Sunteți pe pagina 1din 33

DREPT FINANCIAR

Tema 2. Drept Financiar – noțiuni generale

Lector:
Doina Cuciurca
CONȚINUTURI

1. Noţiunea, obiectul şi metoda dreptului financiar

2. Principiile dreptului financiar

3. Izvoarele dreptului financiar

4. Noţiunea şi felurile normelor dreptului financiar

5. Raporturile juridice financiare

6. Locul şi rolul dreptului financiar în sistemul dreptului


OBIECTIVE:
• noţiune de drept financiar;
• caracteristica principiilor de drept financiar;
• obiectul şi metodele de reglementare a dreptului financiar;
• argumentarea metodei de reglementare a dreptului financiar;
• noțiune de izvor de drept financiar;
• clasificarea si exemplificarea izvoarelor de drept financiar;
• particularităţile (trăsăturile) distincte (specifice) ale izvoarelor de drept
financiar;
• noțiune de norma de drept financiar;
• structura şi tipurile normelor de drept financiar;
• clasificarea si exemplificarea normelor de drept financiar;
• specificul identificării sancțiunilor în structura normelor de drept financiar;
• noțiune de raport juridic de drept financiar;
• clasificarea raporturilor juridice de drept financiar;
• structura raportului juridic de drept financiar;
• specificul elementelor raporturilor juridice de drept financiar;
• importanţa (locul si rolul) dreptului financiar in sistemul dreptului RM
SURSE NORMATIVE ȘI BIBLIOGRAFICE
• Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, în vigoare din 27 august 1994 //
M. Of. al R. Moldova nr. 1 din 12.08.1994.

• Legea Republicii Moldova nr. 181 din 25.07.2014 finanţelor publice şi responsabilităţii


bugetar-fiscale // Monitorul oficial al Republicii Moldova din 08.08.2014, nr. 223-230.

• Legea Republicii Moldova nr.289 din 15.12.2017 bugetului de stat pentru anul 2018 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 29.12.2017, nr. 464-470.

• M. A. Ratiu – Drept financiar public. Drept bugetar, Editura C.H. BECK, Bucuresti
2013.

• M.Șt.Minea, C.F.Costaș, Dreptul finanțelor publice. Vol.I – Drept financiar, Edit.


„Universul Juridic„ București, 2013

• I. Lazăr, Dreptul finanțelor publice. Drept bugetar, Edit. „Universul Juridic„ București,
2013

• R. Postolache, Drept Financiar, Edit. „C.H.Beck„ București, 2014


• Şaguna D. D., Şova D., Drept financiar public, Bucureşti, 2007.
1. NOŢIUNEA, OBIECTUL ŞI METODA DREPTULUI FINANCIAR

Mijloacele prin care statul își procură resursele bănești necesare


satisfacerii necesităților publice se fundamentează pe
reglementarea lor juridică

Normele referitoare la impozite, contribuții, taxe, cheltuieli,


modul de percepere a veniturilor publice și efectuarea
cheltuielilor publice, bugetul de stat, BASS, etc.
DEFINIȚIE:

Dreptul financiar este o ramură a dreptului public, similar


oricărei ramuri de drept reprezintă ansamblu de norme
juridice ce reglementează constituirea, administrarea,
repartizarea și utilizarea fondurilor publice într-un stat în
vederea satisfacerii nevoilor societății (sarcinilor social-
economice ale societății)

Fondurile publice = bani publici = venituri publice

Ansamblul fondurilor bănești aflate în patrimoniul statului, al


UAT și al persoanelor juridice de drept public
DEFINIȚIE:

DREPTUL FINANCIAR reprezintă ansamblu normelor juridice


instituite conform conceptului modern al finanțelor publice din
statele contemporane care reglementează în regim de drept
public, constituirea și întrebuintarea fondurilor banești ale
statului și celorlalte colectivități publice, precum și controlul
financiar de interes public.
Ioan Gliga

DREPTUL FINANCIAR reprezintă ansamblul de norme juridice care


reglementează relațiile sociale care apar în procesul de constituire,
repartizare și utilizare a fondurilor banești (centrale și descentralizate)
destinate pentru realizarea sarcinilor sale.
(doctrina rusă)
DEFINIȚIE:

Dreptul financiar este acea ramură a dreptului public formată din


totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale care apar în
procesul de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti ale
statului şi ale instituţiilor publice, pentru
îndeplinirea sarcinilor şi funcţiilor sale şi pentru satisfacerea nevoilor 

generale ale societăţii.

(Petică Roman Doina)


DEFINIȚIA ȘTIINȚEI DREPTULUI FINANCIAR

Deptul financiar este ansamblul sistematic al ideilor, teoriilor şi


celorlalte cunoştinţe despre reglementările juridice referitoare la
componentele structurale ale finanţelor publice: sistemul
bugetar, bugetul de stat, BASS, bugetele locale, venituri publice,
cheltuieli publice, creditul public, controlul financiar, etc.
OBIECTUL DE STUDIU:
Determinarea manierei în care statul, UAT și persoanele juridice de
drept public asigură:
- constituirea, administrarea, repartizarea și utilizarea fondurilor
bugetare de stat;
- Constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor bănești proprii ale
instituțiilor publice;
- constituirea, administrarea, repartizarea și utilizarea fondurilor BASS;
- Emisiunea monetară;
- circulația monetară cu numerar și fără numerar;
- Regimul juridic al valutelor;
- Politica financiară a statului;
- Controlul financiar;
- Organizarea și funcționarea aparatului financiar, bancar și de credit,
etc.
OBIECTUL DE REGLEMENTARE:

• relaţiile financiare clasice - relaţiile care exprimă un transfer de


resurse băneşti fărăechivalent şi cu titlu nerambursabil (ex.
instituţia bugetului de stat);

• relaţiile de credit - relaţiile care exprimă un împrumut de


resurse băneşti pe o perioadăde timp determinată, pentru care se
percepe dobândă.

• relaţiile care vizează constituirea şi utilizarea mijloacelor


băneşti specifice asigurărilor  sociale de stat şi asigurărilor de
stat de bunuri, persoane şi răspundere civilă. 
OBIECTUL DE REGLEMENTARE
Reglementarea relaţiilor financiare, potrivit necesităţilor,
conţinutului şi cuprinsului finanţelor publice, include: 
• constituirea şi utilizarea fondului bugetar al statului; 
• constituirea şi utilizarea fondului de asigurări sociale de stat; 
• constituirea şi utilizarea fondurilor băneşti proprii ale UAT şi ale
instituţiilor publice; 
• emisiunea monetară; 
• circulaţia monetară cu numerar şi fără numerar; 
• regimul juridic al valutei; 
• politica fiscală a statului; 
• controlul financiar; 
• organizarea și funcţionarea aparatului financiar, bancar şi de credit.
În indeplinirea sarcinilor sale, statul, reglementează toate aceste
relaţii financiare care, astfel, devin raporturi juridice financiare.
METODA DE REGLEMENTARE

• Metoda imperativă (obligatorie),

• Metoda de recomandare,

• Metoda de coordonare (tine de activitatea bugetara a statului).


2. PRINCIPIILE DREPTULUI FINANCIAR

Activitatea financiară a statului, autorităților publice locale,


instituțiilor publice este bazata pe anumite principii- adica
reguli și cerinte fundamantale care exprimă cele mai esențiale
trăsături și scopuri ale acestei activități.

Conținutul acestor principii este determinat de Constituția RM.


2. PRINCIPIILE DREPTULUI FINANCIAR
• Principiul legalității - orice activitate în stat, inclusiv cea financiara se
desfășoara în baza legii.
• Principiul egalității cetățenilor în fața legii și autorităților publice - politica
fiscală, politica monetară, de creditare este unica indiferent de rasa, sex... (art. 16)
• Principiul publicității – intrarea în vigoare a legii publicate în MO RM (art. 23);
• Principiul repartizării funcțiilor în domeniul activității financiare/ separarii
puterilor în stat (art. 6);
• Principiul participării cetațenilor la administrarea treburilor publice,
inclusiv și celor financiare.
• Principiul autonomiei locale (autonomia financiară) (art.109);
• Principiul planificării activității financiare a statului la constituirea,
repartizarea și utilizarea resurselor financiare. Această planificare se realizează în
conformitate cu activitatea organelor statale atît centrale cît și locale, ale
institutiilor publice, agenților economici, etc.
• Principiul caracterului social al activității financiare a statului (art. 47).
• Principiul determinării juste a sarcinilor fiscale (cetățenii sunt obligați să
constribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice) (art. 58)
3. IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR

• În sens juridic prin izvor de drept se întelege forma specifică de


exprimare a normelor juridice care se înfațișeaza într-o diversitate
de forme și care poarta denumirea de acte normative.
• Izvoarele dreptului financiar sunt alcătuite din totalitatea actelor
normative care reglementeaza raporturile juridice financiare.
În raport de gradul de generalitate sau specificitate distingem izvoare
comune și izvoare specifice.
Izvoare Comune:
- Constitutia RM( Art 58 , art 66 lit h, art 95, Titlul IV!!!! Art 130-133);
- L RM cu privire la Guvern .
- L RM privind administratia publica locala (cap 10 „Administrarea
finanțelor publice”).
- Codul penal (Cap 10).
IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR
Izvoare Specifice: Lista bibliografica
• Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163 din 24.04.1997// Monitorul Oficial al
Republicii Moldova din 25.03.2005.
• Legea Republicii Moldova nr. 181 din 25.07.2014 finanţelor publice şi responsabilităţii
bugetar-fiscale // Monitorul oficial al Republicii Moldova din 08.08.2014, nr. 223-230.
• Legea Republicii Moldova nr.289 din 15.12.2017 bugetului de stat pentru anul 2018 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 29.12.2017, nr. 464-470
• Legea Republicii Moldova nr.1232 din 15.12.1992 cu privire la bani // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova din 1993 nr.3.
• Legea Republicii Moldova nr. 548 din 12 iulie 1995 Cu privire la Banca Naţională a
Moldovei // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 12.10.1995, nr. 56-57.
• Legea Republicii Moldova nr. 550 din 21 iulie 1995 privind Instituţiile financiare//
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 01.01.1996, nr.1.
• Legea Republicii Moldova nr. 202 din  06.10.2017 privind activitatea
băncilor // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 15.12.2017, nr. 434-
439
• Legea Republicii Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 cu privire la datoria publică,
garanţiile de stat şi recreditarea de stat // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
09.03.2007, nr.32-35/114.
IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR
• Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.189 din 19 iulie 1994
privind aprobarea concepţiei controlului de stat in Republica Moldova//
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 22.09.1994.
• Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 .12.1992 privind
aprobarea Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă in economia
naţională a Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
din 30.11.1992, nr.11/ 351.
• Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la organizarea şi
funcţionarea Ministerului Finanţelor Nr. 696. din 30.08.2017 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova din 06.09.2017, nr. 329.
• Hotărârea B.N.M. nr. 231 din  27.10.2011 despre aprobarea Regulamentului
cu privire la clasificarea  activelor şi angajamentelor condiţionale //
Monitorul Oficial din 09.12.2011 nr. 216-221.
4. NOŢIUNEA ŞI FELURILE NORMELOR DREPTULUI FINANCIAR
Norma de drept financiar este acea categorie a normelor
juridice ce au un obiect de reglementare specific care se referă
la drepturile și obligațiile participanților la raporturile de
drept financiar, care prescriu conduita acestora în procesul
de formare, repartizare, utilizare și control asupra banului
public. Respectarea lor fiind garantata prin forta de
constringere a statului
Normele dreptului financiar au un caracter general,
impersonal deoarece privesc un număr nedeterminat de
subiecte.
Ca exceptie unele norme de drept financiar au caracter
individual, în virtutea anumitor necesități financiare concrete
(ex: Leg bugetara, unde gasim norme individuale pentru ; Codul
Fiscal art. 50).
NORMELE DREPTULUI FINANCIAR. CLASIFICARE

După conținutul lor normele dreptului financiar pot


fi:
• - Materiale, acele care stabilesc drepturile și
obligațiile participanților la aceste raporturi (ex:
structura sistemului bugetar al RM, continutul
obligațiilor persoanelor fizice și juridice față de
stat).
• - Procesuale, stabilesc forma și modalitatea de
acțiune a normelor materiale (Ex: procesul bugetar).
NORMELE DREPTULUI FINANCIAR. STRUCTURA
Din punct de vedere logico-jur normele cuprind cele 3 elemente:
• - IPOTEZA, prevad imprejurarile în care urmeaza sa se aplice
dispozițiile cuprinse în aceste norme (ex: art, 58 Constituția RM)
• - DISPOZITIA, prevede conduita subiectilor vizate de aceste norme.
Dupa felul de comportament al subietilor dispozitiile cuprinse în aceste
norme pot fi onerative, permisive, prohibitive.
Majoritatea normelor DF conțin norme onerative. (Ex: BNM- unicul
organ de emisiune monetara)

Unele din normele DF conțin dispozitii permisive (ex: Curtea de Conturi,


BNM pot participa la activitatea organismelor internat; acoperirea
decalajelor temporare aparute in cursul executarii bugetare locale pe
seama resurselor trezorerii statului).

Determinate de interesele finantele publice contin dipoziții prohibitive


(ex: se interzice acoperirea cheltuielilor bugetare prin recurgerea la o
noua emisiune monetară)
NORMELE DE DREPT FINANCIAR. STRUCTURA

Elementul specific al normei de drept financiar este sancțiunea.


Astfel sunt stabilite sancțiuni specifice caracteristice acestor norme și
anume : amenda, majorari de intirziere, suspendarea creditarii, suspendarea
finantarii, majorarea dobinzilor, vinzarea silita a garantii gajului, etc.

În dependenta de semnificatia dispciplinara, gradul de pericol social și


urmarile care pot aparea - pot fi aplicate unele sanctiuni prevazute în codul
contraventional si unele pedepse prevazute de codul penal al RM.
5. RAPORTURILE JURIDICE FINANCIARE

Raporturile juridice reprezintă acea parte a relațiilor sociale care iau


forma juridică prin reglementarea lor expresă de către lege și a căror
executare este asigurată prin aplicarea legii de către autoritatea de stat.

Raporturile juridice de drept financiar sunt formate din relațiile


sociale care iau naștere și se sting în procesul constituirii, repartizării
și utilizării fondurilor bănești ale statului și care sunt reglementate de
normele juridice financiare.

Raporturile juridice financiare sunt relații sociale care se nasc, se


modifică și se sting în cadrul activității financiare a statului și
organelor sale, realizată în procesul constituirii, repartizării și
întrebuințării fondurilor sale bănești pentru satisfacerea nevoilor
generale ale societății.
RAPOTURILE JURIDICE FINANCIARE
Reieșind din componentele structurale ale finanțelor publice distingem:

• Raporturi juridice bugetare;


• Raporturi juridice de realizare a veniturilor bugetare;
• Raporturi juridice de efectuare a cheltuielilor publice sau de finanțare;
• Raporturi juridice de împrumut public;
• Raporturi juridice de control financiar.

+
• Raporturi juridice fiscale
• Raporturi juridice bancare;
• Raporturi juridice de organizare a circulației monetare;
• Raporturi juridice valutare;
• Raporturi juridice de asigurare.
TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE RJ FINANCIARE
RJ se particularizează prin următoarele:
• Subiectele participante și poziția pe care o au unele față de altele;
• Obiectul de reglementare;
• Modalitățile de realizare a formei de activitate în cadrul căreia își are sorgintea.
Respectiv:
- Acestea se nasc numai în cadrul activității financiare realizate de stat și
organele sale;
- unul dintre subiecți este statul reprezentat printr-un organ de specialitate
care intră în RJ de pe poziția de purtător al autorității de stat, celelalte subiecte
fiind în poziție de subordonare (cu excepția situațiilor cand statul intra în RJ
ca persoana juridica, pe principii de egalitate);
- acestea se nasc, se modifică și se sting pe baza manifestării unilaterale de
voință a statului, prin forme specifice, prevăzute de lege, fapt ce nu trebuie
confundat cu abuz din partea statului. Diferența constă în faptul că actele
administrative sunt executorii prin ele însele, persoana ce se simte lezată de
aplicarea actului respectiv are dreptul de a folosi toate mijloacele puse la
dispoziție de legislația procesual-civilă în vederea desființării, anulării,
revocării, modificării sau îndreptării actului administrativ ilegal.
PREMISELE RAPORTULUI JURIDIC FINANCIAR
Nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept financiar
necesită existența următoarelor premise fundamentale:

• Existența normei juridice financiare;

• Existența subiecților de drept financiar

• Faptele juridice – acele împrejurări care, potrivit normelor juridice, atrag


după sine apariția, modificarea sau stingerea de raporturi juridice:
• acte financiare – adoptate în scopul constituirii, repartizării și
întrebuințării fondurilor bănești necesare statului în limitele
competențelor stabilite prin lege;
• fapte materiale producătoare de efecte juridice
(Exemplu: plata în plus a unor sume, ca urmare a unor erori de calcul,
ce generează raportul juridic fiscal de compensare a sumei cu alte
obligații fiscale sau de restituire, după caz).
STRUCTURA RAPORTURILOR JURIDICE FINANCIARE
RJ financiar constă din: subiecte, obiect, conținut.

1. Subiectele raportului juridic financiar:

- I – statul reprezentat printr-un organ de specialitate, investit cu


atribuții în procesul de formare, repartizare, și întrebuințare
conformă a fondurilor bănești bugetare.

- II – persoane juridice (UAT, instituții și întreprinderi publice,


organizații publice, agenți economici, etc) sau fizice care
interacționează cu organele statului în procesul administrării
finanțelor publice.
STRUCTURA RAPORTURILOR JURIDICE FINANCIARE
2. Obiectul raportului juridic financiar este determinat de:
a) sfera deosebit de largă și complexă a finanțelor publice;
ex: acțiuni de prognoză și organizare bugetară, de
creditare, de control financiar, de circulație monetară, etc.

b) fapte, acte normative și operațiuni specifice cu privire la


activitatea financiară.
ex: plata unor sume de bani la care sunt ținute
persoanele fizice sau juridice care realizează
venituri ori dețin bunuri impozabile sau taxabile.
Obiect material – sumele de bani gestionate în timpul
realizării activității financiare.
STRUCTURA RAPORTURILOR JURIDICE FINANCIARE

3. Conținutul raportului juridic financiar este format din


drepturile și obligațiile subiectelor participante, ce se
stabilesc în legătură cu necesitatea și importanța constituirii,
repartizării și utilizării fondurilor bănești ale statului.
LOCUL ŞI ROLUL DREPTULUI FINANCIAR ÎN SISTEMUL
DREPTULUI
Dreptul Financiar este o ramură a sistemului de drept, avînd
ca trăsături:

- Este o ramură de sine stătătoare – are un obiect propriu de


reglementare, specific financiar, principii care conferă unitate
normelor sale juridice și metode specifice de reglementare;

- Face parte din dreptul public, fiind poziționat după dreptul


constituțional și dreptul administrativ, cu care are relații de
interferență, reglementările sale fiind destinate satisfacerii
intereselor generale sau publice.
DELIMITAREA DE DREPTUL CONSTITUȚIONAL

Dreptul Constituțional statuează conceptele fundamentale pentru dreptul


financiar:

- BPN;

- competențele generale ale AP în procesul bugetar (Parlamentul RM,


Guvernul RM, Consiliile Locale);

- Curtea de Conturi - aprobarea, respectiv elaborarea și controlul financiar;

- contribuțiile financiare – obligativitatea cetățenilor de a contribui prin impozite și


taxe la cheltuielile publice.

! Aceste norme sunt de maximă generalitate, relațiile sociale fiind reglementate de


legile financiare, în majoritate.
DELIMITAREA DE DREPTUL ADMINISTRATIV

Dreptul Financiar și Dreptul Administrativ păstrează puternice puncte de


legătură, ce rezultă din:
• DF s-a desprins din dreptul administrativ, ca ramură de sine stătătoare,
preluînd de la acesta principiile și metodele de reglementare, avînd însă un
obiect de reglementare specific financiar.
• Aparatul Financiar face parte din categoria organelor administrației de stat
(organizarea și funcționarea acestuia sunt reglementate de normele dreptului
administrativ), păstrîndu-se inclusiv principiul subordonării participanților
la raportul juridic, specific dreptului public.
• Activitatea financiară impune completarea normelor dreptului financiar cu
normele dreptului administrativ, ca drept comun;
• Ambele domenii reglementează proceduri asemănătoare.
DELIMITAREA DE DREPTUL CIVIL ȘI COMERCIAL

Conținutul economic sau patrimonial al finanțelor publice fundamentează


posibilitate comparării acestor ramuri de drept. Diferențele constau în:
• Prevalarea normelor dreptului financiar asupra normelor dreptului civil;
• Principiile generale stabilite de normele dreptului financiar se impun în toate
domeniile, inclusiv raporturilor juridice civile:
Ex: încheiere unui contract de locațiune naște obligația locatorului de a
înregistra contractul la organul fiscal abilitat, de a declara veniturile obținute
cu titlu de chirie și de a plăti impozitul pe venit.
• Metoda de reglementare: în dreptul financiar este specifică subordonarea, în
dreptul civil și comercial – egalitatea juridică a părților;
• Prevalența normelor cu caracter onerativ, prohibitiv în dreptul financiar, iar în
civil și comercial majoritatea normelor sunt permisive;
• Relațiile bănești reglementate de dreptul financiar vizează interesele generale, ale
statului (raporturi de constituire, administrare și repartizare a resurselor bănești
publice), în timp ce raporturile civile vizează interesele particulare, ale
persoanelor fizice și juridice.
• Subiectele raporturilor financiare nu pot fi decît cei cărora le revin prin lege
drepturi sau obligații (statul fiind subiect obligatoriu), în reptul civil poate fi
oricine, inclusiv statul.

S-ar putea să vă placă și