Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPLINEI
1
Obiective
• Să înțelegem:
– Funcțiile splinei
– Bolile care interesează splina implicând chirurgia
– Indicațiile splenectomiei
– Riscurile și complicațiile splenectomiei
– Profilaxia infecțiilor postsplenectomie
2
Istoric
• Zacarello în 1549 realizează prima
splenectomie - ?
• Péan a descris prima splenectomie cu succes -
1865
• În 1916, Kaznelson (Praga) utilizează cu succes
splenectomia în PTI
• M. Campos Cristo – 8 cazuri de splenectomie
parţială - 1962
3
ANATOMIE
G:125-150 g; D:15/8/3 cm
0,1% din greutatea corporală, 5-6% (300 ml/min) din DC
Conţine 25% dintre macrofagele fixe
Gray’s anatomy 5
Poulin EC s.a. - Figure 3.
Suspensory ligaments of
the spleen
6
ANATOMIE
Poulin EC s.a.
8
MORFOLOGIE
Circulaţie:
- Închisă (10%)
- Deschisă (90%)
1
0
FIZIOLOGIA SPLINEI
• Funcţia hemodinamică (8% din MER)
– Reglator al circulaţiei portale
– Rezervor volemic (nesemnificativ la om)
– Devine semnificativ în cazul splenomegaliilor din
unele boli hematologice eritrocitare
– Depozit pt. plachete
1
1
FIZIOLOGIA SPLINEI
• Funcţia hematopoietică
• Din luna a 3-a a vieţii intrauterine până în luna a 7-a
• După naştere numai limfopoieză şi monocitopoieză
• Funcţia hemolitică
• Eritroliza se desfăşoară în mai multe etape:
1. Sechestrare
2. Fagocitoză sau distrugere extracelulară
1
2
FIZIOLOGIA SPLINEI
• Funcţia de filtrare
– Filtrarea propriu-zisă a sângelui (hemosiderina,
particule străine, bacterii)
– Pitting (înlăturarea particulelor din citoplasma
eritrocitară)
– Culling (filtrarea celulelor senescente, periculoase
sau modificate)
1
3
FIZIOLOGIA SPLINEI
• Funcţie antixenică
– Prin filtrare
– Opsonizare si distrucţia germenilor prin fagocitoză
– Producţia de tuftsină (Nishioka, 1972), opsonina,
properdina, interferon, fibronectina
– Răspuns imunitar
• Răspuns imun cu producere de Ig M şi, ulterior de Ig G
• Reţinerea limfocitelor T si B si reglarea răspunsului imunitar
(apariţia celulelor cu memorie, maturarea limfocitelor T)
1
4
FIZIOLOGIA SPLINEI
• Funcţie endocrină ??
– Corelaţii cu celelalte glande endocrine (în
splenomegalii – efect inhibitor) – ex. sd. infantilo-
nanic din hipersplenism
– Hormoni proprii (insuficient cunoscuţi)
1
5
FIZIOLOGIA SPLINEI
• Funcţie metabolică
– Schimburi şi intermedieri
– Eliberare de substanţe prin hemodistrucţie
– Depozit pentru anumite componente
1
6
CLINICA, INVESTIGATII
• Splina normală este doar percutabilă
• LABORATOR:
– Hemogramă, frotiu etc.
• IMAGISTICA:
– Radiologie clasică, ecografie, CT, RMN,
angiografie, splenoportografie, scintigrafie
1
7
ANOMALII SPLENICE
• Anomalii de poziţie:
– Ectopică (prin relaţie cu gonada stângă)
– Dislocată (flotantă, mobilă)
• Se poate angaja chiar în orificii herniare! – excepţional
• Poate contacta aderenţe (splina fals ectopică)
• Complicaţii:
– Torsiunea pediculului splenic de la stânga la dreapta (legea
Kustner) conduce spre tulburări circulatorii (stază, tromboză
venoasă, infarct, gangrenă) sau chiar rupturi splenice
1
8
ANOMALII SPLENICE
• Clinica:
– Dureri abdominale
– Examenul clinic găseşte “tumora”
– Asocierea altor malformaţii poate ridica suspiciunea
– Durerea apare frecvent prin torsiunea pediculului
1
9
ANOMALII SPLENICE
• Tratament chiurgical:
– Splenopexia în cazuri selecţionate (operaţia Rydygier,
operaţia Bardenhauer) – posibile doar în splinele dislocate
mobile
– Splenectomia
2
0
Splina flotantă
2
1
Spleen in left iliac fossa. Torsion of the pedicle.
2
5
LOCALIZAREA SPLINELOR ACCESORII
2
7
Asplenia
• Sindromul Pearson (insuficienţă pancreatică,
anemie sideroblastică)
• Sindrom Stormorken (trombocitopenie şi
mioză)
• Sindrom Smith-Fineman-Myers (retard mental,
nanism, criptorhidism)
2
8
HIPERSPLENISMUL
• Chauffard, Dameshek (1947)
– Splenomegalie
– Citopenie
– Hiperplazie medulară
– Amendarea fenomenelor după splenectomie?
• Mecanismul hipersplenismului este
sechestrarea crescută în splină
2
9
Generalități
• 2 cm sub rebord pentru fiecare g sub normal de
Hb
• Hipersplenismul primar este rar
3
0
ETIOLOGIA HIPERSPLENISMULUI
M. Kumar, F. Gross
3
3
SPLENOPATII VASCULARE
3
4
Anevrismul splenic
3
5
Anevrismul splenic
• Etipatogenie:
– Ateroscleroza + htp, leziuni parietale arteriale congenitale,
infecţii, micoze, traumatisme
– Necroza pancreatică
• Clinica: necaracteristică sau absentă (în absenţa complicaţiilor)
• Ex. – radiologie, ecografie, CT, arteriografie selectivă
36
3
6
Anevrismul splenic
• De obicei asimptomatic
• Ruptura – aspect de hemoragie acută similară
rupturii splenice
• ½ din rupturi apar la pacienți sub 45 de ani
– 25% sunt femei gravide!
3
7
Anevrismul splenic
• Complicaţii;
– Fisura
– Ruptura
• Tratament: chirurgical
– Splenectomia
– Ligatura pre- și postanevrism + splenectomie parțială
• Embolizarea poate fi o opţiune
3
8
Infarctul splenic
• Etiopatogenie:
– Afecţiuni emboligene CV (endocardita, valvulopatii etc.)
– Afecţiuni hematologice (sd. mieloproliferative, policitemia
vera, hemoglobinopatii)
– Afecţiuni inflamatorii, infecţioase (paludism)
– Vasculopatii splenice (volvulus, anevrisme, htp)
– Afecţiuni de vecinătate (pancreatită cu tromboză de venă
splenică)
3
9
Morfopatologia infarctului splenic
4
0
Infarctul splenic
4
1
Clinica
• Latent sau nu
• Dureri în hipocondrul stâng
• Iradiere spre torace şi epigastru si umărul stâng
• Apărare musculară
• Revarsat pleural stâng
• Splenomegalie
4
2
Infarctul splenic
• Tratament:
– Profilactic
– În cele asimptomatice – fără tratament
– Chirurgical (splenectomia)
4
3
FISTULA SPLENICĂ ARTERIO-VENOASĂ
• Este rară
• Poate fi:
– Congenitală, familială (sd. Alport)
– Dobândită (posttraumatică, pancreatită, ateromatoasă, infecţioasă,
postsplenectomie)
• Răsunet hemodinamic asupra sistemului portal şi asupra
circulaţiei sistemice
4
4
FISTULA SPLENICĂ ARTERIO-VENOASĂ
• Dg:
– Ecografia şi varianta Doppler, CT
• Tratament chirurgical:
– rezecţie cu refacerea axelor arteriale (rar posibilă),
– splenectomie
4
5
CAUZE DE SPLENOMEGALIE
Infecţii: Boli hematologice:
› Acute (mononucleoză etc.) › Boli hemolitice
› Subacute şi cronice (TBC, › Boli mieloproliferative
endocardita subacută)
› Diverse
Proliferari imune şi
granulomatoze: Neoplasme:
› Artrită reumatoidă, LES etc. › Hematologice (ex. leucemii)
Vasculite: › Intrinseci (sarcoame)
› Poliarterită nodoasă etc. › Metastatice
Splenomegalii congestive: › Benigne
› Intrahepatice Diverse:
› Obstr. de v. portă, splenică › De acumulare
› Obstr. de vv. hepatice › Chiste
› De cauză cardiacă
4
6
Teste
• Hemoleucograma
– Citopenie sau proliferări
– Anemie
• Frotiu sanguin
• Fosfatază alcalină
• Acid uric
• Electroforeza
• Puncție medulară
4
7
Imagistică
• Ecografie
• CT
• RMN
• Scintigrafie
4
8
Splenomegalie
4
9
Evaluare
• Clinică
• Laborator
• Imagistică
5
0
Tratament
• Se adresează cauzei
• Splenectomia este indicată doar în anumite
situații
5
1
Indicațiile splenectomiei sau terapiei
prin iradiere
Indicații Exemple
Sindroame hemolitice în care Sferocitoză
splenomegalia mărește anemia în Talazemie
situația unor eritrocite deja
modificate
5
3
INDICAŢIILE SPLENECTOMIEI
• Hipertensiunea portală:
– Caracteristic – trombocitopenia
– Splenectomia are indicaţii relative!
• Tromboza de venă splenică
5
4
INDICAŢIILE SPLENECTOMIEI
• Trombocitopenia:
– Cea mai frecventă indicaţie
– PTI – trombocitopenie, megakariocitoza fără splenomegalie
(la copil se face tratament medical)
– Trombocitopenia refractară asociată LES beneficiază de
splenectomie
– La fel la cei cu etiologie SIDA
• Hipersplenismul secundar
5
5
INDICAŢIILE SPLENECTOMIEI
• Boli mieloproliferative:
– În cele cu citopenie
• Infecţii (abcese)
• Afecţiuni vasculare:
– Infarct splenic
– Torsiune de pedicul
– Ruptura de vase splenice (rar)
– Anevrism de vase splenice (rar)
– Fistula arterio-venoasa splenică
5
6
INDICAŢIILE SPLENECTOMIEI
• În Hodgkin pentru
stadializare (controversat
azi)
– În 10% sediul primar al bolii
este splina
• În unele limfoame non-
Hodgkiniene (rar este
necesară splenectomia)
5
8
INDICAŢIILE SPLENECTOMIEI
• Bolile parazitare:
– Echinococoza splenică (rară)
– Paludismul (în complicaţii, profilactic în corectarea
hipersplenismului)
– Leishmanioza
– Schistostomiaza
5
9
Chist hidatic splenic
6
0
Boala Gaucher
6
2
Ruptura spontană de splină la
femeia gravidă
• Cazuri raportate – 71
• Riscul este extrem pentru mamă cât şi pentru
făt
6
3
Rupturi de splină pe fond patologic
• 1842 (Bodichon) la un fost soldat din legiunea
franceză care la necropsie prezenta modificări
de tip patologic
• Infecţii, neoplazii, boli de depozit, cumarinice
6
4
Colon
Splenectomia
Pancreas
FIGURE 52 –1
FIGURE 52 –2
Short gastric
vessels ligated
Splenocolic ligament
divided
FIGURE 52 –4
FIGURE 52 –5
7
5
OVERWHELMING POSTSPLENECTOMY
INFECTION (OPSI)
7
6
OVERWHELMING POSTSPLENECTOMY
INFECTION (OPSI)
7
7
OVERWHELMING POSTSPLENECTOMY
INFECTION (OPSI)
7
8
Schema de vaccinare
• Cu 2 săptămâni înainte sau la două săptămâni
după splenectomie – vaccinare
• Vaccinuri:
– vaccin polivalent pneumococic (Pneumovax 23) –
repetă la 5 ani
– vaccin Haemophilus influenzae b (Hib)
– Vaccin meningococic (groups A, C, Y, W-135) toxoid
difteric conjugat (Menactra) – 16-55 ani
– Vaccin meningococic polizaharidic ((Menomune-
A/C/Y/W-135) - >55 ani
7
9