BOALA DE

REFLUX
GASTROESOFAGIAN
Nicolae Proca
Dr.în medicină, conferenţiar
universitar
 ACTUALITATEA STUDIERII
TEMEI:
 BRGE are o răspândire largă (16-30% în populaţia
generală)
 BRGE are o evoluţie progredientă cu recidive (90%
- pe parcursul unui an)
 Existența complicaţiilor extra esofagiene severe
(bronhopulmonare, cardiace, ORL)
 Complicaţii esofagiene grave, fatale (ulcere,
hemoragii, stricturi, esofagul Barrett
 Eficacitatea insuficientă a tratamentului actual
etiopatogenetic, antirecidivant, profilactic
 Calitatea vieţii joasă la bolnavii cu BRGE (mai
joasă decât la pacienţii cu cardiopatie ischemică și
la hipertensivi)
Fig. Nr.1

Esofagul, o parte a
tractului
gastrointestinal,
prezintă un organ
tubular, de formă
cilindrică cu o
lungime ce variază
între 25-30 cm (în
funcție de tipul
constituțional) cu
grosimea 3-4 mm
Fig. Nr.1

Esofagul are 3
îngustări anatomice:
I. – situată la nivelul
vertebrei VI-VII cervicale,
unde faringele trece în
esofag – constricția
faringo-esofagiană
II. – la nivelul vertebrei IV
toracice – constricția
toracică
III. – la nivelul penetrării
esofagului prin diafragm la
nivelul vertebrei X toracice
– constricția diafragmatică
 Peretele esofagului (3-4 mm) în secțiune
tranversală este alcătuită din trei tunici:
1. Tunica mucoasă sau submucoasă
2. Tunica musculară
3. Tunica externă (adventiția)

 Esofagul are două sfinctere:

- Sfincterul esofagian superior
- Sfincterul esofagian inferior
VASCULARIZAȚIA ESOFAGULUI (ARTERIALĂ)
 Segmentul superior
– este irigat de
ramurile derivate
din arterele
tiroidiene inferioare
 Segmentul mijlociu
- din ramurile,
provenind din
artera torcică
 Segmentul inferior
este irigat de artera
gastrică stângă,
ramură a
trunchiului celiac
VASCULARIZAȚIA ESOFAGULUI (VENOASĂ)

 Drenajul venos:
- Segmentul superior
în vena cavă
superioară prin
intermediul venelor
tiroidiene inferioare
- Segmentul mijlociu
prin intermediul
venelor intercostale
drepte – în vena
Azygos, iar ale
celor stângi – în
sistemul
Hemiazygos
 Fiziologie
 Funcția de bază a esofagului constă în transportarea
alimentelor din faringe spre stomac. Într-o diurnă omul
efectuează circa 600 acte de deglutiție:
- 200 în timpul alimentației
- 50 în timpul somnului
- 350 – acte involuntare efectuate pe parcursul zilei
 Deglutiția – conștientă se prezintă printr-o reacție
neuromusculară cu includerea componentelor voluntar și
involuntar care se petrece în 2 faze:
- faza bucală
- faza faringiană
 Centrul de glutițe se află în bulb
 În procesul de trecere a bolului alimentar se
constată următoarele etape:
1. orală
2. oral-propulsivă
3. faringiană (transferul bolului din faringe în
esofag)
4. esofagiană (evacuarea bolului din esofag în
stomac)
 Din momentul în care bolul alimentar trece de
sfincterul esofagian superior începe peristaltica
esofagului.
 Transportarea alimentelor prin esofag se
datorează undelor peristaltice
 În funcție de densitatea și vilozitatea sa, bolul
alimentar parcurge esofagul în 3-15 sec. (2-3 sec.
pentru apă)
 UNDE PERISTALTICE
Undele peristaltice
Undele peristaltice secundare (la iritarea
primare (de deglutiție). mecanică a mucoasei).
La oameni sănătoşi se Apar ca consecință a
răspândesc cu viteza de dilatării esofagului de către
2-6 cm/sec bolul alimentar în treimea
inferioară s esofagului

Unde terţiare (de obicei lipsesc la

persoanele sănătoase). Mai frecvent apar la
senili deseori sunt asociate cu disfagia
 Pentru menținerea funcției de barieră
gastro-esofagiană un rol important îi revine
SEI (sfincterul esofagian inferior) și
pediculului drept al diafragmei, contracția
cărora împiedică refluxul gastroesofagian

 SEI este cea mai importantă structură, cu

rol major în prevederea RGE.
 SFINCTERUL ESOFAGIAN INFERIOR
• SEI – prezintă o barieră importantă pentru lumenul
esofagului, împotriva conținutului acid al stomacului
• La oameni sănătoşi în stare de repaos tonicitatea SEI
este de 10-30 mm Hg
• Pentru trecerea normală a bolului alimentar din esofag
în stomac este suficient presiunea de 5 mm col. opă
• Pentru apariția RGE (mișcarea bolului alimentar în
sens retrograd), la un SEI închis, de tonicitate
normală, este necesar de creat o presiune de până la
100 mm col. apă.
• Presiunea SEI este mai mică după alimentare și crește
noaptea!
 BRGE – constituie o entitate clinică
independentă cauzată de mecanisme complexe
de perturbare a motilităţii tractului digestiv
superior cu retropulsia conţinutului gastric sau
intestinal în esofag.
 Esofagita de reflux (ER) reprezintă leziuni ale
mucoasei din partea distală a esofagului,
condiţionate de refluxul gastroesofagian
(acţiunea sucului gastric şi/sau a conţinutului
intestinal).
 Refluxul gastroesofagian (RGE) reprezintă
fenomenul fiziologic de trecere a conținutului
gastric în esofag care devine patologic atunci
când mecanismele antireflux sunt incompetente
 RGE – se poate produce și la persoanele
sănătoase.
 În condiții normale pe parcursul zilei conţinutul
gastric se retropulsează spre esofag circa de
20-30 ori (cu frecvența de o retropulsie în 5-6
ore în poziție orizontală și 1-2 pe oră în poziție
verticală a corpului).
 Când episoadele de reflux se repetă cu
frecvenţa de peste 50 episoade în 24 ore, sau
cînd pirozisul se atestă mai frecvent decât o
dată pe săptămână, la un pH în esofag <4,0 pe
parcursul unei ore și durează cel puțin 3 luni
putem vorbi despre RGE patologic
 EPIDEMIOLOGIE
 BRGE – reprezintă 75% din patologia
esofagiană
 Prevalența BRGE variază considerabil de la
o țară la alta. Actualmente BRGE reprezintă
cu certitudine cea mai frecventă patologie a
tractului digestiv superior în țările avansate.
 În Republica Moldova afecțiunea este mai
frecventă decât se raportează, deși
prevalența nu este precizată.
 În America de Nord și Europa de Vest
incidența BRGE este în creștere. Prevalența
este estimată la 10-13% din populația
generală.
 ETIOLOGIE ȘI PATOGENIE
 Etiopatogenie BRGE este complexă, cu
participarea mai multor verigi
patogenetice.
 Principală cauză a esofagitei este
refluarea conținutului gastric în esofag.
 La baza acestui fenomen stau
tulburările de motilitate esofagiene,
gastrice și duodenale.
 FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ
TONICITATEA SEI

HORMONII

1. VIP (peptidul
1. Gastrina
intestinal vasoactiv)
2. Motilina
2. Glucagonul
3. Histamina
3. Progesteronul
4. Serotonina
4. Secretina
5. Enkefalinele
6. Somatostatina
Măresc
presiunea SEI Diminuează
presiunea SEI
 FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ
TONICITATEA SEI
PRODUSE ALIMENTARE

 Grăsimile
1. Alimentaţia proteică  Ciocolata
2. Carnea  Citrice
 Roşiile
3. Foamea  Menta
 Ceai
 Cafea
Măresc  Alcool
presiunea SEI  Alimente picante

Diminuează presiunea SEI

 FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ TONICITATEA SEI
MEDICAMENTELE ȘI ALȚI FACTORI
 α- adrenolitice
 Antiacidele  β- adrenomimetice
 Alcalinizarea mediului gastric
 Colinolitice
 Spasmoliticele
 α- adrenomimetice
 Barbiturice
 β- adrenolitice  Benzodiazepine
 Atropina în doze mici  Opiaţi
 Histamina  Antagoniștii deCa++
 Domperidonul
 Nitraţi
 Cofeina
 Colinomimetice,  Teofilina
 Metoclopramid  Fumatul
 Tipul abdominal de respiraţie  Graviditatea
 Constipaţiile

Măresc presiunea SEI Diminuează presiunea SEI

 TABLOUL CLINIC
BRGE poate avea manifestări polimorfe, cu acuze
digestive şi extradigestive de intensitate uşoară, medie
sau severă, care pot fi permanente sau intermitente.
MANIFESTĂRI DIGESTIVE

Tipice: Atipice:
• Pirozis
• Gust metalic
• Regurgitaţii (de obicei acide, amare
sau alimentare) • Dureri epigastrice
• Disfagia postprandiale (cu
• Odinofagia (durere la deglutiţie) iradiere atipică în
• Sialorea (ca un răspuns protector la mandibulă, greţuri,
acidul refluat) eructaţii, vome,
• Durere toracică retrosternală meteorism)
(noncardiacă)
• Simptomatologia poate fi absentă la
30-35%
MANIFESTĂRI EXTRADIGESTIVE
 Manifestări respiratorii: tuse nocturne, pneumonii recurente
 Manifestări cardiace: dureri precardiale, dereglări de ritm
cardiac
 Manifestări stomatologice: carie, senzație de arsură pe
limbă, sialoree abundentă
 Manifestări ORL: disfonie, faringită, laringită, ș,a.
 Manifestări hematologice: anemie

SEMNELE ALARMANTE în BRGE sunt:

 Disfagie progresivă  Folosirea de durată AINS
 Odinofagie  Hematemesis și/sau melena
 Anemia  Istoric familial pentru cancer
 Scăderea ponderală gastric sau esofagian
 EVOLUŢIA ŞI COMPLICAŢIILE
BRGE
FĂRĂ ESOFAGITĂ ≈24%
EVOLUŢIA →RECIDIVANTĂ
CU ESOFAGITĂ ≈ 9%
La pacienții cu esofagită de reflux, gradele I –II peste
4-5 ani se dezvoltă ESOFAGUL BARRETT
COMPLICAŢIILE BRGE:
• Stenoza esofagiană benignă (4-12%);
• Esofagul Barrett (5-10%);
• Ulcere esofagiene 2-7%;
• Cancerul de esofag (3%);
• Hemoragia digestivă superioară 2%;
• Perforaţia (rar).
 DIAGNOSTICUL BRGE
TESTE DE PRIMA LINIE
Examenul radiologic baritat: Apreciază caracterul
unghiului His,activitatea propulsivă a esofagului,
hernii gastrice, esofagită de reflux, stenoza
esofagiană
Acest test se recomandă la pacienţii cu disfagie
Endoscopia digestivă superioară (EDS) cu biopsia
•.
mucoasei esofagiene:
•Apreciază prezenţa/absenţa esofagitei, gradul
severităţii esofagitei;
•Prezenţa esofagului Barrett;
•Prezenţa altor maladii, cancerului esofagian, ahalaziei
cardiei, ulcerului gastric, etc
 DIAGNOSTICUL BRGE
TESTE DE LINIA A DOUĂ
Biopsia esofagiană:
Se recomandă din area mucoasei esofagiană cu suspecţie
la metaplazie displazie sau malignizarea;
La pacienţii nonresponderi la tratament dublu cu IPP
Aprecierea Helicobacter pylori (se recomandă înainte de
iniţierea tratamentului cu IPP).
Manometria esofagiană:
Apreciază presiunea SEI şi peristaltica esofagiană;
Monitorizarea pH-lui esofagian 24 de ore: (sensibilitate
26%, specificitate 95%)
Apreciază numărul epizoadelor de reflux
• pH < 4,0 – 5 min (reflux acid)
• pH > 6,5 (reflux alcalin)
Acest test obligatorie se recomandă pacienţilor cu simptome
atipice, fără semne de esofagită
 TESTELE DE LINIA A 2 BRGE
Manometria esofagiană şi Monitorizarea pH-lui esofagian de 24 de ore
Se recomandă:
 Pacienţilor cu persistenţa simptoamelor caracteristice pentru
BRGE pe fondal de tratamentul cu IPP;
 În cazul reapariţiei simptoamelor BRGE după discontinuarea
medicaţiei cu IPP;
 Pentru confirmarea diagnosticului la pacienţii care necesită
tratament chirurgical antireflux
 Testele cu radionuclizi pentru aprecierea caracterului
evacuării gastrice (acest test îndeosebi se recomandă la
pacienţii cu diabet zaharat şi patologia sistemului conjunctiv)
 Pillcam tes ESO - Această metodă este modernă,“prietenoasă”
pentru pațienți, puţin traumatică şi în același timp cu
sensibilitate şi specificitate înalte pentru diagnosticul precoce
al esofagitei, esofagului Barrett, cancerului esofagian şi
gastric.
 CRITERII DIAGNOSTICE PENTRU
BRGE
• refluxul spontan patologic;

• erozii şi/sau ulcere ale mucoasei

esofagului (endoscopie, radioscopie);

• modificări morfologice în bioptatul din ≥2

mucoasa esofagului; simptome

• reducerea presiunii SEI sub 7 mm Hg

(manometrie);

• pH <4,0 , (monitorizare intraesofagiană

Holter).
 DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
AL BRGE
AFECŢIUNI ESOFAGIENE
Achalazia cardiei Esofagospasmul
Hernia hiatală Cancerul de esofag
Diverticulii esofagieni Esofagita
infecţioasă
AFECŢIUNI EXTRAESOFAGIENE
Angina pectorală Sindroamele algo-dispeptice
Gastrita ale abdomenului superior
(pancreatitele, dispepsia
Ulcerul gastro-duodenal funcţională, cholelitiază,
Sindromul de xifoidie etc.)
 EXEMPLE DE FORMULARE A
DIAGNOSTICULUI ÎN BRGE
BRGE: (fără esofagită) în stadiul remisiei
încomplete.
BRGE: esofagita gr.I (sau esofagita st.A),
erozie 3x2 mm
BRGE: esofagita eroziv-ulcerativă gr.III (sau
st.D). Esofag Barrett fără displasie.
BRGE: ulcer (8x3 mm) pe peretele anterior în
porţiunea distală a esofagului (esofagita
gr.III/sau st.D), hemoragie din ulcer
 CLASIFICĂRI ENDOSCOPICE ALE BRGE
LOS ANGELES, 1994

 GRADUL A – una sau mai multe pierderi de

substanţă sub 5 mm
 GRADUL B – prezenţa a cel puţin o
pierdere de substanţă întinsă pe mai mult de
5 mm, dar fără tendinţă la confluenţă
 GRADUL C – prezenţa a cel puţin o
pierdere de substanţă confluentă, dar
necircumferenţială
 GRADUL D – pierdere circumferenţială de
substanţă
 CLASIFICĂRI ENDOSCOPICE ALE BRGE
SAVARY MILLER, modificația CARRISON, 1997

 Stadiul I – eroziune liniară, situată pe un

singur pliu al mucoasei;
 Stadiul II – eroziuni multiple, pe mai multe
pliuri, cu exsudate şi tendinţă la confluare
(dar fără a ocupa întreaga circumferinţă a
esofagului)
 Stadiul III – eroziuni sau/şi ulceraţii
acoperite de exsudat cu extindere
circumferenţială
 Stadiul IV – ulceraţii adânci, cu caracter
stenozant.
 MORFOPATOLOGIE
 MACROSCOPIC:  HISTOLOGIC:
 Mucoasa esofagiană  Hiperplazia stratului
congestionată bazal
 Eroziuni acoperite  Alungirea papilelor
sau nu de membrane  Prezenţa celulelor
fibrinoase polimorfonucleare şi
 Ulcere euzinofile în lamina
 Leziunile enunţate proprie
pot interesa o parte  Hipercromatism nuclear
din circumferinţa  Congestia şi dilataţia
esofagului sau pot fi vaselor
circulare.  Ulceraţii superficiale ale
mucoasei
Structura histologică normală
a esofagului
1

Semnele histologice ale esofagitei de reflux:

1.Atrofia epiteliului
2.Îngroșarea membranei bazale, scleroză
3.Hiperplazia stratului bazal
Le etapele mai avansate este posibilă metaplazia epiteliului
pavimentos pluristratificat al esofagului în epiteliu cilindric cu glande
fundice – dezvoltarea esofagului Barrett
 TRATAMENTUL BRGE
Urmăreşte următoarele scopuri:
 Încetarea simptomatologiei clinice
(pirozisului...)
 Tratamentul esofagitelor
 Prevenirea complicațiilor
 Ameliorarea calității vieții
 Profilaxia recidivelor
 Preț accesibil
 TRATAMENTUL BRGE
Nemedicamentos:
• Alimentaţie cu orar regulat, fracţionată în prânzuri mici
şi multiple (5-6 mese/zi)
• Masa de seară este indicat să fie servită cu 2-3 ore
înainte de culcare
• Alimentaţie bogată în proteine (contribuie la creşterea
presiunii SEI)
• Evitarea consumului de alimente iritante pentru
mucoasa esofagiană (tomate şi produsele din tomate,
sucuri acide, ciocolată, alcool)
• Evitarea decubitului postprandial
• Evitarea fumatului, pentru a exclude acţiunile nocive ale
nicotinei asupra SEI
 TRATAMENTUL BRGE
• Somn cu capătâiul ridicat (trunchiul la 150 faţă
de orizontală)
• Evidenţa asupra masei ponderale
• Reducerea presiunii intraabdominale
• Evitarea consumului de medicamente iritante
(AINS) sau care scad presiunea SEI
 TRATAMENTUL BRGE

Antiacide

MEDICAMENTOS Prokinetice
IPP

Antagoniştii receptorilor
H2 histaminici
 TRATAMENTUL BRGE
Medicamentos:
ANTIACIDE:
 Se recomandă pacienţilor cu expresivitatea
uşoară a simptomelor BRGE
 În pirozis posprandial sau epizodic
 Ca tratament suplimentar dacă reapare
pirozisului după finisarea tratamentului cu IPP
 Acţiunea antacidelor incepe la 30 min după
consum şi persistă timp de o oră.
 TRATAMENTUL BRGE
Medicamentos:
Antagoniştii receptorilor H2 histaminici:
Ranitidina (B)
 Se recomandă la pacienţii cu expresivitate
uşoară/moderată a simptomelor BRGE (eficacitatea
Famotidina (B)
la 60-80%)
Nizatidina (C) 
La pacienţii cu esofagite de gradul 1-2
 Ca terapie de susţinere de durată pentru prevenirea
relapsului
 La pacienţii cu BRGE forma gravă şi îndeosebi la
pacienţii cu esofagul Barrett, se utilizează ca
tratament suplementar pentru prevenirea refluxului
acid nocturn
 La pacienţii cu pirozis posprandial sau epizodic
 TRATAMENTUL BRGE
Medicamentos:
Inhibitorii pompei de protoni:
Lansoprazol
 Se recomandă la pacienţii cu expresivitate
uşoară/moderată/gravă a simptomelor BRGE (4 săpt)
 La pacienţii cu esofagite de diferit grad de severitate ca terapie
de lungă durată cu titrarea dozei pînă la doza minimă efectivă
sub control simptomatic (8 săpt)
 La pacienţii cu esofagită erozivă în anamneză terapia de
susţinere nu trebuie să fie mai mică de 20mg de IPP
 La pacienţii cu BRGE cu simptome extraesofagiene – laringita
sau astm se recomandă doza dublă de IPP şi/sau H2 blocanţi
 La pacienţii cu BRGE forma gravă şi îndeosebi la pacienţii cu
esofag Barrett se utilizează ca tratament de bază
 Ca terapie de susţinere de durată pentru prevenirea relapsului
 TRATAMENTUL BRGE
Medicamentos: Itoprid
Prokinetice: Mosaprid
Metoclopramida blocant al receptorilor dopaminergici
(centrali şi periferici) administrat în doze de 3-4 ori câte 10
mg în zi, cu 30 de minute înainte de masă. Efecte
secundare: manifestări extrapiramidale, fatigabilitate,
anxietate, halucinaţii vizuale, secreţie de prolactină,
manifestări ce dispar la întreruperea tratamentului.
Domperidona (Motilium) nu traversează bariera
hematoencefalică, blochează numai receptorii periferici ai
dopaminei. Se administrează în doza de 10 mg de 3 ori în
zi, cu 30 de minute înainte de masă. Nu are efectele
secundare ale Metoclorpamidei.
Cisaprida pare a fi un prochinetic ideal. Dar din cauza
tulburărilor cardiace care le induce aria de aplicare se
restrânge.
 TRATAMENTUL BRGE
Medicamentos: Itoprid
Prokinetice: Mosaprid
 Se recomandă la pacienţii cu formele uşoare ale BRGE
pentru accelerarea evacuării bolusului din stomac și
îmbunătățirea clearance-ului esofagal
 Se indică cu 30 minute înainte de mese și de somn
 Metoclopromida şi motilium nu se recomandă la pacienţii cu
BRGE ca preparat de monoterapie
 Preparatele moderne din aceasta grupă sunt Itopride
(antagnistul dopaminei D2 cu efectul anticholinesterazic.
Mosaprid 5-HT4 agonistul
 Preparatele nu se recomandă pentru tratament de lungă
durată
 În cazul iniţierii tratamentului cu prokinetice trebuie de
controlat metabolismul Ca şi densitatea osoasă
(osteodensitometria)
 TRATAMENTUL ÎN TREPTE
TREAPTA ÎN SUS (step-up) – BRGE endosc.neg.sau gr. I-II

IPP + Prokinetice

IPP

H2 blocanţi

Prokinetice + Antiacide

Prokinetice Antiacide / alginate

Antiacide

Modificarea stilului de viaţă şi dietei

 TRATAMENTUL ÎN TREPTE
TREAPTA ÎN JOS (step-down) – BRGE cu esofagita gr. III-IV

IPP + Prokinetice
O doză/zi 4-8 săpt
IPP
O doză 2 ori/zi 4-8 săpt
IPP + Prokinetice
2 doze 2 ori/zi 4-8 săpt

H2-bl + Prokinetice

Prokinetice + Antiacide

Prokinetice Antiacide / alginate

Antiacide
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL
BRGE
INDICAŢIILE PENTRU OPERAŢIILE ANTIREFLUX:
• Stricturi peptice ale esofagului (fundoplicaţia)
• Pacienţii cu BRGE cu complicaţii respiratorii
• Hemoragii recidivante
• Ineficacitatea tratamentului medicamentos
CONDIŢIILE DE BAZĂ PENTRU INTERVENŢIA
CHIRURGICALĂ:
• Caracter patologic al pH-lui la monitorizarea
intraesofagiană 24 ore
• Scădere vădită a tonicităţii SEI
• Păstrarea contractilităţii esofagului
• Esofag de lungime normală
 ESOFAGUL BARRETT (EB)
Stare patologică dobândită (complicaţie),
caracterizată prin metaplazie de celule cilindrice
ale epiteliului plat al esofagului distal
 IMPORTANT:
• EB este asociat cu risc crescut de dezvoltare a
adenocarcinomului esofagian (ACE) de 30-60
comparative cu populaţia generală;
• EB poate evolua asimptomatic şi rămâne nediagnosticat;
la 30% bolnavi cu metaplazie cilindrică a mucoasei
esofagului lipseşte pirozisul de la acţiunea HCl-lui în
esofag
• EB se confirmă prin diagnostic endoscopic şi histologic,
riscul de malignizare este majorat în cazul metaplaziei în
epiteliu cilindric intestinal în esofagul distal.
 CE ESTE DISPLAZIA?
Există EB (metaplazie) fără displazie şi EB
cu displazie de diferit grad.
 Displasia reuneşte modificări în nucleele
celulelor, în citoplasma lor sau legate de
patternul de creştere a celulelor
 Stare precanceroasă

 EB fără displasie
 EB cu displasie indefinită
 EB cu displasie uşoară
 EB cu displasie avansată
 ISTORIC NATURAL EB
În populaţie EB <2% ACE în populaţie:
4/100.000 bărbaţi şi 0,5/100.000 femei
Displazie
BRGE Esofagul intestinală
3-5% Barrett 6-8%
Grad scăzut
BRGE cu Metaplazie de displazie
Esofagita intestinală 28%
10-15% 5%
Grad de displazie
avansat
30 %
Adenocarcinom
esofagian
 RECOMANDĂRI ÎN CAZ DE
DIAGNOSTIC POZITIV A EB?
 Tratamentul BRGE (antisecretorii, prokinetice, antiacide,
operaţie antireflux) – nu conduc spre regresarea totală a
metaplasiei, nu reduc riscul ACE;
 Dintre preparatele farmacologice cel mai înalt potenţial de
prevenire a EB şi a dezvoltării cancerului de esofag se
consideră IPP.
 Supraveghere endoscopică – a fost demonstrată rezonabilitatea
medicală şi economică a supravegherii endoscopice pentru a
diagnostica displazia avansată şi ACE la stadii curabile;
 Esofagectomia – indicată în caz de EB cu ACE şi după unii
autori şi în caz de displasia avansată.
 Ablaţia cu LASER, terapia fotodinamică, rezecţia endoscopică a
mucoasei – metode cu perspectivă, indicate în displasia
avansată şi în cancer incipient şi nu exclud necesitatea
supravegherii endoscopice;
TRATAMENTUL ESOFAGULUI
BARRETT
SCOPUL:
 Diminuarea refluxului 
gastroesofagian
 Îmbunătăţirea clearance-ului
esofagian,
 Protecţia mucoasei esofagiene