va mai aminti de aceste detalii în 10 sau 20 de ani? Cine își
amintește numele boierilor de care a scăpat Ivan cel Groaznic? Nimeni!”
A provocat cea mai gravă foamete
Iată una dintre cele mai înfiorătoare curiozități despre Iosif Stalin.
Industrializarea forțată a Uniunii Sovietice, ordonată de el, a provocat cea mai
gravă foamete din istorie, care a avut loc în Ucraina între 1932 și 1933.
Astăzi, ucrainenii își aduc aminte de foamete sub denumirea
de Holodomor sau „moartea prin înfometare”. Numărul sovieticilor care au
murit din cauza lipsei de mâncare este estimat la 6-8 milioane, dintre care 4-5
milioane au fost ucraineni.
Iosif Stalin a fost nominalizat la Nobelul pentru Pace
În ciuda faptului că a ucis milioane de oameni, Stalin a fost nominalizat
de două ori pentru Premiul Nobel pentru Pace, în 1945 și în 1948, „pentru
implicarea lui în încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial”.
De asemenea, revista americană Time l-a numit „omul anului” de două
ori, în 1939 și 1942.
 Fiica lui a fugit din URSS

Stalin și fiica lui. Dictatorul o iubea foarte mult pe Svetlana.

Iată ultima informație de pe lista noastră de curiozități despre Iosif
Stalin. Svetlana Iosifovna Allilueva, cunoscută mai târziu ca Lana Peters, a fost
copilul cel mai mic și singura fiică a lui Stalin.
La vârsta de 16 ani, Svetlana s-a îndrăgostit de Alexei Kapler, un
realizator de film de origine evreiască, în vârstă de 38 de ani. Tatăl ei s-a opus
cu vehemență relației, iar în 1943 Kapler a fost condamnat la 5 ani de exil în
Vorkuta.
În 1948, a fost condamnat din nou la 5 ani de muncă silnică într-un lagăr
de lângă Inta. În 1967, fiica lui Stalin a fugit din Uniunea Sovietică și a cerut
azil politic în SUA.