DETERMINAREA

VÂRSTEI LA BOVINE

Burelet dentar
 Determinarea vârstei la bovine

Determinarea vârstei la bovine

 necesară pentru practica zootehnică deoarece o serie de însuşiri

economice sunt diferite în anumite perioade de vârstă.

Cel mai sigur criteriu de determinare al vârstei îl constituie evidenţele

zootehnice;
când acestea lipsesc, vârsta se poate determina după o serie de semne
particulare ale exteriorului.
Aceste semne sunt: unghia, cordonul ombilical, coarnele, dentiţia,
conformaţia şi aspectul general.
 Alte semne după care se apreciază vârsta la bovine
 Unghiile (ongloanele) -animalele tinere, de curând
născute, au cutia cornoasă galbenă şi moale. Cu vârsta se
întăreşte, schimbându-şi culoarea.
 Nou-născutul prezintă pe talpă o perniţă care dispare în curs
de 5 zile.
 Cordonul ombilical, în prima săptămână, este voluminos şi
vascularizat. Cu timpul se usucă, la două săptămâni
cordonul cade, la trei săptămâni se cicatrizează, iar la
patru săptămâni cade şi crusta este formată.
 Coarnele, în cursul primei săptămâni de la naştere, la
rasele de taurine cornute se pot observa două vârtejuri de
păr la locul în care vor creşte coarnele.
 La două săptămâni apare o mică tuberozitate.
 La patru săptămâni cade smocul de păr, apărând coarnele,
care cresc circa 1 cm pe lună, intensitatea de creştere fiind
mai mare la masculi.
 Alte semne după care se apreciază vârsta la bovine
 Determinarea vârstei după lungimea coarnelor se face cu o
oarecare aproximaţie până la vârsta de 6 luni.
 La vaci, şi la boi, apar anual pe coarne nişte gâtuiri,
denumite inele cornuale, ca urmare a carenţelor proteice
datorită gestaţiei la vaci şi alimentaţiei deficitare în
proteină în perioada de stabulaţie la boi.
 Primul inel apare clar vizibil în cursul gestaţiei.
 Pentru determinarea vârstei probabile în cazul vacilor, la
numărul de inele cornuale se mai adaugă doi ani.
 Deci vaca cu patru inele cornuale va avea vârsta de 6 ani,
respectiv 7 ani la rasele mai tardive.
 Dentiţia formează metoda cea mai sigură de stabilire a
vârstei, cu cel mai înalt grad de aproximaţie la speciile
taurine, ovine şi cabaline.
 DETERMINAREA
VÂRSTEI LA BOVINE
 La bovine, deosebim dinţii de lapte (sau caduci) şi dinţii
permanenţi.
 Zona superioră corespondentă incisivilor superiori este
acoperită de burelet dentar (incisivii superiori lipsesc).
 Incisivii se găsesc numai pe arcada inferioară şi sunt
denumiţi, începând de la mijloc înspre laturi, astfel:
 cleşti,
 mijlocaşi primi,
 mijlocaşi secunzi şi lăturaşi.
 Pe cele două maxilare (inferior şi superior) se găsesc
premolarii şi molarii.
 Dentiţia de lapte <24 luni Căderea incisivilor de lapte (<24 luni)

Erupţia primei perechi de incisivi Prima pereche de incisivi permanenţi

permanenţi (>24 luni, <30 luni) (>24 luni, <30 luni)
 Erupţia celui de al 4-lea incisiv
Erupţia celui de al 3-lea incisiv permanent
permanent (>30 luni) (>30 luni)

Prezenţa a 2 perechi de incisivi permanenti

(>30 luni)
 Morfologia dintelui
Morfologic, un incisiv este alcătuit
din două părţi: rădăcina, care este
partea fixată în alveola
dentară şi are, pe secţiune, formă
rotundă şi coroana, partea care se
găseşte în afară şi are forma unei
lopeţi.
Determinarea vârstei la bovine

În funcţie de particularităţile şi semnele care apar, se menţin şi

apoi dispar, la taurine se deosebesc patru perioade de vârstă:

- perioada I, în care are loc erupţia incisivilor de lapte, tocirea şi

nivelarea lor; (naştere – 1,5 ani);
- perioada a II-a, când se produce schimbarea incisivilor de lapte
cu cei permanenţi; (1,5– 5 ani);
- perioada a III-a, denumită şi perioadă de tocire şi nivelare a
incisivilor permanenţi; (5– 10 ani);
- perioada a IV-a, în care procesul de uzură este foarte avansat.
Este perioada răririi şi căderii dinţilor. (peste 12 ani);
 Perioada I : naștere până la vîrsta de 1,5 ani

 viţeii se nasc cu 8 incisivi apăruţi, (uneori cu 6 şi rar cu

4);
la vârsta de o lună toţi incisivii sunt prezenţi.
Tocirea incisivilor de lapte are loc în ordinea retragerii
gingiei, astfel că la 3 luni sunt tociţi cleştii, la 4 luni primii
mijlocaşi, la 5 luni secunzii mijlocaşi, iar la 6 luni lăturaşii.
În aceeaşi ordine are loc şi nivelarea incisivilor de lapte, în
perioada 12-20 luni.
 Perioada II ( dureaza 1,5-5 ani) Schimbarea incisivilor de lapte.
 Vârsta schimbării dinţilor diferă în funcţie de rasă,
precocitate, individualitate, alimentaţie şi stare
fiziologică.
 Această perioadă durează între 1,5-5 ani;
 - are loc schimbarea dinţilor de lapte cu cei permanenţi de la
vârsta de 1,5–5 ani.
 La vârsta de 5 ani se spune că animalul are gura
încheiată.
 Rasele precoce îşi încheie gura mai devreme, respectiv la 4–
4,5 ani.
 Perioada III ( dureaza -Tocirea şi nivelarea incisivilor permanenţi
 are loc tocirea şi nivelarea dinţilor permanenţi, cuprinzând
vârsta de 5–10 ani.
 Tocirea se manifestă prin dispariţia treptată a smalţului şi
descoperirea dentinei de pe suprafaţa linguală a tablei
dentare.
 incisivii permanenţi se tocesc.

 Apare steaua dentară, iar tabla dentară îşi modifică conturul

din oval în pătrat. Dinţii se răresc şi se micşorează ca lungime.
 La 6 ani cleştii sunt tociţi pe jumătate din suprafaţa de frecare
a tablei dentare (fig.1.8);
 la 7 ani cleştii sunt nivelaţi (fig. 1.9);
 la 8 ani sunt nivelaţi mijlocaşii primi (fig. 1.10);
 la 9 ani sunt nivelaţi mijlocaşii secunzi (fig. 1.11);
 la 10 ani sunt nivelaţi lăturaşii (fig. 1.12).
 Perioada IV - Rărirea şi căderea incisivilor

rărirea şi căderea incisivilor;

Vârsta după 10 ani se poate determina cu aproximaţie, după
mărimea şi rărirea incisivilor, dar şi după forma suprafeţei de
frecare a tablei dentare, din rotulă devenind treptat biangulară.
În cele din urmă, incisivii cad.
După vârsta de 15 ani determinarea vârstei implică o serie de
greutăţi, pierzându-şi şi importanţa practică.
Spaţiile dentare, aşa-numitele nervuri interdentare sunt
semne clasice ale îmbătrânirii, fiind prezente îndeosebi între
cleşti şi primii mijlocaşi.
 Perioada IV - Rărirea şi căderea incisivilor

Căderea incisivilor atrage după sine reducerea considerabilă

a capacităţii de prehensiune a furajelor, cu implicaţii de ordin
economic.
După tocire şi nivelare, incisivii se micşorează progresiv, se
răresc, iar rădăcinile încep să iasă din gingie.
 Perioada IV - Rărirea şi căderea incisivilor
 la 11 ani dinţii sunt rari, iar pe cleşti tabla dentară tinde spre
forma rotundă;
 la 12 ani incisivii sunt mai mici, mai rari, iar tabla dentară a
cleştilor şi mijlocaşilor primi este rotundă;
 - la 13 ani incisivii se micşorează şi mai mult, iar uneori, unul
sau ambii cleşti lipsesc.
 Pe cleşti tabla dentară devine biangulară;
 - la 14-15 ani dinţii sunt complet uzaţi, rădăcinile au
suprafaţa de tocire ovală antero-posterior, sunt rare şi de
multe ori căzute.
DETERMINAREA
VÂRSTEI LA
BOVINE DUPĂ
DENTIŢIE
DETERMINAREA
VÂRSTEI LA
BOVINE DUPĂ
DENTIŢIE
Aprecierea varstei la ovine
 La aprecierea vârstei se ia în considerare tipul de
dentiţie, numărul, mărimea, forma, precum şi gradul de
tocire a incisivilor.
Momentul apariţiei dinţilor este influenţat de gradul de
precocitate al rasei.
 Ovinele prezintă aceeaşi formulă dentară ca şi
taurinele.
 Forma tablei dentare evoluează din eliptică în ovală,
triunghiulară, apoi biangulară.
 Uneori la ovine dinţii se tocesc foarte puţin,
rămânând lungi până la bătrâneţe.
 Cele trei perioade după care se poate aprecia vârsta
la ovine evoluează:
− perioada I: apariţia şi tocirea dinţilor de lapte, de la
naştere până la vârsta de 1 an;
− perioada a II-a: de la 1 la 4 ani, se caracterizează
prin schimbarea dinţilor de lapte cu cei
permanenţi;
− perioada a III-a: uzura dinţilor, de la 4-8 ani.
Practic, vârsta ovinelor adulte se determină după
numărul incisivilor permanenţi.
Determinarea vârstei se bazează, în principal, pe studiul
prezenţei şi formei incisivilor care se numesc astfel:
- cleştii, situaţi în mijlocul maxilarului inferior
(mandibulă), au forma de lopată şi sunt cei mai înalţi;
- primii mijlocaşi, câte unul de fiecare parte a cleştilor,
au aceeaşi formă ca primii, însă cu înălţimea mai mică;
- secunzii mijlocaşi au marginea superioară mai puţin
evazată, sunt mai scurţi şi sunt aşezaţi de-o parte şi de
alta a primilor mijlocaşi;
- lăturaşii sunt situaţi la extremităţi, sunt cei mai mici
şi au formă tronconică.
 La un an şi jumătate (16-18 luni) cleştii de lapte sunt înlocuiţi cu
cei permanenţi, iar primii, respectiv secunzii mijlocaşi şi lăturaşii sunt de
lapte (jumătate din grosimea celor permanenţi).
Se poate observa diferenţa de mărime dintre ei fără nici un grad de uzură pe
cleşti, care sunt mai mari şi cu marginea tăioasă.

La 2 ani cleştii şi primii mijlocaşi sunt permanenţi şi secunzii mijlocaşi

şi lăturaşii sunt de lapte. Cleştii prezintă o uşoară uzură pe tabla dentară
(interiorul dintelui, unde este mai lat).

• La 3 ani cleştii, primii şi secunzii mijlocaşi sunt permanenţi şi numai

lăturaşii sunt de lapte. Fenomenul de tocire apare doar la cleşti şi primii
mijlocaşi.

La 4 ani incisivii sunt toţi permanenţi şi tociţi, cu excepţia lăturaşilor care

doar ce au crescut.
Aspectul dentiţiei la ovine la diferite vârste
1) la 2 ani; 2) la 3 ani; 3) la 4 ani; 4) la 7 ani.
 • La 5 ani toţi incisivii sunt permanenţi şi tociţi. Diferenţa între vârsta de 4
şi 5 ani constă în tocirea uşoară a lăturaşilor la 5 ani, iar la 4 sunt intacţi.

• La 6 ani cleştii sunt nivelaţi, în sensul că dispare cu totul creasta dentară

(partea lată a dintelui). Primii şi secunzii mijlocaşi sunt numai tociţi.

• La 7 ani sunt nivelaţi cleştii şi primii mijlocaşi, iar secunzii mijlocaşi şi

lăturaşii sunt doar tociţi.

• La 8 ani se nivelează şi secunzii mijlocaşi, rămânând tociţi numai

lăturaşii.
•
La peste 8 ani sunt nivelaţi toţi sau chiar au căzut. De obicei, cad în ordinea
în care au crescut şi s-au uzat, adică dinspre mijloc spre margini (de la
cleşti spre lăturaşi).
DETERMINAREA
VÂRSTEI LA
OVINE DUPĂ
DENTIŢIE
Aprecierea varstei la cabaline
Formula dentară la cal este următoarea:
-la mascul - I 6/6; C 2/2; Pm6/6; M 6/6 = 40

-dinţi permanenţi;
-la femelă - I 6/6; C 0/0; Pm6/6; M 6/6 = 36
-dinţi permanenţi.
 
Determinarea vârstei la cabaline

În funcţie de particularităţile şi semnele care apar, se menţin şi

apoi dispar, la cabaline se deosebesc patru perioade de vârstă:

- perioada I, (de la naştere la 2,5 ani). Erupţia şi tocirea dinţilor

de lapte.
- perioada a II-a, (2,5-5 ani).Schimbarea dinţilor de lapte cu dinţi
permanenţi;
- perioada a III-a, (6-12 ani). denumită şi perioadă de tocirea
incisivilor permanenti.
- perioada a IV-a, (începând cu vârsta de 13-16 ani) Nivelarea
incisivilor. Nivelarea incisivilor permanenti.
 Fig. 35. Particularităţi dentare la cabaline
a) mişună; b) leţcaie

Fig. 36. Particularităţi dentare la cabaline

a) incidenţa arcadelor la diferite vârste; b) forma şi aspectul suprafeţei
de tocire la diferite vârste
 Determinarea vârstei la cabaline

Incisivi Erupţia Tocirea Schimbare Tocirea Nivelarea

a
Inferiori          
Cleşti 6 zile 10 luni 2,5 – 3 ani 6 ani 13 ani
Mijlocaşi 6 săpt. 14 luni 3,5 – 4 ani 7 ani 14 ani
Lăturaşi 6 luni 24 luni 4,5 – 5 ani 8 ani 15 ani
Superiori          
Cleşti 6 zile 10 luni 2,5 – 3 ani 9 ani 16 ani
Mijlocaşi 6 săpt. 14 luni 3,5 – 4 ani 10 ani 17 ani
Lăturaşi 6 luni 24 luni 4,5 – 5 ani 11 ani 18 ani

După vârsta de cinci ani, dinții
încep să se încline și să se
întâlnească într-un unghi. La
caii mai în vârstă, cu vârsta
de 20 de ani sau mai mult,
acest unghi de înclinare poate
fi destul de acut.
Canelura Galvane- Se
formează ca rezultat al
unei mici pliuri sau
crestături în smalțul
dintelui. Este un capriciu
al naturii care se dezvoltă
la o vârstă foarte
previzibilă și servește ca
un ghid util pentru caii cu
vârste între 10 și 25-30
de ani. Ea crește și
ajunge la jumătate din
dinte la vârsta de 15 ani,
înainte de a părăsi linia de
gumă la vârsta de 20 de
ani. Marca dispare apoi
complet în următorii cinci
până la zece ani.
 Determinarea vârstei după alte semne.
.
 Pe lângă semnele oferite de dentiție, vârsta calului se mai poate
aprecia cu aproximație după aspectul general al animalului.
 Mânzul se caracterizează printr-o conformație corporală diferită
de a animalului adult, este înalt pe picioare, are fruntea bombata,
maxilarul inferior cu marginea rotunjită, articulațiile proeminente,
fluerele lungi și copite cilindrice.
 Calul bătrân se caracterizează prin depigmentarea perilor de pe
frunte și tâmple, are solnițele mai adânci, marginea maxilarului
inferior subțiată, spinarea înșeuată, zbârcituri la pleoape și buze,
pielea lipsită de elasticitate, iar mișcările lui sunt mai anevoioase.
 Dintre fraudele care pot produce erori în determinarea vârstei,
frecvent întâlnite sunt: scoaterea dinţilor de lapte înaintea erupţiei
celor permanenţi; scurtarea dinţilor; distrugerea cozii de
rândunică; practicarea de mişună falsă la caii cu dinţi nivelaţi.