Victoriţa Trif

Educaţia civică
Structura

 Clarificări conceptuale
 Abordarea noţiunii de cetăţean (polis,
urbs, civitas, cives)
 Comentarii
Educaţia civică –
clarificări conceptuale
 Problematica educaţiei civice poate fi
abordată:
 a) educatie pentru democratie (“civism
critic” = atitudine fata de politica si fata de
viata sociala si “civism cultural”=
informatii referitoare la valorile civice)
 b) educatie pentru integrare
 c) educatie politica
Educatia politica
 Exista doi termeni care provin din limba
engleza: politiks (=activitatea de cucerire si
pastrare a puterii prin alegeri) si policy care
provine din grecescul “polis” (=activitatea
colectiva intr-un de interes colectiv). Acest
sens este important pentru abordarea de fata.
 Strategia (= o cale de urmat, programul de
actiune)
 Tactica (=implica secvente mai mici, se
materializeaza in punerea efectiva in actiune a
unor resurse)
Politica reprezinta ansamblul orientarilor in spatiu, timp, cadru dat.
Tipuri de politici cu exemplificari in domeniul politicilor educatiei:

 Politici pozitive (se ofera  Politici publice (ale

un raspuns unei
probleme, progres) si
politici negative
 Politici normative
(stabilesc criterii) si
politici procedurale
(stabilesc procedee de
actiune)
 Politici explicite (program
clar, discursuri…)
 Politici implicite
(integrate in rel…)
statului)
 Politici in sectorul
nonpublic (apartin
societatii civile)
 Politici secrete
(elaborate in spatele
usilor inchise)
 Politici sociale (cu scopul
corectarii inegalitatilor
sociale)
 Societatea civila (= puterea alternativa fata de puterea statului)
 Ex: asociatiile studentesti, sindicatele, ONGurile, asociatia pedagogilor, asociatia
psihologilor,…, opozitia politica
 Constitutia reglementeaza ansamblul raporturilor intre subordonati si putere.
-drepturi (sunt conferite de stat, intra in obligatia statului)
-libertati (sunt negociate)
-indatoriri
 Ce fel de drepturi pot fi formulate in Constitutie?
Sintagma “droits hummaines” vizeaza drepturile omului ca specie, recunoscute de
individ, exercitate colectiv
Pledam pentru drepturi etnice? Raspunsul este “NU!” pentru ca trebuie sa pledam
pentru toate tipurile de drepturi.
Doar in Ungaria si Slovenia sunt formulate drepturi colective.
Polis
 Desemna la inceput forma de organizarea statala; o pozitie fortificata pe o
inaltime unde se refugiau locuitorii din imprejurimi la apropierea unui
dusman.
 Dupa Francois Chamoux are trei sensuri diferite cu echivalente latinesti:
-o aglomeratie urbana (“urbs”);
-o unitate politica ce constituie un stat (“civitas”);
-totalitatea cetatenilor privita ca un corp (“cives”).
 La origini avea intelesul de “zid de incinta”; latinescul “urbs” derivat din
aceeasi radacina ca “orbis” exprima ideea de cerc;
 Cuvintul engl. “town”, ca si germanul “zaun”, desemna o palisada in cerc
 Dupa Aristotel “nu zidurile constituie unitatea cetatii”, ci unirea cetatenilor
intre ei.
 Cetăţeanul grec
 =A fi om (în opoziţie cu
sclavul sau barbarul)
 = A fi cineva(apartenenţa la
un statut privilegiat)
 A-ţi asuma o responsabilitate
Cetateanul modern
Este tentat sa abandoneze
‘puterea’ in seama elitelor
politice
 Ignora adevaratul potential
civic de care dispune, inclusiv
capacitatea de a-si controla
politicienii
 Din producator de idealuri, a
devenit consumator de
sloganuri
 A face parte din marea masă
Invitaţii la reflecţie
 1 Ce este cetăţeanul?
 2. Vă simţiţi cetăţean al ţării în care trăiţi?
 3. Sunteţi membru al Camerei Deputaţilor.
Care este prima lege pe care o propuneţi spre
adoptare?
 Sunteţi preşedintele ţării. Care sunt primele trei
lucruri pe care le faceţi?
 4. Ştiţi care sunt drepturile dvs.? Vă bucuraţi
de ele?