CLASA a IX-a

.
 FUNCŢII
D e f i n i ţ i e. Fiind date două mulţimi nevide, A si B, şi o lege
de corespondenţă (de asociere) f, care face ca fiecărui element x
din A să-i corepundă un unic element y din B, spunem că am
definit o funcţie pe A cu valori in B şi scriem f:AB.
Multimea A se numeste domeniul de definitie al functiei.
Elementele din multimea A se numesc argumente ale functiei.

Multimea B se numeste multimea in care functia ia valori sau

codomeniul functiei.
Elementele din multimea B se numesc valori sau imagini
Daca yB este acel unic element asociat lui xA prin legea f,
scriem y = f(x) si citim ,,f de x este y”.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009
.
DEFINIREA FUNCŢIILOR PRIN DIAGRAME
Daca ne uitam cu atentie la
A B elementele din cele doua
multimi, vom observa ca exista
o legatura, o asociere dintre
1 • •18 aceste elemente.

3• •11 Se observa ca fiecare element

din A daca se mareste cu 10, se
8 • •13 obtine un singur element din B.

x•
•x+10 Putem spune ca daca avem xA
atunci (x+10)B.

Putem spune ca am descoperit si legea de corespondenta:

f(x) = x+10.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009
.
DEFINIREA FUNCŢIILOR PRIN TABELE DE VALORI
Daca avem f:AB, unde A={0; 2; 4; 6; 10}, precizati printr-un tabel de valori,
si apoi printr-o diagrama, minimul de elemente din multimea B, cu f(x) =
2x+1.
0 2 4 6 10 A B
x
y 1 5 9 13 21
0• •1
Cum se calculeaza valorile lui y in
functie de x: 2• •9
f(0) = 20 + 1 = 1 4• •13
f(2) = 22 + 1 = 5
6•
f(4) = 24 + 1 = 9
10• •5
f(6) = 26 + 1 = 13
•21
f(10) = 210 + 1 = 21

Tit Cuprian – Sarichioi - 2009

.
 REPREZENTAREA GRAFICĂ A UNEI
FUNCŢII LINIARE
In cazul in care domeniul de y D
definitie este o multime discreta 13
Reprezentati intr-un sistem
ortogonal xOy, functia f:
{2; 3; 5; 8}R, unde f(x) C
= 2x–3. 7

Rezolvare:
B
f(2) = 22-3 = 1  A(2;1) 3
A
f(3) = 23-3 = 3  B(3;3) 1 x
f(5) = 25-3 = 7  C(5;7) O 2 3 5 8

f(8) = 28-3 = 13  D(8;13)

Graficul este o multime de puncte colineare.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009
.
 REPREZENTAREA GRAFICĂ A UNEI
FUNCŢII LINIARE
In cazul in care domeniul de y B(4;5)
definitie este un interval 5
marginit la ambele extreme.
Reprezentati intr-un sistem
ortogonal xOy, functia f:
[-2;4)R, unde f(x) = 2x–3. -2 x
O 4
Rezolvare:
f(-2) = 2(-2)-3 =-7  A(-2;-7)
f(4) = 24-3 = 5  B(4;5)
-7
A(-2;-7)
Graficul este un segment de dreapta.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009
.
 REPREZENTAREA GRAFICĂ A UNEI
FUNCŢII LINIARE
In cazul in care domeniul de A(-2;7) y
definitie este un interval 7
marginit la o extrema si
nemarginit la cealalta extrema

Reprezentati intr-un sistem

ortogonal xOy, functia f: B(1;1)
[-2;+)R, unde f(x) = -2x+3. 1 x
Rezolvare: -2 O 1
f(-2) = -2(-2)+3 =7  A(-2;7)
f(1) = -21+3 = 1  B(1;1)
Graficul este o semidreapta cu originea in A.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009
.
 REPREZENTAREA GRAFICĂ A UNEI
FUNCŢII LINIARE y
In cazul in care domeniul de
definitie este multimea A(0;6) 6
numerelor reale, R.
Reprezentati intr-un sistem
ortogonal xOy, functia
f:RR, unde f(x) =3x+6.
-2 O x
Rezolvare:
De data aceasta vom afla B(-2;0)
punctele unde graficul lui f taie
cele doua axe.
x=0, f(0)=30+6=6A(0;6)Oy.
f=0, 3x+6=0x = –2B(-2;0)Ox.
Graficul este o dreapta ce trece prin A si B.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009
.
CUM AFLĂM PUNCTUL DE INTERSECŢIE AL
GRAFICELOR A DOUĂ FUNCŢII?
Fie functiile f,g:RR, unde f(x)=3x+7 si g(x)=x+11.
Pentru a afla coordonatele punctului de intersectie al graficelor celor
doua functii, vom rezolva ecuatia: f(x) = g(x).

3x + 7 = x + 11
3x – x = 11 – 7
2x = 4
x=2
Pentru x = 2, f(2) = g(2) = 13.
Rezulta ca coordonatele punctului de intersectie al graficelor celor
doua functii sunt x=2 si y=13  I(2;13).

Tit Cuprian – Sarichioi - 2009

.
 DETERMINAREA FUNCŢIILOR DE FORMA
f(x) = ax + b
Cazul in care se cunoaste unul din coeficientii functiei, a sau b, si
coordonatele unui punct de pe graficul functiei date.

Exemplu: f(x) = 3x + b si A(2;10)Gf.

Din coordonatele punctului A(2;10) rezulta f(2) = 10.

Dar f(2) = 32 + b = 10  6 + b = 10  b = 4.

Asadar functia cautata este: f(x) = 3x + 4.

Tit Cuprian – Sarichioi - 2009

.
 DETERMINAREA FUNCŢIILOR DE FORMA
f(x) = ax + b
Cazul in care nu se cunosc coeficientii functiei dar se cunosc
coordonatele a doua puncte ce apartin graficului functiei.
Exemplu: f(x) = ax + b cu A(2;9)Gf si B(-3;-1)Gf.
Din coordonatele punctului A(2;9) rezulta f(2) = 9.
Dar f(2) = 2a + b = 9  2a + b = 9.
Din coordonatele punctului B(-3;-1)) rezulta f(-3) = -1.
Dar f(-3) = -3a + b = -1  -3a + b = -1.
 2a  b  9
In urma rezolvarii sistemului de ecuatii: 
 3a  b  1
obtinem a = 2 si b = 5.
Asadar functia cautata este: f(x) = 2x +5.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009
.