Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Componenta fundamentală are drept scop acumularea de către elevi a cunoştinţelor de bază şi formarea competenţelor în următoarele domenii:
• Ecologie generală
• Pedologie
• Ecologie umană
• Botanica și zoologia cu elementele ecologice
• Biodiversitatea
• Microbiologia mediului
• Metode de conservare, restabilire și ameiorare a mediului
• Metode de analiză a componentelor mediului
• Tehnologii în ramură
• Managementul ecologic și dezvoltarea durabilă
• Estimarea și managementul riscului de mediu
2.Componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale va include acumularea cunoştinţelor şi formarea competenţelor în următoarele
domenii:
• Protecția civilă
• Retorica
• Tehnologia informației
• Limba străină aplicată
3.Componenta de orientare socio-umanistică. Orice specialist în domeniul, indiferent de - nivelul ierarhic, trebuie, în primul rînd, să posede cunoștințe
de ordin general, care să-l caracterizeze ca o persoană inteligentă, armonios dezvoltată. Această componentă va include asimilarea cunoștințelor și
formarea competențelor în următoarele domenii:
• Bazele antreprenoriatului
• Filozofie
• Etica profesională
• Bazele legislaţiei
4.Componenta de orientare spre specializare. este axată pe profilul ecologic, insistând asupra modalităților practice de formare a gândirii, pe capacitatea
de efectuare a studiilor de piață în vederea asigurării adaptabilității la cerințele - pieței. Această va include asimilarea cunoștințelor și formarea
competențelor, ținând cont de specializări, în următoarele domenii:
• Aparataj și tehnologii pentru controlul mediului
• Protecția muncii
• Cartarea ecologică
• Metode și sisteme de purificare a mediului
• Protecția mediului și utilizarae resurselor naturale I. II
• Inspecția ecologică
• Monitoringul ecologic
• Biotehnologia
• Expertiza ecologică și evaluarea impactului de mediu
Istorie
Preocuparea pentru protecția mediului a reapărut în diverse forme, în diferite
părți ale lumii, de-a lungul istoriei. Spre exemplu, în Europa, regele
Edward I al Angliei a interzis arderea cărbunelui de mare, după ce fumul degajat
de acesta deveniseră o problemă, prin proclamarea de la Londra, din
1272.Poluarea aerului va continua să fie o problemă în Anglia, în special mai
târziu, în timpul Revoluției Industriale, și de extindere în trecutul recent cu
Marele Smog din 1952.