Curs 3

Combustibilul Diesel
Motorul Diesel (motorul în doi timpi)
Schiţă de principiu
Supapa de
evacuare

Admisie
aer

Carter
 Funcţionarea motorului Diesel
 In prima etapă, este admis numai aerul în motor iar pistonul este în coborâre; ajuns la
poziţia extremă de jos, pistonul urcă iar aerul se comprimă la 30-35 atm, temperatura
lui crescând la 500-6000C, până la o valoare mai mare decât temperatura de
autoaprindere a combustibilului, apoi se injectează combustibil fin pulverizat care se
autoaprinde şi arde pe măsură ce este introdus în motor; Arderea are loc la presiune
constantă, de aceea pistonul este împins în jos pe tot parcursul arderii. Printr-un
mecanism de tip bielă-manivelă mişcarea pistonului se transmite roţilor. Se deschid
supapele de evacuare, gazele arse sunt evacuate, apoi ele se închid şi ciclul se reia
cu introducerea aerului şi mişcarea de comprimare a acestuia.
 Motorul Diesel real
Faţă de schema de
principiu, aici sunt
figurate:
-sistemul de ungere cu
ulei din carter
-starterul motorului
-pompa de combustibil
-camera de precombustie
-detalii constructive ale
supapelor de evacuare
-detalii ale sistemului de
admisie a aerului
 Motorul în V
Această configuraţie a
motorului a fost creată
pentru a obţine un
motor mai puternic.
Sunt două motoare într-
unul singur.
Doi cilindri care lucrează
în contratimp (unul pe
compresie, altul pe
ardere) transmit pe
rând lucrul mecanic la
carter.
Lucrul mecanic este dublu
faţă de cel dat de un
singur motor.
Specificaţie Motorină Extra (continuare
tabel)
 Densitatea
- Este proprietatea care se determină cu cea mai mare uşurinţă
 Proba se toarnă într-un cilindru gradat cu capacitatea de 1 L. În funcţie de densitatea estimată a
probei se alege un areometru cu scara gradată convenabil (ex. 800-870), care se introduce în
cilindrul cu probă şi se lasă să plutească. Când se atinge echilibrul de temperatură, se citeşte
valoarea densităţii pe scara gradată a tijei cât şi temperatura probei. Temperatura probei se
măsoară cu un termometru introdus simultan în lichid. Dacă valoarea indicată pe tijă este în
g/cm3 (0,800-0,870) ea se înmulţeşte cu 1000. Se face corecţia de temperatură, cu ajutorul unor
tabele, astfel ca densitatea să fie exprimată în kg/m3

 Densitatea combustibilului Diesel la 15oC trebuie să se încadreze între 820-845 kg/m3

 Cu cât este mai mică densitatea, este probabil ca motorina să fie mai parafinoasă deci mai
bună ca cifră cetanică, dar nu este obligatoriu.

 Pe de altă parte, o motorină mai uşoară înseamnă o masă mai mică în unitatea de volum,
adică pentru aceeaşi putere dezvoltată în motor se consumă mai multi litri de motorină.
Oricum, limitele pentru densitate sunt atat de strânse, incat nu merită să facem astfel de calcule.

 Densitatea motorinei scade cu creşterea temperaturii. Foarte mare atenţie când se vinde-
cumpără motorină, ce temperatură are ea. Vara, la litrul de motorină, avem o masă (kg) mai
mică, deci consumul poate creşte.

 Rezervoarele de motorină de la staţiile de carburanţi sunt de obicei îngropate, deci au

temperatură destul de constantă iarna-vara.
 Corecţia densităţii cu temperatura
 Se face corecţia astfel:
 t1   t  c(t  t1 ) g/cm3
ρt = densitatea la t0C, la care s-a efectuat determinarea;
c = coeficient de corecţie pentru dilatarea produsului la o variaţie de
temperatură de 1 0C, conform tabelului în g/cm3;
t= temperatura la care s-a efectuat determinarea, 0C;
t1= temperatura la care a fost stabilit volumul din rezervor, 0C;

Atenţie!
Notă:
Rezultatul se
Metoda cu areometrul se
înmulţeşte cu
poate aplica pe teren.
1000.
In laboratoarele moderne,
se utilizează aparate
sofisticate, de mare
precizie, bazate pe metode
spectrometrice.
 Curba de distilare ASTM (STAS)

Este cea de-a doua determinare ca simplitate şi importanţă.
În balon se introduc 100 mL produs.
Se asigură răcirea la condensator.
Se porneşte încălzirea. Temperatura
în balon va creşte pe toată durata
distilării.
In cursul distilării se fac notări in funcţie de
condiţiile tehnice ale produsului petrolier
analizat, astfel:
în cazul când condiţiile tehnice fixează
temperaturile la care trebuie sa treacă
anumite procente de distilat -de exemplu :
10%, 50%, 90%- se notează temperaturile
citite pe termometru im momentul când
nivelul lichidului din cilindru ajunge la
diviziunile respective (de exemplu : 10 cm 3,
50 cm3 ,90 cm3);
în cazul când condiţiile tehnice ale produsului
cer procentele de distilat la anumite
temperaturi, se notează volumele lichidului
din cilindru la temperaturile cerute (de
exemplu : 100oC, 200oC, 260oC, 270oC).
Nu se depăşeşte 90-95% vol.
distilat.Oricum, la aceste procente, distilarea
încetează (în balon se ajunge la sec) datorită
pierderilor de vapori în aparat;
 t, oC
tf
Curba de distilare 360 C
350 C

ASTM (STAS) 250 C

ti

In specificaţia de livrare se spune:

0 10 20 30 90 100% vo

(În specificaţiile altor producători, “condensat la 250 0C” este înlocuit cu “distilă până la 250oC”)
Aceasta însemnă că :
-Până la 2500C trebuie să distile cel mult 65% din probă (adică 65 mL)
-Până la 3500C trebuie să distile cel puţin 85% din probă (adică 85 mL)
-95% din probă (adică 95 mL) trebuie să distile până la cel mult 360 oC
In afara acestor rezultate ale distilării, se mai notează temperatura la care a distilat picătura ce
umple 10 mL în cilindrul gradat, precum şi temperaturile la 50 mL şi 90 mL (adică rezultatele la
10%, 50%, 90% pe curba STAS), de care va fi nevoie la calcularea indicelui cetanic.
Motorina are limitele de distilare aproximative între 200- 350 oC.
 Punctul de inflamabilitate
 Punctul de inflamabilitate a unui produs
petrolier este temperatura cea mai joasă, la
presiune atmosferică, la care, în condiţii
determinate, vaporii de produs formează un
amestec exploziv cu aerul.
 Punctul de inflamare se determină în creuzet
închis – pentru produsele inflamabile : petrol si
motorină (aparatele Abel- Pensky si Pensky-
Martens sau alte tipuri).
 Ce înseamnă “condiţii determinate” ? Un
creuzet de anumite dimensiuni, crearea unui
spaţiu şi mai ferit de curenţi, flacăra de o anumită
mărime,ş.a.m.d.
 Existenţa flăcării exterioare sau a scânteii
pentru aprindere este obligatorie.
 Punctul de inflamabilitate al unui produs petrolier
dă indicaţii asupra pericolului de inflamabilitate.
 Cele mai periculoase produse petroliere din punct
de vedere al inflamării sunt distilatele medii:
petrolul şi motorina.

Pentru Diesel, se impune un punct de

inflamabilitate de min.55. Punctul de inflamabilitate
se corelează cu iniţialul (prima picătură) a curbei
de distilare. Un p.infl. prea scăzut indică o
motorină inflamabilă, ce va pune probleme la
depozitare şi emisii de volatile.
Cum se corelează densitatea, curba de distilare, punctul
de inflamabilitate şi puterea calorifică
In specificaţia comercială, nu există prevederi pentru puterea calorifică, deşi aceasta este
cea mai importantă caracteristică, pentru că de ea depinde, puterea dezvoltată la
combustie şi economia de combustibil.

 La combustibilul Diesel petrolier, densitatea ne dă indicaţii asupra puterii calorifice: cu

cât densitatea este mai mică, cu atât puterea calorifică a combustibilului ar trebui
să fie mai mare

 Densitatea este în corelaţie cu curba de distilare ASTM (STAS): Densitatea este cu

atât mai mică cu cât fracţia petrolieră are un iniţial şi un final mai joase. Este
foarte important ca finalul să fie cât mai jos, adică motorina să nu conţină fracţii grele.
Finalul este limitat la 360oC prin specificaţie iar rafinorul nu are nici un interes să îl
lase mai jos. Fiecare grad în plus la curba de distilare ASTM (STAS), înseamnă o
cantitate mai mare de motorină obţinută din ţiţei, adică un profit mai mare. Deci, o
densitate mai mică indică o putere calorifică mai mare. Această corelaţie poate fi însă
denaturată prin adăugarea de biodiesel.

 Punctul de inflamabilitate este în corelaţie cu iniţialul de pe curba ASTM (STAS): el

este cu atât mai scăzut cu cât fracţia are un iniţial mai jos. Deci un iniţial mai scăzut, ar
trebui să indice o motorină mai uşoară, cu putere calorifică mai mare. Această corelaţie
este însă denaturată prin adăugarea de biodiesel.
 Temperatura de autoprindere
 Dacă un produs petrolier ajunge la un nivel termic foarte ridicat, aprinderea sa are loc şi
fără o sursă de foc exterioară.
 Temperatura de autoaprindere, în atmosferă de O2 este mai mică decât în aer.
 Motorina Diesel este alcătuită în cea mai mare parte din molecule lungi de hidrocarburi
parafinice cu 8-21 atomi de carbon:
Ex: Cetanul (hexadecanul): CH3-(CH2)14-CH3
-Motorina mai are în compoziţie molecule care conţin cicluri naftenice sau aromatice de care
sunt prinse lanţuri lungi parafinice:

Toate aceste tipuri de molecule au temperatura de aprindere sub 550-600oC, ceea ce înseamnă că
ele se vor autoaprinde atunci când motorina va fi injectată în motor.
În schimb, moleculele cu caracter puternic aromatic, cum sunt aromaticele policiclice, nu se
autoaprind la aceste temperaturi sau se aprind dar nu ard complet în motor, iar ele vor fi
eliminate nearse sau parţial arse în gazele evacuate.
Ex: α-metil naftalen

De aceea, se limiteaza la max.8%. conţinutul de hidrocarburi aromatice policiclice.

 Cifra cetanică
Cifra cetanică
 Este un indice care caracterizează uşurinţa la autoaprindere a combustibilului injectat în motor.
Cu cât cifra cetanică (CN- cetane number) este mai mare, autoaprinderea se va face mai lin. Dacă
autoaprinderea se face lin, motorul va fi protejat de şocuri, iar uzura sa se va petrece mai lent.
 Ea dă indicaţii şi asupra uşurinţei cu care motorul porneşte la rece. Cu cât cifra cetanică este mai
mare, cu atât pornirea la rece se va face mai uşor şi nu se va produce acel “fum alb” cu emisii de
aldehide (toxice).
 se compară arderea combustibilului cu cea a unui amestec alcătuit din două etaloane:
-Cetanul (C16H34) – indice 100
-– metil naftalenul – indice 0

 Se utilizează un motor experimental (CFR- Cooperative Fuel Research) în condiţii de funcţionare

standard. Operatorul creşte manual presiunea aerului în motor cu ajutorul unui dispozitiv cu roată,
prin încercări repetate, până la acea presiune considerată “de vârf” la care timpul de întârziere la
aprindere (măsurat între momentul injecţiei şi momentul aprinderii) este de 2,407 ms. Se reia
experimentul cu diferite amestecuri de etaloane (ex.50-50, 48-52, 52-48% volum), până când unul
dintre amestecuri se comportă în CFR exact ca motorina care s-a analizat, adică să aibă aceeaşi
întârziere la autoaprindere ca şi un amestec de 52% volum cetan şi 48% – metil naftalen, însemană
că ea are cifra cetanică CN (cetane number) = 52 . Specificaţia indica o cifră cetanică de min.51%.

 Pentru că motorul experimental CFR este foarte scump iar întreţinerea sa costă mult, în ultimii ani el
este înlocuit cu un dispozitiv mai ieftin şi mai robust (IQT Ignition Quality Tester), cu rezultate la fel de
exacte. El combină experimentul cu calculul, rezultând o cifră cetanică derivată (DCN-derived
cetane number). Motorina este injectată într-o cameră de combustie cu volum constant la presiunea
de aproximativ 21 bar şi temperatura de 575oC. Se măsoară întârzierea la aprindere, iar aceasta
intră într-o ecuaţie cu ajutorul căreia se calculează DCN.
 Un aparat şi mai simplu pentru determinarea DCN este Fuel Ignition Tester (FIT) care seamănă cu
IQT, doar senzorul de autoaprindere este diferit, el indicând creşterea bruscă a presiunii în momentul
imediat de după autoaprindere. De ce_ pentru că arderea se face cu creşterea numărului de moli iar
arderea fiind în spaţiu de volum constant, aceasta determină creşterea presiunii.
 Indicele cetanic şi indicele Diesel
 Indicele cetanic (CI- cetane index) este un număr care se calculează din densitate
şi câteva puncte de pe curba STAS: 10%, 50%, 90% . Aceasta este forma “în
patru puncte” a metodei. Mai există forma “în două puncte” care utilizează numai
densitatea şi punctul de 50% de pe curba STAS. Se recomandă metoda “în 4
puncte”, care este mai exactă.

 Indicele cetanic se referă numai la motorina minerală (din petrol) şi nu este acelaşi
lucru cu cifra cetanică. În specificaţia de livrare nu este clar acest lucru, dar IC este o
simplă estimare a cifrei cetanice a motorinei de bază. Asta deoarece cifra
cetanică se poate mări artificial prin aditivi dar aceştia nu asigură şi puterea
calorifică necesară combustibilului; de aceea specificaţia include indicele cetanic
( pentru a ne asigura că motorina de bază este de bună calitate). Motorina de bază
trebuie să aibă un IC de min.46, conform specificaţiei.

 Indicele Diesel este o măsură învechită şi foarte aproximativă a întârzierii la

autoaprindere. Se utiliza mai demult pentru că este foarte simplu de determinat din
alte proprietăţi fizice ale motorinei (densitatea şi punctul de anilină), nu era necesar
să posezi un aparat pentru determinarea cifrei cetanice. Indicele Diesel se corelează
grafic cu cifra cetanică, dar numai cu aproximaţie. Întrucât pretenţiile de calitate au
crescut, fiecare rafinor este obligat să-şi procure un aparat CFR şi să determine cifra
cetanică. Indicele Diesel nu este acceptat.
https://www.youtube.com/watch?v=ChxsO_Rxi0g
https://www.youtube.com/watch?v=QK5e07kkzDI

https://www.youtube.com/watch?v=_TZDb-eE758
https://www.youtube.com/watch?v=s2WGFELXPNg

https://www.youtube.com/watch?v=DZt5xU44IfQ

https://www.youtube.com/watch?v=bZUoLo5t7kg