Pachete de instruire pentru profesionistii din sanatate in vederea

imbunatatirii accesului si calitatii serviciilor de sanatate pntru migranti si

minoritati etnice, inclusiv populatia roma

MODULUL 2 SUPLIMENTAR: PROBLEME SPECIFICE

DE SANATATE

Unitatea 1. Boli cronice

Elaborat de: Victoria Lopez Ruiz, Scoala Andalusiana de Sanatate Publica

Adaptat de: Alexandra Cucu, INSP
Tradus de: Silvia Teodorescu, INSP
2015
 Problemele mortalitatii la migranti

Bolile cardiovasculare

Diabetul

Cancerul

Boli mostenite

Ingrijire transculturala

Caracteristici ale bolilor cronice si determinantilor lor la populatia roma din

Romania
Probleme specifice ale mortalitatii la migranti I

Disparitatile in starea de
sănătate par a fi
mai legate de boli
specifice, iar
speranța de viață
a migrantilor nu este
în mod constant
mai mica decat in
randul locuitorilor
nativi

Source: World Health Statiistics 2014

Singh GK, Hiatt RA. Trends and disparities in socioeconomic and behavioural characteristics, life expectancy, and cause-specific mortality
of native-born and foreign-born populations in the United States, 1979-2003. Int J Epidemiol. 2006 Aug;35(4):903-19
Bolile cardiovasculare
Prevalente mai mari ale bolii coronariene au fost
raportate pentru populațiile nascute in Asia de Sud și
Africa de Est

In cazurile de accident vascular cerebral, au fost

observate rate de mortalitate și de incidenta constant
mai mari pentru migranți de origine din Africa de Vest.

Există un consens că printre oamenii de origine africană,

hipertensiunea arteriala este de trei - patru ori mai raspandita
decat la populația europeană nativă .

Modesti PA et al. 2014; Cappuccio FP, et al. 2002

Ambii factori: țara de origine și aculturația pot avea un efect pozitiv sau
negativ asupra mortalității prin boli cardiovasculare (CHD).

De exemplu, migranții din țările cu o mortalitate ridicata

prin boli cardiovasculare,
cum ar fi Finlanda și Ungaria, au un risc mai mic de BCV
în Suedia decât în țara lor de naștere. Pentru țările cu
risc scazut din sudul Europei, riscul a fost mai mare la
migranții din Suedia decât la cei din sudul Europei.

Miladovsky P. et al. 2007

 Putinele date fiabile fac dificilă o cuantificare a factorilor de risc
cardiovasculari și implicarea lor. în scurtarea speranței de viață a
populației de romi.
 Populația de etnie romă are o incidență mai mare a obezității și
hipertensiunii arteriale, nelegata de regiunile țării
 Comparativ cu populatia non-roma, populația romă are o prevalență mult
mai mare a bolii cardiovasculare, ceea ce poate contribui la
mortalitatea lor mai mare

http://www.epi.bris.ac.uk/CVDethrisk/CHD_CVD_form.html
CHD Framingham modificat și calculator de risc pentru bolile
cardiovasculare pentru grupuri etnice minoritare de negrii britanici.

Dobranici M. et al. 2012

Bolile cardiovasculare - determinanti

 Natura complexă a migrației și condițiile de reinstalare, sociale și

psihologice din jur
o Statutul socio-economic precar
o Condițiile de viață de zi cu zi si conditiile de munca
o Modificari in viata de familie si stressul cronic legat de insecuritate și dorul de
casă
 Alimentatie diferita, deficitara
 Accesul limitat la serviciile de sănătate și subutilizarea lor
 Alte boli și alte probleme de sănătate
 Caracteristicile mediului socio-economic

Fernandes A. et al. 2009; Pudaric et al. 2000

Diabetul

În multe părți ale UE datele disponibile sugerează că migranții ar putea avea un risc
mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 decât nativii, și, de asemenea, un risc
mai mare de complicatii serioase, atunci când dezvolta boala.

• Ratele de mortalitate au fost mai

Prevalenta standard in functie de varsta si gen a
DZ tip 2 a fost de 30%, în populatia Roma și de
10% in populatia non-roma.
ridicate la migranți din Caraibe sau
Asia de Sud.
• MRRs pentru populația migranta
în ansamblu au fost de 1,9 (95% IC
1,8-2,0) și 2,2 (95% IC 2,1-2,3)
pentru bărbați și respectiv femei.
• Asocierea inversa intre PIB si
mortalitatea prin diabet

Vozarova de Courten B et al. 2003; Vandenheede H et al. 2012

Diabetul

În multe părți ale UE datele disponibile sugerează că migranții ar putea avea un risc
mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 decât nativii, și, de asemenea, un risc
mai mare de complicatii serioase, atunci când dezvolta boala.

• Ratele de mortalitate au fost mai

ridicate la migranți din Caraibe sau
Asia de Sud.
• MRRs pentru populația migranta
http://www.migrantcli
în ansamblu au fost de 1,9 (95% IC
nician.org/i
1,8-2,0) și 2,2 (95% IC 2,1-2,3)
ssues/diabetes/onlin
Prevalenta standard in functie de varsta si gen a pentru bărbați și respectiv femei.
e- toolkit.html • Asocierea inversa intre PIB si
DZ tip 2 a fost de 30%, în populatia Roma și de
10% in populatia non-roma. mortalitatea prin diabet

Vozarova de Courten B et al. 2003; Vandenheede H et al. 2012

Cancerul

Migranții din țările non-vestice au o morbiditate si o mortalitate prin cancer mai scazuta,
comparativ cu populațiile indigene din țările gazdă europene.
Migranții au incidenta si ratele de mortalitate cu 20-50% mai mici.

Migranții au fost mai predispusi la cancere, care au legatura cu infecții din antecedente,
cum ar fi cancerul de ficat, de col uterin si cancerul de stomac

Aproape toate grupurile de migranți, indiferent de gen, par a fi la un risc crescut de mortalitate
prin cancer de ficat, mai ales la cei din Bangladesh si afro-caraibieni.

In populatia Roma exista o prevalenta mai mare de cancer decat la populatiile ne-rome.

Arnold M. et al. 2010; Rechel B. et al. 2011

Bolile mostenite

Specificitatea geografică și natura ereditară a

acestei boli sugerează susceptibilitatea de a fi
prezenta în comunitățile cu un număr mare de
imigranți din bazinul mediteranean, Caraibe si
Africa

Talasemia, care este în primul rând o boală de

sânge găsite mai ales la persoane dinn regiunea
mediteraneană, este, de asemenea intalnita în
Marea Britanie în rândul migranților și
minorităților etnice de origine cipriotă si din
Orientul Mijlociu. Există tot mai multe dovezi că
acesta este relativ frecventa în rândul
migranților de origine pakistaneză, chineză și
din Bangladesh
 Zi de zi

Context sociocultural

Modelul de boli cronice variază enorm pe plan internațional, iar acest lucru
se reflectă în populații multietnice din Europa. Acest lucru a creat provocări
pentru epidemiologie, sănătate publică și îngrijirea clinică

Bhopal R. et al. 2009

Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania
Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania
Surse de informatii
RAPORT WB RO roma
RAPORT INSP RO
RAPORT INSP 2015
45 comunitati roma
Starea de sănătate autopercepută în funcție de nivelul de educa ție

Sursa: Raport INSP, 2015

 Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania:
factori de risc boli cardiovasculare

Fumatul Masurarea tensiunii arteriale Determinare colesterol

Distribuția respondentilor pe genuri în Distribuția respondentilor în funcție de Distribuția respondentilor în funcție de

funcție de consumul de tutun practica masurarii tensiunii arteriale practica determinarii colesterolului
Sursa: Raport INSP, 2015
Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania:
factori de risc diabet

Consum mic dejun zilnic Masurarea glicemiei Aport alimentar

Sursa: Raport INSP, 2015

Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania: prevalenta
autoperceputa
Hipertensiune arteriala 11.0 15%
Infarct miocardic (atac de cord) sau consecintele infarctului 2.4
Accident vascular cerebral sau consecintele sale 1.7
Artroza 2.1 10%
Afectiuni lombare sau alte deficiente ale "spatelui" 5.0
Afectiuni ale zonei cervicale (gatului) 2.1
Diabet 3.1 3.1%
Astm 2.6 3%
Bronsita cronica, boala pulmonara obstructiva cronica, emfizem 0.8
Ciroza 1.7 3.5%
Boli si tulburari ale tubului digestiv 1.8
Probleme renale 2.4 3%
Incontinenta urinara (dificultati in controlul vezicii urinare) 0.5

Boli si tulburari ale sistemului reproducator (hipertrofia prostatei, fibrom ) 1.4 1.4%

Depresie 0.9 0.9%

Cancer (orice localizare a cancerului, leucemie) 0.8 0.8%
Sursa: Raport INSP, 2015
Va multumim si asteptam intrebari…

Imagini: Andalusian Childhood Observatory (OIA, Observatorio de la Infancia de Andalucía)

2014; Josefa Marín Vega 2014; RedIsir 2014; Morguefile 2014.
 Referinte bibliografice
• Modesti PA, Agostoni P, Agyemang C. & cols. Cardiovascular risk assessment in low-resource settings: a consensus document of the European Society of
Hypertension Working Group on Hypertension and Cardiovascular Risk in Low Resource Settings. J Hypertens. 2014 May;32(5):951-60.
• Cappuccio FP, Oakeshott P, Strazzullo P, Kerry SM. Application of Framingham risk estimates to ethnic minorities in United Kingdom and implications for primary
prevention of heart disease in general practice: cross sectional population based study. BMJ 2002; 325:1271–1276
• Mladovsky. P. Research Note : Migration and health in the EU. The London School Of Economics And Political Science. European Commission. 2007
• Dobranici M, Buzea A, Popescu R. The cardiovascular risk factors of the Roma (Gypsies) people in Central- Eastern Europe : a review of the published literature. J
Med Life. 2012;5(4):382–9.
• Fernandes A., Pereira J. Health and Migration in the EU: Better health for all in an inclusive society. 2009. Instituto Nacional de Saúde Doutor Ricardo Jorge
• Vozarova de Courten B, de Courten M, Hanson RL, Zahorakova PH, Vozár J . Higher prevalence of type 2 diabetes, metabolic syndrome and cardiovascular diseases
in gypsies than in non-gypsies in Slovakia. Diabetes Research and Clinical Practice. 2003;62(2):95-103.
• Vandenheede H, Deboosere P , Stirbu I , Agyemang CO , S Harding , Juel K , Rafnsson SB , Regidor E , G Rey , Rosato M , Mackenbach JP , Kunst AE. Migrant
mortality from diabetes mellitus across Europe: the importance of socio-economic change. Eur J Epidemiol. 2012 Feb; 27 (2): 109-17
• Arnold M, Razum O, Coebergh J-W. Cancer risk diversity in non-western migrants to Europe: An overview of the literature. Eur J Cancer [Internet]. Elsevier Ltd; 2010
Sep;46(14):2647–59.
• Rechel B, Mladovsky P, Devillé W, Rijks B, Petrova-Benedict R, McKee M. Migration and health in the European Union. 2011. European Observatory on Health
Systems and Policies Series.
• World Bank Romania “Diagnostics and policy advice for supporting roma inclusion in Romania,”
http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/eca/romania/OutputEN.pdf
• INSP - Raport de cercetare realizat în cadrul proiectului ”Întărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rome”,
finanţat prin Grant Norvegian 2009-2014, Bucuresti 2015
• INSP ROMANIA Profilul stării de sănătate pe baza indicatorilor comunitari ECHI
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/SINTEZA_ECHI_2012-2.pdf
• Singh GK, Hiatt RA. Trends and disparities in socioeconomic and behavioural characteristics, life expectancy, and cause-specific mortality of native-born and foreign-
born populations in the United States, 1979-2003. Int J Epidemiol. 2006 Aug;35(4):903-19
© Uniunea Europeana, 2015
Pentru orice reproducere a informatiei text sau multimedia care nu intra sub incidenta siglei © Uniunii
Europene, trebuie ceruta permisiunea in mod direct de la detinatorii de copyright.

© Ilustratiile de pe coperta: Observatorio de la Infancia de Andalucía, Escuela Andaluza de Salud

Pública. Junta de Andalucía.

Migrants & Ethnic Minorities

Training Packages

Finantat de catre Uniunea Europeana prin Programul UE de Sanatate (2008-2013) in cadrul contractului
de servicii cu Agentia Executiva pentru Consumatori, Sanatate, Agricultura si Aliment (Chafea) care
functioneaza sub mandatul Comisiei Europene. Constinutul acestui raport reprezinta punctele de
vedere ale Scolii Andaluze de Sanatate Publica (EASP) si sunt numai responsabilitatea acesteia; nu
poate reflecta in nici un fel punctele de vedere ale Comisiei Europene si/sau Chafea sau ale oricarui alt
organism al Uniunii Europene. Comisia Europeana si/sau Chafea nu garanteaza acuratetea datelor
incluse in acest raport, in consecinta nici nu accepta responsabilitatea utilizarii lor de catre terti.