DESPRE EDUCAŢIE

EDUCAŢIE VERSUS DRESAJ

Liviu Antonesei

• educaţie – dresaj ► scopul amândurora este adaptarea

• dar: mediul celorlalte este unul natural/mediul omului este cultural

• adaptarea celorlate vieţuitoare este mai degrabă pasivă ► ele îşi

modifică forma, modul de reacţie în raport cu un mediu ostil pe care
nu-l pot modifica
 EDUCAŢIE VERSUS DRESAJ

• adaptarea umană este întotdeauna activă ► omul modifică mediul

şi crează cultura

• dresajul – este o formă superioară de adaptare, deoarece animalul

este “învăţat” să execute ceea ce , în mod natural nu execută

• este o formă impusă din exterior, prin constrângere ► se realizează

prin impunerea şi consolidarea unor reflexe condiţionate, ce se
adaugă reflexelor necondiţionate (zestrea genetică)
 EDUCAŢIE VERSUS DRESAJ

• prin dresaj animalul nu-şi schimbă statutul, rămâne tot animal, dar
este ne-liber, este “domesticit”

• a dresa oamenii înseamnă a atenta la statutul lor de fiinţe culturale,

deci libere ► aceasta nu înseamnă absenţa constrângerilor sau a
responsabilităţii = sunt liber asumate
 EDUCAŢIE VERSUS ÎNDOCTRINARE
Constantin Cucoş

• îndoctrinarea – formă de manipulare, de persuasiune clandestină,

de condiţionare a conştiinţelor fără conştientizarea de către subiecţi
a acţiunii la care au fost supuşi

• îndoctrinarea – se prezintă ca: învăţare, formare, educare, re-

educare, iluminare, îndrumare, corectare etc.
 EDUCAŢIE VERSUS ÎNDOCTRINARE

• Situaţii de îndoctrinare:

• a învăţa fără a înţelege ceea ce trebuie înţeles

• a abuza de argumentul autorităţii în predare

• a preda plecând de la prejudecăţi

• a prezenta o doctrină ca fiind singura valabilă

 EDUCAŢIE VERSUS ÎNDOCTRINARE

• Îndoctrinarea se bazează pe:

• substituirea gândirii personale prin gândirea altora, prin apelul la

autoritate: a cărţilor, a personalităţilor etc.

• prezenţa prejudecăţilor “idolilor”

• ignorarea responsabilităţii personale

• gândire perturbată de prezenţa pasiunilor, fricii, insecurităţii,

resentimentelor
 RELAŢIA EDUCAŢIE-PEDAGOGIE

• educaţia este obiectul de studiu al pedagogiei

• ► distincţie între educaţie ca realitate ontologică (fapt

existenţial) şi pedagogie ca realitate epistemologică
(reflecţie teoretică asupra educaţiei).
 PEDAGOGIA – ARTĂ SAU ŞTIINŢĂ?

• pedagogia traversează astăzi, o criză de

statut/identitate:

• pedagogia este ştiinţă

• pedagogia este artă

 PEDAGOGIA CA ŞTIINŢĂ

• “Pedagogia este ştiinţa care bazându-se pe cunoaşterea

naturii omeneşti şi ţinând seama de idealul către care
trebuie să tindă omenirea stabileşte un sistem de
principii după care se va îndruma influenţa intenţionată a
educatorului asupra celui educat”. G.G.Antonescu
 PEDAGOGIA CA ŞTIINŢĂ

• dacă acceptăm că pedagogia este o ştiinţă, trebuie să

acceptăm şi următoarele consecinţe:

• pedagogia va oferi o cunoaştere suficientă dar şi eficientă a realităţii

educaţionale

• pe baza acestei cunoaşteri, pedagogia va oferi o metodă eficientă

de formare a elevilor

• profesorii trebuie să-şi asume eşecurile elevilor

 PEDAGOGIA CA ŞTIINŢĂ

• pentru a deveni profesor sunt necesare studii academice

• din perspectiva pedagogiei ca ştiinţă, elevii sunt percepuţi ca o

masă omogenă, având aceleaşi nevoi şi interese

• profesorul va utiliza una şi aceeaşi metodă de predare pentru

întreaga clasă
 PEDAGOGIA CA ARTĂ

• “Pedagogia este arta de a instrui şi de a forma individul.

Principiul oricărei pedagogii este nu numai de a
transmite cunoştinţe, dar şi de a forma oameni.”
(Dictionar Larousse)
 PEDAGOGIA CA ARTĂ

• dacă acceptăm că pedagogia este artă trebuie să

acceptăm şi următoarele consecinţe:

• pedagogia nu poate oferi o cunoaştere eficientă şi suficientă a

realităţii educaţionale

• pedagogia nu poate oferi o metodă eficientă de formare a elevilor

• profesorul nu-şi asumă eşecurile elevilor

 PEDAGOGIA CA ARTĂ

• pentru a deveni profesor nu sunt necesare studii academice, ci

practica la locul de muncă, ucenicia

• elevii vor fi priviţi ca individualităţi, ca persoane având nevoi şi

interese specifice

• profesorul va utiliza metode de instruire diferenţiate, personalizate

în funcţie de nevoile şi interesele elevilor
 PEDAGOGIA – ARTĂ SAU ŞTIINŢĂ?

• Concluzii:

• Pedagogia conţine două niveluri:

• teoretic – la nivelul căruia se încearcă utilizarea unor metode,

instrumente specifice ştiinţelor mature (exacte)

• practic – aplicativ – se regăseşte în modul de a se manifesta al

profesorului în sala de clasă; utilizează şi instrumente, metode care
ţin de arsenalul artei

► – profesori de vocaţie sau competenţi