Metodologia

cercetarii in
stiintele educatiei
Conf. univ. dr. Simona Eftimie
Tipuri de cercetare
 3 01/22/2021

Tipuri de cercetare (după metodologia

folosită)
 Cercetări observaționale / neexperimentale / constatative –
Profesorul – cercetator urmareste aspecte ale propriei sale
activitati, desprinde anumite constatari si concluzii de natura
pedagogica.

 Cercetări experimentale – declansarea actiunii educationale

originale, rezultatele acestora fiind înregistrate si prelucrate
pentru a demonstra eficienta lor educativa.
Tipuri de cercetare (după scop și
problematică)
 Cercetările
teoretico – fundamentale – deschid noi orizonturi
asupra fenomenului educațional
 au caracter teoretic, fiind întemeiate pe argumente rational –
filozofice si genereaza investigatii concret – aplicative.
 Cercetărilepractic – aplicative – abordează o problematică
mult mult mai restrânsa si vizează o aplicabilitate practică
imediată.
 se înscriu în perimetrul activitatii instructiv – educative practice si
contribuie la îmbunatatirea si îmbogatirea modalitatilor concrete de
actiune
Tipuri de cercetare
 Cercetarea experimentală – cercetatorul intervine în situatia
educationala prin manipularea variabilelor independente si
înregistrarea datelor.

 Cercetarea corelațională – analiza relatiei de dependenta

functionala dintre doua sau mai multe variabile; este descriptiva
sau nonexperimentala
 factorii naturali nu pot fi controlati;
 cu ajutorul unor tehnici statistice speciale
 trebuie asociata cu alte modalitati de investigare.
 este utila, atunci când este imposibila cercetarea experimentala.
ETAPELE CERCETARII
PEDAGOGICE
 7 01/22/2021

ETAPELE CERCETARII (1)

 Delimitarea temei de cercetare – clar formulata,
delimitata, sa contina o oarecare incertitudine, dar în
acelasi timp sa incite pentru descoperirea solutiei
 Argumentul sau motivarea alegerii temei
 Definirea obiectivelor
 Formularea ipotezelor de lucru - o presupunere, o
supozitie de la care porneste cercetatorul si pe care
doreste sa o confirme la finele cercetarii. Ea implica
întotdeauna întrebarea sau probleme la care se cauta
raspunsul sau rezolvarea prin cercetare
ETAPELE CERCETARII (2)
 Stabilirea perioadei de cercetare
 Precizarea locului
 Delimitarea esantionului / lotului de subiecti, care
trebuie sa fie reprezentativ pentru a da posibilitatea de
generalizare.
 Fixarea grupelor experimentale si martor
 Caracterizarea subiectilor
 Alti colaboratori, alte conditii
 9 01/22/2021

ETAPELE CERCETARII (3)

 Metodologia cercetării – alege metodele specifice de cercetare a
caror analiza si interpretare ulterioara sa poata conduce la raspunsuri
sau solutii stiintifice
 metoda observatiei
 experimentul (pedagogic, psihologic, sociologic)
 metoda anchetei pe baza de convorbire
 metoda anchetei pe baza de chestionar
 analiza documentelor (scolare, a produselor activitatii)
 testul sociometric, matricea sociometrica, sociograma
 10 01/22/2021

ETAPELE CERCETARII (4)

 Prelucrarea si interpretarea datelor - datele

colectate sa fie ordonate, clasificate, sistematizate si
corelate în vederea obtinerii unor concluzii partiale
sau finale (tehnici matematico-statistice,
probabilistice, reprezentari grafice).
 Concluziile cercetarii
STRUCTURA UNEI
LUCRĂRI DE CERCETARE
STRUCTURA UNEI LUCRĂRI DE
CERCETARE (1)
 Partea introductivă - relevarea temei în literatura
de specialitate existenta precum si în practica
instructiv – educativa;
 sublinierea importantei temei pentru practica
educationala
 schitarea contributiilor personale ale cercetatorului
pentru a rezolva problema tratata
STRUCTURA UNEI LUCRĂRI DE
CERCETARE (2)
 Cuprinsul
 definirea clara a conceptelor de sine statatoare, precum si în
corelatie
 clarificarea suportului teoretic care constituie punctul de plecare si
de sprijin în abordarea temei
 formularea clara a ceea ce se urmareste sa se demonstreze în
cadrul cercetarii
 aspectele practic aplicative; formularea de proiecte, demersuri de
interventie, gasirea de solutii concrete pentru eficientizarea
fenomenului educational.
 argumentarea solutiilor date de cercetator cu elemente stiintifice
pertinente.
STRUCTURA UNEI LUCRARI DE
CERCETARE (3)
 Partea de încheiere
 elaborarea de concluzii clare, care sa se emita pe baza
celor prezentate si analizate
 legatura concluziilor cu continutul, obiectivele si
ipotezele cercetarii
 prezentarea într-un mod oportun a eventualelor
propuneri ale cercetatorului
Problema de cercetare
 Cercetarea se concentreaza pe întrebări, pe care ni
le punem in raport cu dificultatile constatate, cu
nevoile de dezvoltare, personala ori institutionala,
cu aspectele interesante, surprinzatoare, ale vietii
profesionale
METODE DE CERCETARE
METODE DE CERCETARE
(1)
 A. Metode de colectare a datelor
 metoda observatiei
 experimentul pedagogic, psihologic, sociologie
 metoda anchetei pe baza de convorbire
 metoda anchetei pe baza de chestionar
 analiza documentelor scolare
 metoda analizei produselor activitatii
 testul sociometric
 matricea sociometrica
 sociograma
METODE DE CERCETARE
(2)
 B. Metode de masurare a datelor
 numararea (înregistrarea)
 clasificarea sau ordonarea (procedeul rangului)
 compararea (raportarea)
METODE DE CERCETARE
(3)
 C.Metode de prelucrare a datelor - metodele
care se bazeaza pe calcularea unor indici statistici
si metodele grafice de prelucrare a datelor.
 indici care exprima tendinta centrala într-un colectiv:
media, mediana, modul
 indici care exprima variatia: amplitudinea, abaterea
medie, abaterea standard, coeficienti de corelatie
Ex. Testul sociometric (1)
 A fostintrodus de Moreno fiind considerat un
instrument valoros în studiul relatiilor dintre
membrii unui grup.
 Tehnicile sociometrice ne ofera date despre:
 relatiile afective,
 preferintele dintre membrii grupului,
 stadiul concret de structurare a relatiilor la un
moment dat.
Ex. Testul sociometric (2)
 Matricea sociometrica este un tabel cu doua
intrari, pe orizontala si pe verticala. In ordine
alfabetica sunt trecuti toti elevii clasei si în dreptul
fiecaruia cu un semn conventional, alegerile
exprimate sau primite.
Ex. Testul sociometric (3)
 Indicii ce pot fi calculati pe baza matricei
sociometrice sunt:
1. Statutul sociometric/scorul sociometric: numarul
de alegeri primite de la fiecare subiect N/M-1 (N=
numarul de alegeri primite, M = numarul de
subiecti).
 Cei cu statut sociometric ridicat sunt lideri.
 Cei cu statut sociometric scazut sunt izolati.
2. Expansiunea afectiva: suma alegerilor facute
Ex. Testul sociometric (4)
 Utilitatea datelor:
 Ameliorarea statutelor prea ridicate sau prea scazute mai
ales când acestea se datoreaza unei întelegeri gresite a
comportamentului elevilor.
 Acordarea unei atentii crescute elevilor respinsi sau
izolati.
 Cercetarea cauzelor izolarii sau respingerii.
 Datele din matrice pentru a putea fi citite, interpretate
sunt transpuse în sociograme. Sociogramele redau
grafic relatiile dintre membrii grupului.
Avantaje / limite test sociometric
 Avantajele ce le prezintă acesta sunt:
a. La nivelul unui individ: ajuta la ajustarea lui sociala la nivelul
interrelatiilor din sânul unui grup
b. La nivelul relatiilor interpersonale: ne ajuta sa cunoastem evolutia
relatiilor, distributia, evolutia tipurilor de diade si analiza matriciala a
acestora.
c. La nivelul structurii de grup: clarifica problemele coeziunii de grup.
 Limite: Fotografiaza structura, pozitia indivizilor în grup asa cum se
prezinta ea la un moment dat dar nu ne dezvaluie cauzele, natura,
evolutia ulterioara a relatiilor din grup. Este importanta corelarea
datelor obtinute prin testarea sociometrica cu cele obtinute prin alte
metode.
Mulțumesc!