Sunteți pe pagina 1din 23

PATOLOGIE

RESPIRATORIE
DE SOMN
Conf. Dr. Gheorghe Műhlfay
Generalităţi

Tulburările respiratorii de somn (SDB) se


asociază cu anumite condiţii speciale cum ar fi:
snoringul primar;
sindromul de rezistenţă al căii respiratorii
superioare (UARS);
sindromul de apnee-hipopnee obstructivă de
somn(OSAHS);
apneea centrală;
astmul;
afecţiunile pulmonare cronice(COPD).

01/07/2021 Tg. Mureș 2


Elemente ce pot determina colapsul căilor respiratorii
în timpul somnului

Activitatea musculaturii dilatatorie a căii


faringiene;

Presiunea negativă generată în timpul inspirului


care se opune activităţii muşchilor dilatatori;

Anatomia structurală a căilor respiratorii.

01/07/2021 Tg. Mureș 3


Activitatea musculaturii dilatatorie a căii faringiene

Regiunea căilor respiratorii superioare situată între palatul


moale şi hipofaringe, nu dispune de elemente cartilaginoase sau
osoase de susţinere, motiv pentru care în cursul somnului
există potenţial real de colaps al acestor structuri.

01/07/2021 Tg. Mureș 4


Presiunea negativă

Efectul Venturi - accelerare a fluxului aerian ca


urmare a intrări aerului într-un spaţiu limitat.

Principiul Bernoulli arată că un vacum sau


existenţa unei presiuni negative determină
explozia aerului înafară.

01/07/2021 Tg. Mureș 5


Consideraţii structurale
Palatul moale devine elongat;
Pilierului posterior în exces la nivelul faringelui
posterior;
Amigdale mult mărite;
Ţesutul faringian voluminos;
Retrognaţia sau retractarea bărbiei;
Efectul dilatator al muşchilor faringieni şi efectul
protruziv al M.Genioglos sunt inadecvate în somn
→ limba are tendinţa de a prolaba în calea aeriană,
rezultând vibraţia palatului moale, luetei şi a
ţesutului faringian.

01/07/2021 Tg. Mureș 6


Respiraţia nazală

Este cea fiziologică;

Dacă nu există cauze obiective, ea se realizează în


orice condiţii;

Valva nazală este esenţială pentru ventilaţia nazală;

01/07/2021 Tg. Mureș 7


Respiraţia nazală în timpul somnului

Alae-nasi - acestea sunt intens activate;


Obstrucţia nazală produce o creştere a rezistenţei
nazale→modificarea efectului Bernoulli,
producându-se automat sforăitul;
Starea nasului în timpul somnului este
determinată de gradul de edemaţiere al mucoasei
nazale, în special la nivelul cornetelor;
Modificarea arhitecturii somnului-prin blocarea
receptorilor nazali;

01/07/2021 Tg. Mureș 8


Respiraţia nazală în timpul somnului

Existenţa unor modificări funcţionale ale


faringelui →obstrucţia nazală - o blocare a
mecanismelor compensatorii determinând
sforăitul şi apneea de somn;

Persoanele cu un faringe stabil tolerează bine o


obstrucţie nazală;

Rolul localizării obstrucţiei nazale -obstacolul


produs în epifaringe.

01/07/2021 Tg. Mureș 9


Patologia ORL
modificări la nivelul naso şi orofaringelui

adenoiditele cronice hipertrofia amigdaliană


îngroşarea palatului moale
stenoze lueta elongată
limfoame chisturile linguale
papilomatoza hipertrofia amigdalei linguale
macroglosia produsă de
carcinoame hemangioame şi limfoame
papilomatoza

01/07/2021 Tg. Mureș 10


Patologia ORL –afecţiuni laringiene

 Reducerea tonusului muscular al abductorilor care în


asociere cu o funcţie glotică insuficientă poate determina
stridor.
 Mişcările anormale de la nivelul glotei.
 Afecţiunile laringiene implicate:
edemul epiglotei;
paralizia corzilor vocale;
laringomalacia;
colabarea plicilor ariepiglotice;
atrezia traheală;
leziunile intrinseci traheale;
compresiile extrinseci;
modificări la nivelul ţesutului traheal şi laringian.

01/07/2021 Tg. Mureș 11


Patologia ORL- afecţiuni nazale şi sinusale
Deviaţii ale septului nazal;
Hipertrofia cornetului inferior;
Fracturi la nivelul septului nazal;
Hematoame septale;
Corpii străini nazali;
Rinita cronică simplă;
Rinita alergică;
Rinosinusitele cronice;
Polipoza nazală;
Tumorile nazale şi sinusale;
Atrezia coanală.

01/07/2021 Tg. Mureș 12


Rolul otorinolaringologului
Consultant în centrele de somnologie;
Cooperarea cu specialistul în somnologie;
Contribuţie majoră în managementul apneei de
somn;
Identifică procedurile terapeutice care pot anticipa
cel mai apropiat tratament al sleep apneei;
În direcţionarea evaluării şi în stabilirea
tratamentului;

01/07/2021 Tg. Mureș 13


Patologia ORL

01/07/2021 Tg. Mureș 14


Diagnosticul

Vârsta pacientului;
Sexul;
Greutate;
Înălţime;
Oboseală şi somnolenţă diurnă;
Sforăit;
Pauze respiratorii în timpul somnului perioade de
trezire cu insuficienţa respiratorie;
Disfuncţii sexuale.

01/07/2021 Tg. Mureș 15


Anamneza

 Obişnuinţa de somn :
Perioade regulate de culcare
şi de trezire
Regim de exerciţii regulate
 Istoricul somnului pacienţilor
 Habitat normal
- timp regulat de culcare şi de
sculare
- exerciţiu fizic
- mediul de somn
- micile zgomote
- temperatura ambientală
- relaxarea înaintea somnului

01/07/2021 Tg. Mureș 16


Metode de examinare

În perioada de veghe: În perioada somnului:


- Faringoscopia flexibilă sau - Videofluoroscopia;
rigidă; - Videoendoscopia;
- Computertomografia; - Metode de măsurare ale
- RMN-ul; presiunii;
- Echografia; - Computertomografia;
- Rinomanometria - Cuantificarea sforăitului
anterioară; şi a intensităţii sale.
- Röntgencefalometria.

01/07/2021 Tg. Mureș 17


Indicele de apnee hypopnee(AHI) – numărul apneelor
și hipopneelor pe o perioadă de o oră de somn.
Apnoe -stop respirator > 10 sec
Hypopnea –scăderea respirației cu 30% + desaturația
oxigenului 4%

01/07/2021 Tg. Mureș 18


Entități clinice
Snoringul primar – zgomotul ce se produce în timpul
somnului. Fără tulburări resp., fără somnolență!
Sindromul de rezistenţă al căii respiratorii
superioare (UARS)
Sforăit+somnolență diurnă
Fără apnee significantă– AHI<5

Sindromul de apnee-hipopnee obstructivă de


somn(OSAHS)
Sforăit+somnolență diurnă;
AHI>5 (AHI – 5-15 ușoară, 15-30 medie, >30 gravă);
Obezitate frecventă- BMI>30;
Cefalee, tulb. De concentrație și de memorie.

01/07/2021 Tg. Mureș 19


Investigații paraclinice
Polisomnografia – “gold standard”

01/07/2021 Tg. Mureș 20


Posibilități terapeutice
Conservativ
Scădere ponderală;
Poziția în somn;
Tratamentul medicamentos ale copatologiilor.

CPAP (continous positive airway pressure)

BiPAP (bilevel positive airway pressure)

01/07/2021 Tg. Mureș 21


Tratamentul chirurgical
Scop:
Crește toleranța la CPAP
Asigură permeabilitatea cailor aeriene
Nas:
Rezecție de sept, plastia cornetelor, rezecția polipilor.
Cavitate bucală:
Adenotomie;
Tonsillectomie;
UPPP – Uvulopalatopharingoplastie;
LAUP – Uvuloplastica astitată laser;
Rigidizarea vălului palatin cu Radiofrecveță.
Baza limbii:
Rigidizarea cu Radiofrecveță.
01/07/2021 Tg. Mureș 22
Vă mulţumesc pentru
atenţia acordată !

01/07/2021 Tg. Mureș 23

S-ar putea să vă placă și