Cap.

I – ISTORIA ALIMENTAȚIEI
• Pornind de la piramida celor 5 nevoi
fundamentale ale omului, emisă de A.Maslow,
nevoia primordială, psihologică, a omului este
mâncarea. Abia după ce se consideră că este
satisfăcută, se poate trece la acordarea atenției altor
nevoi.
• De-a lungul istoriei omenirii și a modului de
hrănire s-au conturat: cultură alimentară, obiceiuri și
ritualuri ale servirii meselor, culminând cu știință
hrănirii corecte. Astfel, importanța hranei a constituit
o temă atât în religie – de exemplu în Noul
Testament figurează patru momente importante ce
derivă din asocierea cu masă (mâncarea) a
învățăturilor lui Isus Hristos, cât și în artă.
• Istoria alimentație surprinde exact anumite
perioade:
• Omul din paleolitic se pare că avea o alimentație diversificată, cel puțin
așa arată cercetările recente care, inițial, voiau să lamuresca dacă omul
acelui timp era vegetarian sau carnivor;
• 470-370 îHr când Hippocrate stabilește că alimentaţia are un rol deosebit
în prevenirea şi tratamentul bolilor, combătând vechile doctrine provenite
din Egipt şi promovate de adepții lui Pitagora, ca hrană “este sursa tuturor
relelor”. “Tot el apeciază că recomandările privind alimentația
individuală trebuie să țină seama de tradițiile alimentare, de obiceiuri, o
schimbare radicală de alimentație fiind mai dăunătoare chiar decât
menținerea alimentației vechi, obișnuite”
• 341-270 îHr Epicur din Samos își exprimă convingerea că “omul este
ceea ce mănâncă” Filosofia lui Epicur este construită din trei părți: prima
este de natură canonică, care expune regulile adevărului, a două este cea
fizică, ce propune o explicație filosofică a naturii și cea de-a treia se
referă la morală, tratând despre condițiile vieții fericite. El consideră
că atomii din care este compus omul sunt responsabili de dinamică vieţii.
• Sfârșitul sec. XVIII s-a remarcat prin ideea conform căreia hrana
reprezintă o sursă de energie cu ajutorul căreia organismul face față
nevoilor vitale.
• Sec. XIX dezvoltă această idee, în plus au loc descoperiri cu privire la ce
înseamnă metabolism și se fac progrese în domeniul chimiei alimentare.
Apar primele clasificări ale alimentelor, apar noțiuni despre aportul lor în
proteine, glucide, lipide, săruri minerale şi apă și se urmăresc
transformările lor în organism.
 I.2 – HRANĂ OMULUI MODERN

• Tendința de a imita este accentuată în moda vestimentară și nu numai. Ea poate fi întâlnită și în stilul de viață și
în alimentație.
• Despre hrana omului modern se poate afirma cu certitudine că este nesănătoasă, că se mănâncă mult și prost. De
aceea statisticile înregistrează date tot mai grave despre bolile de nutriție. De exemplu despre obezitate:
• - o persoană din două suferă de exces de greutate (depășirea cu peste 10% a greutății normale). Aceasta are efect
nefast asupra sistemului osos, a scheletului și asupra aparatului motor. Cu cât excesul în greutate este mai mare
cu atât crește și procentajul persoanelor care suferă de maladii coronariene sau de afecțiuni cancerigene.
• - peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului.
• Obezii se află prinși într-un cerc vicios. Ei conștientizează că nu sunt la modă însă reclamele furnizate de mass
media le arată săptămânal o imagine care contravine modului de viață a persoanei obeze, provocându-le un stres
psiho-social, ce are că reacție, din păcate,consumul de cât mai multe alimente. Din dorința de a combate
obezitatea foarte multe persoane recurg la medicamentele cu efecte laxative, însă prin folosirea lor permanentă
acestea creează dependență și perturbă metabolismul apei și a sărurilor din organism, cu consecințe grave asupra
organismului (edeme, afectarea rinichilor, tulburări psihice și de ritm cardiac).
• De-a lungul timpului, ca elemente generatoare de modă în
alimentație alături de imitație s-au remarcat: înclinația
spre exotism, snobism, elitism, capricii și altele.
• Moda alimentară nu este doar neștiințifică , uneori este
generatoare de consecințe nedorite; cum este cazul
consumării doar că:
• - crudităților, efectul fiind ulcerul și carențe de proteine,
vitamine etc.
• - produselor lactate – calculi
• - dulciurilor – obezitate, dinți afectați de carii;
• - carnea – gută, colita de putrefacție s.a;
• - fără grăsimi – tulburări digestive, rahitism;
• - fără sare – cașexie (slăbire extremă)
• - cu multă sare – hipertensiune arterială
• - consum de alimente o singură dată pe zi – tulburări
digestive.
• O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă, variată, bogată
în substanțe vitale, alcalină, cu multe vitamine, cu săruri
minerale și oligoelemente.