DERMATOZE

PRECANCEROASE
TUMORI CUTANATE BENIGNE
SI MALIGNE
DERMATOZE PRECANCEROASE
• transformare carcinomatoasă frecventă după o
perioadă variabilă de latenţă
Keratoza actinică (keratoză senilă, solară)
• pete de culoare cafenie, brun-gălbui, de forme şi
dimensiuni variabile, la început plane şi netede
care devin reliefate, acoperindu-se cu depozite
keratozice uscate, aderente şi aspre.
• formă particulară : cornul cutanat -
excrescenţă cornoasă galben-murdar-cenuşie,
cu lungimi = mm-cm, perpendiculară sau
înclinată fată de suprafaţa pielii şi incurbată.
Infiltrarea bazei atrage atenţia asupra
transformării în epiteliom spinocelular.
Cheilita keratozică
• uşoară îngroşare keratozică difuză a regiunii, cu un
aspect vag pergamentat, scuamos şi coloraţie
cenuşie-brună ; ulterior, keratoza se intensifică,
buzele se descuamează, mucoasa devine infiltrată,
apar fisuri şi eroziuni sângerânde sau ulceraţii
dureroase acoperite de cruste brun-gălbui, urmate
de cicatrici atrofice
Leucoplazia
• leziuni leucokeratozice persistente ale mucoaselor
şi semimucoaselor
Boala Bowen
• placă eritematoasă bine delimitată, reliefată, contur
policiclic, acop. cu scuame alb-gălbui , neifiltrată,
rareori pruriginoasă. Scuamele se detaşează uşor,
lăsând o supr. eritematoasă umedă, uneori
papilomatoasă,
Cheilta actinica
Leucoplazie bucala
Ertroplazie orala
Eritroplazia Queyrat
• localizarea bolii Bowen pe mucoase
Boala Paget = carcinom intraepitelial cu un focar
neoplazic subjacent
Boala Paget mamară - adenocarcinom
intraepitelial cu origine în canalele galactofore ale
glandelor mamare,
- unilateral (areola mamară sau mamelon) =
placă eritematoasă bine delimitată, acoperită de
scuamo-cruste, fisuri sau eroziuni (interpretată
frecvent ca eczemă sau micoză), la început uşor
infiltrată, ulterior indurându-se - retracţie a
mamelonului înconjurat de un aspect tipic al teg.
de coajă de portocală
 Boala Paget extramamară = exteriorizarea la
nivelul teg. al unui carcinom al ductelor
glandelor sudoripare apocrine , similară din
punct de vedere clinic şi histopatologic cu forma
mamară.
• localizare în ariile cutanate bogate în acest tip
de glande: regiunea vulvară (65% din cazuri),
perineală, perianală şi axilară.
• aproximativ 1/3 din localizările extramamare a
bolii coincid cu un cancer visceral (vaginal,
uterin sau ovarian pentru localizarea vulvară
respectiv rectal, prostatic sau vezical pentru
localizarea perineală şi perianală).
Nevii pigmentari
• aglomerare anormală de melanocite
• prezenţi de la naştere (nevi congenitali) sau
apar tardiv (nevi dobândiţi)
• nr. lor poate creşte la pubertate, în sarcină sau
în urma expunerii brutale la soare
• plani, tuberoşi sau giganţi
• factorii care favorizează malignizarea (mm) sunt
traumatismele şi expunerea brutală la soare
• semnele clinice ale suspiciunii de malignizare
sunt: creşterea dimensiunii nevului, modificări de
culoare, apariţia unui halou eritematos perinevic,
prurit, senzaţie de arsură, durere sau ulcerarea
nevului.
• Tratamentul : excizie chirurgicală cu păstrarea
unei margini de siguranţă
 TUMORI BENIGNE
Keratoacantomul
• mai ales la nivelul pielii păroase (obraji, nas,
urechi) dar sunt semnalate şi leziuni la nivelul
buzelor
Clinic : nodul bine circumscris, prezentând
central un crater hiperkeratozic.
Histopatologic : proliferare
pseudoepiteliomatoasă (nu insule tumorale) cu
celule epiteliale bine diferenţiate, în centru
căreia este prezent un dop keratozic.
Chistele
• form. pseudotumorale, emisferice,
fluctuente,umplute cu lichid , în submucoasa
cavităţii bucale
• mucoide,epidermoide,dermoide,limfoepiteliale
Botriomicomul (granulomul piogenic)
• tumoretă rotundă
• de la un bob de mazăre la o alună
• culoare roşie vie, supr. acoperită de epiderm
foarte subţire, care poate lipsi în zona centrală
(zona ulcerată - crustă maronie - zonă erodată)
• sângerare după cele mai mici traumatisme
• baza strangulată, de multe ori pediculată
• unică
• nedureroasă
• cel mai frecvent localizată pe degete, buze,
pielea păroasă a capului şi urechi
• apare la 1-2 săptămâni după o zgârâietură, o
mică plagă iritată sau infectată ajungând la un
anumit volum, după care stagnează şi persistă
indefinit (ex. traumatismul colţului unghiei poate
cauza o infecţie cu stagnare de secreţie şi
“unghie încarnată”).
Ex.histopat : neoplazie capilară într-un ţesut
conjunctiv lax cu infiltrate inflamatorii şi
extravazări sanguine
Tratament :
- electroexcizie cu coagularea bazei
- extirparea cu bisturiul şi cauterizarea zonei cu
nitrat de argint 30% pentru hemostază ;
- atingeri repetate cu nitrat de argint 30%
pentru leziuni mici.
Hemangioamele
• lez. plane sau reliefate (tuberoase), de culoare
roşie-violacee, care se decolorează la
compresie
• la nivelul limbii sau al buzelor pot cauza
macroglosia sau macrocheilita
Forme particulare :
Angioamele senile ale buzelor
• la vârstnici, pe marginea buzelor, sub formă de
mici plăci sau noduli moi, de culoare albastră-
roşietică sau albăstrui-negricioasă (dilataţii
venoase circumscrise, de tip varicos)
• electrocoagulare sau excizie chirurgicală
TUMORI MALIGNE
EPITELIOMUL BAZOCELULAR
• cea mai frecv. tumoră malignă epidermică
• zonele expuse la lumină (cele 2/3 superioare ale
feţei) ; persoanele vârstnice (peste 50 ani), mai
ales de sex masculin
• mai puţin invazivă = malignitate strict locală, nu
dă metastaze, evoluţie lentă
• proliferarea celulară = origine în celulele bazale
Clinic
• mici noduli rotunzi, translucizi (perle epiteliale),
acop. de epiderm subţire teleangiectazic
• nodulii confluaţi = masă tumorală nodulară -
ulceraţie centrală - crustă hematică - sângerare
la detaşare.
Forme clinice
• EB nodular
• EB ulcerat
• EB ulcero-vegetant
• EB superficial (pagetoid): placă eritemato-
scuamoasă psoriaziformă, cu margini perlate
• EB plan-cicatricial: placard cu margini perlate,
centru cicatricial, cu zone ulcerate acoperite de
cruste hemoragice, localizat cu predilecţie în
regiunea frontală
• EB pigmentat
• EB terebrant: forma distructivă, care se extinde
spre cartilagii şi oase, determinând mutilări
grave, hemoragii fatale, invadare meningeală.
Examenul histopatologic
• mase tumorale bine delimitate la nivelul dermului
= proliferări celulare formate dintr-un singur tip de
celule asemănătoare ca formă şi colorabilitate cu
celulele bazale ale epidermului
• la periferia maselor tumorale celulele se dispun
paralel, asemănător elementelor unui gard ( “în
palisadă”)
Tratamentul
- extirparea în totalitate a tumorii :
• excizia chirurgicală
• electroexcizia
• fototerapia cu laser de CO2
• citostatice locale (Efudix)
• radioterapia
EPITELIOMUL SPINOCELULAR
• origine histopatologică în celulele spinoase ale
epidermului, care au evoluţie spre o keratinizare
anarhică
• afectează pielea, semimucoasele şi mucoasele,
predominând în regiuni cum sunt : faţa (1/3
inferioară, mai ales buza inferioară) ; cavitatea
bucală ; organele genitale externe, dosul
mâinilor
• malignitate mai mare, creşte rapid, invadează
ţesuturile învecinate şi metastazează frecvent
pe cale limfatică
• debut frecvent pe leziuni precanceroase dar şi în
pielea aparent sănătoasă.
Clinic
• dacă este precedat de o leziune precanceroasă
(keratoză actinică, cicatrice etc.) debutul este
marcat prin indurarea, infiltrarea bazei şi apariţia
unui eritem în jurul acestora
• debutul în pielea sănătoasă = apariţia unei
proeminenţe papilomatoase, hiperkeratozice,
verucoase, infiltrate
• suprafaţa devine în câteva luni proeminentă,
nodulară cu centrul ulcerat, acoperit de o crustă
hematică, margini neregulate, dure, ridicate în
burelet deasupra pielii sănătoase din jur
Forme clinice:
- epiteliomul spinocelular nodular;
- epiteliomul spinocelular ulcero-vegetant;
- epiteliomul spinocelular endofitic
Examenul histopatologic
• mase tumorale care invadează dermul = celule
spinoase atipice (variaţii de formă-anizocarie,
volum-anizocitoză, culoare-anizocromie, cu mitoze
atipice frecvente, celule cu keratinizare individuală
cu aspecte de diskeratoză , celule cu “manta” sau
cu dublu contur ) şi formare de globi cornoşi orto
sau parakeratozici (aspect de bulbi de ceapă)
formaţi din celule keratinizate
Tratamentul
• excizie chirurgicală şi evidarea ganglionilor invadaţi urmată
de iradierea zonei ganglionare;
• electroexcizie şi fotocauterizare cu laser CO2 ;
• criocauterizarea cu azot lichid ;
• radioterapia şi cobaltoterapia - în formele avansate şi
invadante ;
• chimioterapia în cazul metastazelor fixate, neabordabile
chirurgical.
MELANOMUL MALIGN

• tumoră malignă foarte gravă, dezvoltată pe

seama sistemului pigmentar, celula de origine
fiind melanocitul
• mai frecventă la femei şi la persoanele cu piele
deschisă
• apare pe piele sănătoasă, dar în 30-50% din
cazuri pe leziuni pigmentare preexistente, în
special pe nevii pigmentari displazici, după
diverse traumatisme sau după expuneri brutale
la razele solare
• se localizează oriunde pe corp, la nivelul
tegumentului, mucoaselor (bucală, nazală,
genitală), ochilor, meningelui şi sistemului nervos
central.
Manifestări clinice
• melanomul nodular - nodul de diverse
dimensiuni, cu suprafaţă şi contur netede, ulterior
neregulate, de culoare neomogenă,care pătează
în negru-brun pansamentul aplicat pe suprafaţa
leziunii =localizare : faţă, cap, gât şi trunchi;
• melanomul extensiv în suprafaţă - pată
pigmentată, neomogenă, uşor infiltrată, cu
margini neregulate, contur net, ce se dezvoltă
lateral =localizare : zone expuse la soare sau pe
mucoase (bucală, anală, genitală);
• melanomul malign acral - localizare la nivelul
palmelor, plantelor şi degetelor ( variantă =mm.
subunghial - pată neagră sau acromă)
• melanomul malign acromic (amelanotic) -nodul
sau placă keratozică cu evoluţie spre ulceraţie.
 Examenul histopatologic
• proliferarea intensă a melanocitelor grupate în
cuiburi, cu invadarea şi dezorganizarea
epidermului şi dermului ; atipii şi monstruozităţi
celulare, infiltrat inflamator şi melanină intra şi
peritumoral
Indicele Breslow - grosimea maximă în mm a tumorii,
măsurată de la nivelul stratului granulos până în partea
cea mai profundă.
Stadializarea internaţională
• stadiul I : tumoră primitivă
• stadiul IIa : metastaze cutanate situate în
vecinătatea tumorii primitive sau a cicatrizării
postexcizionale
• stadiul IIb : metastaze ganglionare regionale
• stadiul III : metastaze la distanţă.
Tratament
• stadiul I (fără adenopatie regională) - excizie
chirurgicală largă cu margine de siguranţă de
3-5 cm lateral, iar în profunzime până la
aponevroză
• stadiul II (cu adenopatie regională) – evidare ggl
• în ambele stadii = în scop profilactic radioterapie
• în stadiul III (cu metastaze viscerale, ganglionare
sau cutanate multiple) se încearcă radio- şi
chimioterapia, dar cu rezultate slabe.
• imunoterapia activă nespecifică se foloseşte ca
tratament adjuvant în orice stadiu al melanomului.