Iosif Stalin

I INTRODUCERE

Iosif Stalin (1879-1953),secretar general al partidului Comunist din Uniunea Republicilor Sovietice (URSS)din 1922 in 1953, a fost un conductor despotic care mai mult ca orice individ a modelat trasaturile ce caracterizau regimul sovietic i a dat o forma direciei Europei dup al doilea rzboi mondial. Stalin s-a nscut sub numele de Iosif Vissarionovich Dzhugashvili in oraul Gori, Georgia, care la acea vreme era parte integranta a Imperiului Rus. El al treilea si singurul copil supravieuitor a unui ciubotar si a unei casnice. In 1888 Stalin a nceput cursurile la coala bisericii din Gori, unde a nvat rusa si a fost un elev remarcabil, si a castigat o burs la Seminarul Teologic din Tbilisi in 1894. II Stalin Tnr Revoluionar

Stalin si-a nceput studiile la seminar ca un bun si devotat cretin ortodox. El a fost curnd expus ideilor radicale ale colegilor si si a nceput sa citeasc cri interzise bazate pe opera germanului Karl Marx. In 1899 nainte de a absolvi renuna la educaia religioasa si este absorbit de micarea revoluionara rusa anti - monarhica. n timp ce lucra ca contabil in Tbilisi, Stalin rspndea propaganda Marxist in interesul organizaiei Social Democratice locale printre lucratori feroviar. Dup ce se muta lin portul Batumi, unde organizeaz micri de protest in 1902, Stalin este urmrit si arestat de politia imperial. Un an mai trziu este exilat in Siberia. Reuete

sa scape si revine in Georgia in 1904. Cnd Partidul Social Democratic Muncitoresc Rus (PSDMR) s-a mprit in Menevici i Bolevici in 1903, Stalin a fost atras de militanii Bolevici condui de Vladimir Lenin. In Georgia, Menevismul predomina, Stalin a castigat o reputaie de urma beligerant si fidel a lui Lenin pe care la ntlnit prima oara in 1905 in Finlanda la o conferina. In 1905 Stalin s-a cstorit cu Yekaterina Svanidze, a georgianc care a murit doi ani mai trziu. Stalin a fost arestat si exilat de politia imperiala in 1908 datorit activitilor sale ilegale subpmntene. A scpat in anul urmtor fiind din nou de mai multe ori arestat si exilat. In 1912 Lenin la ridicat pe Stalin, care pe acum avea pseudonimul de om de fier, la conducerea Comitetului Central al Partidului Bolevic. La cererea lui Lenin, Stalin scrie opera sa teoretic, Marxismul si ntrebarea Naional. Stalin a fost arestat si trimis in Siberia nainte ca eseul sa fie publicat in 1913. Stalin a fost eliberat din exil dup rsturnarea monarhiei ruse n Februarie (sau Martie, dup calendarul nou). Merge la Petrograd, unde devine membru al biroului Comitetului Central al partidului. Aici ia controlul asupra ziarului partidului Pravda (Adevrul). Dei nu a jucat un rol proeminent in guvernul bolevic nou format in Octombrie (Noiembrie stil nou), Stalin a devenit membru al Comisariatului Sovietic al Oamenilor. Lui Stalin i s-a dat o funcie cu important vitala probleme naionale intr-un timp n care bolevicii ncercau s pstreze teritoriile din fostul imperiu rus. Funcia lui Stalin a fost cruciala in victoria bolevic din timpul Rzboiului Civil Rus (1918-1921). In 1919 a fost ales membru al corpului decizional din Comitetul Central si al corpului organizational al comitetului. Ca si comisar politic in Armata Roie in rzboiul civil , Stalin a condus activitii militare mpotriva Forelor Albe din frontul de vest conduse de generalul Pyotr Wrangel. In timpul rzboiului dintre Rusia si Polonia (1920 1921), deciziile sale ca comisar politic s-au finalizat cu un conflict cu

comisarul de rzboi Leon Trotsky. Intre timp, Stalin, a crui prima nevasta a murit in 1907, s-a recstorit cu Nadezhda Alliluyeva in 1918 si s-a mutat cu guvernul de la Petrograd la Moscova. III DICTATORUL SOVIET

Dup victoria bolevicilor in rzboiul civil, Stalin s-a ocupat de treburi organizatorii si administrative. Fiind comisar inc din 1919, Stalin si-a pstrat postul pn in 1923, chiar daca a fost ales in 1922 secretar al partidului comunist. Aceasta ii oferea controlul asupra ntlnirilor si astfel pune bazele puterii sale politice. Comportamentul agresiv a lui Stalin la adus pe acesta in conflict cu Lenin, care nainte de moarte in 1924 scrie testamentul su politic in care zvonete nencrederea sa in Stalin. In testament Lenin exprima ndoiala ca Stalin si-ar putea folosi puterea, si cere nlturarea lui din post. Lui Stalin i se ngduie s primeasc testamentul, in timp ce acesta coalizeaz cu Lev Kamenev i Grigory Zinovyev pentru al exclude de la pe Trotsky. n 1925 ns, Stalin se recoalizeaz cu Nikolay Bukharin i Aleksey Rykov intr-o noua coaliie mpotriva fotilor si parteneri, care la rndul lor se coalizeaz cu Trotsky in 1926 pentru a forma o coaliie ce dorea excluderea lui Stalin. Dup ce reuete in 1928 s-i nlture adversari se ntoarce mpotriva aliailor Bukharin i Rykov. In 1929 Stalin a reuit prin manevre politice s-i nlture adversarii i s devin lider al URSS. IV POLITICA INTERNA

In1920 Stalin a stabilit Noua Politic Economica (NPE), pe care Lenin o introduce in 1921 pentru a facilita renflorirea postbelic. Rata creterii economice era in declin i rani nu produceau destul gru pentru a satisface cererea. In loc de a le da ajutor ii obliga sa lucreze pe ferme colective. In paralel Stalin ncepe o industrializare densa mai nti printr-un program de cinci ani nceput in 1928. Stalin credea ca Uniunea Sovietic trebuie s se industrializeze rapid pentru a intri puterea comunitilor i pentru a se putea apra de eventuali inamici. Planul lui Stalin prevedea exploatarea resurselor din mediul rural. Planul a

dus la o cdere aproape totala a agriculturii sovietice i la moartea a milioane de tarani rui de foame. Industrializarea s-a fcut dar cu un pre mare. Dei era dictator Stalin se temea pentru eventuale conspiraii mai ales ca nevasta lui se sinucide in 1932. Stalin ncepe curarea partidului inc din decembrie 1934 cnd ordon asasinarea efului de partid Sergey Kirov in Leningrad. Chiar daca curarea a nceput prim arestri selective in 1934 i 1935, in 1936 Poliia Secret Sovietic aresta i executa membri ai partidului cu miile. nalt mediatizatele judecri ale conductorilor partidului inclusiv Kamenev, Zinovyev, si Bukharin au fost inute la Moscova i se finalizau prin executarea membrilor pe baza acuzaiilor false. In 1937 i 1938 teroarea s-a rspndit peste tot in societatea rus, inclusiv intre comandanii militari. Estimri ale celor arestai i executai intre 1936 i 1938 se ridic intre 1.5 milioane i 7 milioane. Nenumrai alii au fost nchii in lagre de munca forata. In 1938 teroarea a ncetat. Oricum, decimarea posturilor militare au lsat Rusia vulnerabila invaziei lui Hitler din al doilea Rzboi Mondial. V POLITICA EXTERNA

In 1930 Stalin prin politica sa ncearc sa fac un front comun in E Europei anti-fascist dar renuna la idee in 1939 cnd semneaz o aliana cu germanii in august. Prin Pactul de neagresiune sovieticii i naziti mpreau Europa n doua sfere de influenta; sovieticii au permis Germaniei s invadeze Polonia cu condiia c nu se vor atinge de teritoriul rus. In ciuda avertismentelor, Stalin este luat prin surprindere de atacul german din iunie 1941 cnd germani lanseaz operaiunea Barbarossa. Ruii nu erau pregtii pentru atac i pierd foarte muli oameni in btlii precum: Stalingrad in ianuarie 1943. In 1945 germani se retrag i odat cu ei sovieticii ptrund in E Europei. Cu acordul Aliailor sovietici elibereaz mai multe tari unde instaureaz regimuri comuniste lsnd astfel cortina de fier intre E i V Europei.

In 1947 sovieticii formeaz Biroul de Informaii Comunist, un birou prin care Stalin controla liderii comuniti. Iugoslavia a fost scoasa din aliana dup ce l condamna liderul iugoslav Iosip Broz Tito pentru nerespectarea ordinelor. In acelai an Moscova anuna blocada Berlinului. Stalin dorea s ajung din urma SUA realiznd bomba atomica care se va face la puin timp dup moartea dictatorului in august 1953. VI ULTIMI ANI

In 1950 Stalin era bolnav att fizic cat i psihic i absenteaz mult de la lucrrile guvernului de la Kremlin. Subalternilor lui Stalin le era frica sa nu cada victima paranoiei crescnde. In ianuarie 1953 Stalin ordona arestarea unor doctori din Kremlin pentru ca ar fi ncercat uciderea oficialilor soviei. Pe cnd un nou val de teroare prea iminent Stalin moare datorita unei congestii cerebrale in martie. In ncercarea de a repara anumite abuzuri urmaii lui Stalin au acionat rapid i eficient. Nikita Khrushchev, care la nlocuit pe Stalin la putere a denunat metodele de conducere si teoriile politice ale lui Stalin intr-un discurs inut in cadrul celui de al 20 lea Congres al Partidului din 1956.

Bban ciprian - clasa vii a