Autorităţile administraţiei publice

Preşedintele României

 Rolul Preşedintelui României

 Preşedintele României face parte din puterea executivă,
alături de Guvern.
 Rolul Preşedintelui României este stabilit de art. 80 din
Constituţie, rămas nemodificat după revizuirea din anul
2003.
 „(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este
garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al
integrităţii teritoriale a ţării.
 (2) Preşedintele veghează la respectarea Constituţiei şi la
buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop,
Preşedintele României exercită funcţia de mediere între
puterile statului, precum şi între stat şi societate”.
 Prima dintre funcţiile Preşedintelui României este cea de
reprezentare.
 Această funcţie se caracterizează prin reprezentarea statului
român în interiorul şi exteriorul ţării, prin diverse
modalităţi.
 Pe plan intern, menţionăm, de exemplu, promulgarea
legilor (art. 77 alin. (1) din Constituţie), iar pe plan extern,
conform art. 91, acreditarea reprezentanţilor diplomatici ai
României, primirea scrisorilor de acreditare, încheierea
unor tratate internaţionale în numele României, negociate
de Guvern etc.
 Funcţia de garant al independenţei naţionale, al unităţii şi
integrităţii teritoriale a ţării se manifestă prin atribuţiile pe
care le are Preşedintele României pentru garantarea
valorilor fundamentale ale poporului român.
 În realizarea acestei funcţii, Preşedintele României este
comandantul forţelor armate şi preşedintele Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării, poate declara, după aprobarea
Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor
armate, iar în caz de agresiune armată îndreptată împotriva
ţării ia măsuri de respingere a agresiunii ori instituie,
conform legii, starea de asediu sau starea de urgenţă.
 Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei
şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.
 În acest sens, Preşedintele României poate cere, înainte de
promulgare, reexaminarea legii de către Parlament (art.
77 alin. (2) din Constituţie) ori poate sesiza Curtea
Constituţională cu privire la constituţionalitatea unei legi
trimise de Parlament în vederea promulgării.
 Preşedintele României exercită funcţia de mediere între
puterile statului, precum şi între stat şi societate, scop în
care înlesneşte colaborarea autorităţilor publice, aplanează
sau previne relaţiile tensionate dintre acestea.
Alegerea Preşedintelui României

 Preşedintele României este ales prin vot universal, egal,

direct, secret şi liber exprimat.
 Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României,
republicată în 2011 cu modificările şi completările
ulterioare, republicată, stabileşte condiţiile de fond şi
condiţiile de formă ce trebuie îndeplinite de către
candidaţii la această funcţie.
 Persoana care candidează la această funcţie trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
 să aibă drept de vot;
 să aibă cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
 să nu intre în categoria persoanelor care nu pot face parte
dintr-un partid politic;
 să fi împlinit, până în ziua alegerilor, inclusiv, vârsta de cel
puţin 35 de ani (art. 37 din Constituţie);
 să nu fi îndeplinit, anterior, două mandate în funcţia de
Preşedinte al României (art. 81 alin. (4) din Constituţie).
 Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct,
secret și liber exprimat (art. 81 alin. (1) din Constituție).
 În urma alegerilor, este declarat ales candidatul care a întrunit,
în primul tur, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în
listele electorale permanente (art. 1 alin. (3) din Legea nr.
370/2004).
 În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această
majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, la care
participă numai primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea
numărului de voturi obţinute în primul tur.
 Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr
de voturi valabil exprimate.
 Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al
României este validat de Curtea Constituţională.
 După validare, candidatul care a fost ales în funcţia de
Preşedinte al României depune jurământul în faţa Camerei
Deputaţilor şi Senatului, convocate în şedinţă comună.
 Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită
de la data depunerii jurământului, până la depunerea
jurământului de preşedintele nou ales.

 Mandatul Preşedintelui României se poate prelungi, prin

lege organică, în caz de război sau de catastrofă (art. 83 alin.
(3) din Constituţie).

 În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi

membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă
funcţie publică sau privată (art. 84 alin. (1) din Constituţie).
 Pe perioada exercitării mandatului prezidenţial pot
interveni anumite evenimente care să determine o
imposibilitate temporară sau definitivă a exercitării
atribuţiilor, situaţii în care vorbim de vacanţa
funcţiei şi de interimatul funcţiei (art. 97, 98, 99 din
Constituţie).
 Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în
următoarele situaţii:
 în caz de demisie;
 în caz de demitere din funcţie;
 în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor
sau de deces.
 În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa
funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul trebuie să
organizeze alegeri pentru un nou Preşedinte.
 Demisia este un act unilateral al Preşedintelui.
 Demiterea din funcţie poate interveni fie ca urmare a referendumului
care a confirmat suspendarea sa din funcţie (art. 95 din Constituţie), fie
ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii de condamnare de către
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru fapta de înaltă trădare (art. 96).
 (În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile
Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de
Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii
deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.
Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i
se impută. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în
cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea
Preşedintelui.)
 Conform art. 146 lit. g) din Constituţie, împrejurările care
justifică interimatul se constată printr-o decizie a Curţii
Constituţionale, care se comunică Parlamentului şi
Guvernului.
Clasificarea atribuţiilor Preşedintelui României

 Atribuţiile Preşedintelui se clasifică după două

criterii:
 subiectele faţă de care se exercită acestea şi
 domeniul în care intervin.
 După criteriul subiectelor în raport cu care se exercită,
sunt avute în vedere, în principiu, atribuţiile Preşedintelui
în raport cu celelalte autorităţi constituţionale care
realizează clasicele funcţii ale statului: puterea legislativă;
puterea executivă; puterea judecătorească.
Atribuţiile Preşedintelui României în raport cu
Parlamentul

 Adresarea de mesaje Parlamentului

 Constituţia României, în art. 88, recunoaşte dreptul
Preşedintelui României de a adresa mesaje Parlamentului,
cu privire la principalele probleme ale naţiunii.
 Mesajul la care face referire art. 88 din Constituţie este
un act politic prin care şeful statului comunică
Parlamentului opiniile sale privind principalele probleme
politice ale naţiunii.
 Constituţia prevede că Președintele poate adresa mesaje cu
privire la principalele probleme politice ale naţiunii (art.
88), dar şi în cazuri de excepţie, când „În caz de agresiune
armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia
măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat
la cunoştinţă Parlamentului printr-un mesaj (art. 92 alin.
(3) din Constituţie).
 Constituţia nu conţine prevederi cu privire la forma de
adresare a mesajului, acesta putând fi prezentat în mod
direct de către Preşedinte, citit de către un consilier
prezidenţial sau trimis sub forma unei scrisori publice.

 Mesajul nu produce efecte juridice, însă art. 65 alin. (2) lit.

a) din Constituţie stabileşte obligaţia celor două Camere ale
Parlamentului de a se întruni în şedinţă comună pentru a
primi mesajul Preşedintelui României.
Convocarea Parlamentului
Preşedintele României poate convoca Parlamentul în două
situaţii.
Prima dintre acestea se referă la convocarea Parlamentului
rezultat din alegeri, în maximum 20 de zile de la data
desfăşurării alegerilor (art. 63 alin. (3) din Constituţie).
Cea de a doua situaţie se referă la dreptul Preşedintelui
României de a cere convocarea unei sesiuni extraordinare a
Parlamentului în funcţie (art. 66 alin. (2) din Constituţie).
 
Dizolvarea Parlamentului

 Potrivit art. 89 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele

României poate să dizolve Parlamentul după consultarea
preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor
parlamentare, în situaţia în care Parlamentul nu a acordat
votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen
de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după
respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
 În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură
dată (art. 89 alin. (2) din Constituţie).
 Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale
mandatului Preşedintelui României, în timpul stării de
mobilizare, de război, de asediu ori al stării de urgenţă (art.
89 alin. (3) din Constituţie).
Promulgarea legilor
Constituţia prevede, în art. 77, că legile se trimit în vederea
promulgării Preşedintelui României.
 Promulgarea reprezintă actul prin care şeful de stat
autentifică textul legii, constatând, astfel, regularitatea
adoptării sale.
Promulgarea se realizează prin emiterea unui decret
prezidenţial, în temeiul căruia legea urmează să fie numerotată
şi publicată.
 Preşedintele trebuie să asigure promulgarea legii în cel mult
20 de zile.
 În acest scop, legea va fi examinată sub aspectul
constituţionalităţii sale, al oportunităţii soluţiilor pe care le
conţine, al redactării şi acurateţii dispoziţiilor stabilite etc.
 Ca urmare a acestei examinări, dacă Preşedintele are
suspiciuni legate de constituţionalitatea ori oportunitatea
unei anumite prevederi din lege sau chiar cu privire la legea
în ansamblul său, poate cere Parlamentului, o singură dată,
reexaminarea legii (art. 77 alin. (2) din Constituţie).
 Preşedintele României are posibilitatea, conform
prevederilor art. 77 alin. (3) şi 146 alin. (1) lit. a) din
Constituţie, de a sesiza Curtea Constituţională, înainte de
promulgarea legii, cu privire la constituţionalitatea unor
prevederi ale legii.
 De la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la
primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a
confirmat constituţionalitatea, Preşedintele României este
obligat să promulge legea în termen de 10 zile.
Atribuţiile Preşedintelui României ca şef al
executivului

 Atribuţii în raport cu Guvernul

 Potrivit Constituţiei, cele mai importante atribuţii în relaţia
Preşedinte - Guvern constau în:
 desemnarea candidatului pentru funcţia de prim –
ministru, care urmează să primească votul de încredere de
la Parlament;
 numirea Guvernului, pe baza votului de încredere acordat
de Parlament, caz în care Preşedintele emite un decret în
care este inclusă lista guvernului, conform art. 103 alin. (2)
şi (3) din Constituţie;
 revocarea şi numirea unor membri ai Guvernului, la
propunerea prim-ministrului, în caz de remaniere
guvernamentală sau de vacanţă a postului;
 consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente şi
de importanţă deosebită (art. 86 din Constituţie);
 participarea la şedinţele Guvernului în care se dezbat
probleme de interes naţional, cu privire la politica externă,
apărarea ţării, asigurarea ordinii publice.
 Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la
care participă (art. 87 alin. (2) din Constituţie).
 Atribuţiile Preşedintelui României în raport cu alte
autorităţi publice
 Preşedintele României conduce activitatea unor autorităţi
ale administraţiei publice care sunt autonome faţă de
Guvern.
 Preşedintele României este preşedinte al Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării, având dreptul să convoace
lucrările acestuia, să-i coordoneze şi să-i îndrume întreaga
activitate.
 Potrivit art. 119 din Constituţie, „Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar
activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea
naţională, participarea la menţinerea securităţii
internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de
alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de
restabilire a păcii”.
 Preşedintele României are atribuţii de numire sau de
participare la numire în diferite funcţii publice.
 De exemplu, pe baza prevederilor art. 65 alin. (2) lit. h) din
Constituţie, Parlamentul reunit în şedinţă comună, numeşte,
la propunerea Preşedintelui României, directorii serviciilor
de informaţii şi exercită controlului asupra activităţii
acestor servicii.
 Atribuţii exercitate în domeniul apărării şi în situaţii
excepţionale
 Atribuţiile Preşedintelui României în domeniul apărării
sunt stabilite de art. 92 din Constituţie.
 Preşedintele poate declara, cu aprobarea prealabilă a
Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor
armate.
 Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se
supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de
la adoptare.
 În cazul unei agresiuni armate îndreptată împotriva ţării,
Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea
agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă
Parlamentului, printr-un mesaj.
 Atribuţiile Preşedintelui României în raporturile cu
justiţia
 Preşedintele numeşte judecătorii şi procurorii, cu excepţia
celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
 După numire, aceştia dobândesc un statut juridic special,
fiind inamovibili (art. 125 alin. (1) din Constituţie).
 Inamovibilitatea presupune protecţia judecătorilor în faţa
oricăror imixtiuni exterioare, neputând fi transferaţi şi nici
chiar promovaţi fără acordul lor.
 Acordarea graţierii individuale este una din atribuţiile
Preşedintelui stabilită de art. 94 lit. d) din Constituţie.
 Acordarea graţierii constă într-o măsură de clemenţă în
virtutea căreia o persoană condamnată penal este scutită
de executarea totală sau parţială a pedepsei stabilite prin
hotărâre judecătorească de condamnare rămasă
definitivă.
 Preşedintele poate cere urmărirea penală a membrilor
Guvernului, pentru fapte săvârşite în realizarea funcţiei.
 Preşedintele poate dispune suspendarea din funcţie, atunci
când se cere urmărirea penală a unor membri ai Guvernului
(art. 109 alin. (2) din Constituţie).
 Atribuţiile Preşedintelui României raportate la Curtea
Constituţională
 În conformitate cu art. 142 alin. (3) din Constituţie,
Preşedintele numeşte trei dintre judecătorii Curţii
Constituţionale.
 Preşedintele poate sesiza Curtea Constituţională cu privire
la neconstituţionalitatea unei legi, înainte de promulgare.
 Atribuţiile Preşedintele României în relaţiile cu poporul
 Potrivit prevederilor art. 90 din Constituţie, Preşedintele
României, după consultarea Parlamentului, poate cere
poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire
la probleme de interes naţional.
 Atribuţiile Preşedintelui României în domeniul politicii
externe
 Articolul 91 din Constituţie reglementează două mari
categorii de atribuţii în domeniul politicii externe.
 1. Potrivit art. 91 alin. (1), „Preşedintele încheie tratate
internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi
le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen
rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se
încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii
stabilite prin lege”.
 2. Cea de a doua categorie de atribuţii în domeniul politicii
externe are în vedere:
 acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai
României, la propunerea Guvernului;
 aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului
misiunilor diplomatice, la propunerea Guvernului;
 acreditarea reprezentanţilor diplomatici ai altor state.