Carpații Meridionali

(De Miazăzi)

※studiu de caz※
⸙Cuprins:
1.Pozitia geografica;
2.Climatul;
3.Relieful;
4.Retea hidrografica;
5.Vegetatia;
6.Fauna si solurile;
7.Resurse;
8.Populatia si activitatile umane.
1.Pozitia geografica
• Carpații Meridionali, alături de Carpații Orientali și
Carpații Occidentali reprezintă cele trei mari grupe
muntoase ale României.

• Sunt situati in sudul Depresiunii Transilvaniei si in

partea centrala a tarii delimitati de: Valea Prahovei in est,
Culoarul Timis-Cerna in Vest, Depresiunea Transilvaniei
in nord, Subcarpatii si Podisul Getic in sud.

• Denumirea lor este dată referitor la poziția lor geografică

(la sud, deci meridionali ca poziție) față de Depresiunea
Colinară a Transilvaniei, care reprezintă simultan și
limita lor nordică.

• Carpații Meridionali reprezintă cea mai masivă, tipică și

spectaculoasă regiune montană a țării, având unele
similitudini cu Alpii.
2.Climatul
→sunt prezente etajele climatice
alpin si montan cu influente
climatice submediteraneene;
→temperatura medie anuala scade
de la 6° la sub 0°C;
→temperatura media a lunii
ianuarie scade de la -3°C la -10°C;
→temperatura lunii iulie scade de
la 18°C la 6°C;
→precipitatiile anuale cuprinse
intre 700mm - 1000mm;
→vanturi specifice: brizele de
munte – vale, vanturi de tip föehn.
• În Carpații Meridionali se disting patru grupe majore de munți:
→ Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului, sau grupa extrem
estică, intre valea Prahovei si valea Dambovitei.
→ Grupa montană Iezer-Păpușa-Făgăraș, sau grupa estică, intre valea
Dambovitei si valea Oltului.
→ Grupa montană Șureanu-Parâng-Lotrului, sau grupa centrală, intre
valea Oltului si valea Jiului.
→ Grupa montană Retezat-Godeanu, sau grupa vestică, intre valea
Jiului si culoarele Timis-Cerna-Bistra.
3.Relieful
※Relieful Carpatilor Meridionali are urmatoarele caracteristici
definitorii:
 
 - au fost identificate si descrise urmatoarele caracteristici de eroziune: la peste
2000 m (paltforma Borascu), la 1200 - 1600 m (platforma  Raul-Ses), si la 1000 m
(paltforma Gornovita); 
 - relieful glaciar este foarte bine exprimat la altitudini mari (circuri, vai, morene); 
 - sisturile cristaline (care predomina) dau reliefului un caracter masiv si putin
fragmentat si conserva foarte bine platformele de eroziune; 
 - pe alte roci (calcare, indeosebi) exista fenimene carstice si forme structurale; 
 - la sfarsitul Pliocenului, Carpatii Meridionali s-au ridicat cu 1000 m (judecand
dupa pozitia platformei inferioare Gornovita), acesta ridicare  contribuind la
dezvoltarea unor caracteristici “alpine” ale reliefului; 
 - culoarele marginale, vaile transversale mari (Oltul si Jiul) si depresiunile au
favorizat instalarea unor circulatii active.
4.Retea hidrografica
• Datorita precipiatiilor bogate, reteaua hidrografica
are o alimentare continua si debite bogate.
• Principalele rauri sunt: Sebes, Strei (cu Raul Mare),
afluenti ai Muresului; Bistra si Raul Rece (afluenti ai
Timisului), Cerna, Jiu (cu afluentii sai din zona
montana); Cibin (cu Sadu), Lotru, Topolog, Oltet
(afluenti ai Oltului), Argesul cu afluentii sai ce au
izvoare in zona montana (Vilsan, Raul Doamnei,
Raul Targului, Dambovita), Ialomita cu Prahova.
• Carpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare
(peste 150) si lacuri hidroergice (Vidra, Vidraru,
Gura Apei si alte amenajari mai mici). Exceptand
izvoarele termale de la Baile Herculane, celelalte
izvoare minerale se afla situate mai mult in zonele
limitrofe.
5.Vegetatia
• Vegetația, etajată după altitudine, are, în baza,
etajul fagului, apoi amestec de fag și conifere,
etajul coniferelor (1200-1800 de metri) și la
mari înălțimi zona alpină. 
• Etajul pădurilor de foioase:
→ etajul stejarului
→ etajul fagului urcă până la 1200 m
altitudine - gorun, fag.
• Etajul pădurilor de conifere:
→ domină molidul (1200 - 1800 m alt) +
brad, pin, zadă, tisa
→ 1000 - 1200 m alt - păduri de amestec
(foioase + conifer).
• Etajul subalpin - 1800 - 2000 m alt (pajiști +
tufișuri de ienupăr, jneapăn, afin, merișor,
salcie pitică, bujor de munte, floare de colț).
• Etajul alpin, la peste 2000 m alt - stepă rece
(păiuș, firuța, vulturica, iarba vântului)
6.Fauna si solurile
• Fauna asociată cuprinde specii caracteristice acestor
etaje. Râsul, ursul brun și cerbul carpatin sunt
animalele mai reprezentative. La mari înălțimi trăiește
și capra neagră, specie glaciară relictă, repopulată în
Parâng, Bucegi și Făgăraș.
• Zona alpină - capra neagră, vulturul, acvila de munte
În pădurile de conifere și de amestec:
→ mamifere - urs, cerb, căprioară, lup, râs, veveriță
→ păsări: vulturul, cocoșul de munte, găinușa de alun,
bufnița
 În pădurile de stejar și fag:
→ vulpe, lup, jder, pisică sălbatică, dihor, mistreț,
viezure, căprioară, veveriță
→ păsări: cuc, pupăză, privighetoare, mierlă, coțofană
→ viperă cu corn, scorpion, broască țestoasă de uscat,
șarpe, păsări (S-V țării Grupa Retezat-Godeanu)
• Solurile caracteristice sunt cele brune si brun-roscate
de padure. Predomină cambisolurile și spodosolurile:
brune acide, podzoluri montane, de pajiști alpine.
7.Resurse
• Resursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si
furnizeaza materii prime (cocs, carbune energic) altor unitatii economice
din tara. La Schela, in muntii Valcanului, exista mici cantitati de antracit.
• Desi resursele sunt relativ putine, existenta bazinului huilifer Petrosani si a
resuselor hidroenergetice le confera un potential energetic ridicat.
8.Populatia si activitatile umane

• Populația din Carpații Meridionali este mai puțin numeroasă și se

ocupă mai ales cu exploatarea și prelucrarea lemnului, dar și cu
creșterea animalelor.
• In prezent densitatea populatiei este relativ reduasa, fiind la mari inaltimi de
sub 25 loc./ kmp., dar, in depresiuni mai mare.
• Sporul natural este apropiat de media tarii. Spre Carpatii Meridionali au
existat si exista deplasari de populatie cu caracter temporar prin construirea
de obiective si pentru exploatarile forestiere.
• In vremuri istorice, pana la mijlocul secolului nostru se practica un pastorit
transhumant ce-si avea originea in Carpatii Meridionali.
• Asezarile rurale sunt rasfirate (ca unele localitati rurale din culoarul Rucar-
Bran), sau adunate, pe vai.
    
 ۞SFARSIT ۞
-Proiect realizat de Frintu Elena-Diana-

Va multumesc pentru atentie!