Formele

motivației
 I.Din punct de vedere
genetic:
1. Motivatie innascuta (primara), legata de procesele de
dezvoltare tip alimentatie, somn, sexuale, asemanatoare la toti
indivizii
2. Motivatie dobandita (secundara), se dezvolta sub influenta
factorilor interni (activitatea creierului) si externi (mediul
socio cultural); Ex. invatarea, angajarea intr-o activitate
profesionala, formarea propriei identitati
 • Motivatia extrinseca: actiunea isi are
originea in afara persoanei, iar
obiectivele /scopurile urmarite nu sunt
inerente comportamentului in cauza. Ex:
II.Dupa sursa : banii, situatia sociala, faima, urmarite de
un sportiv ce nu e animat de pasiunea
pentru sport sau un medic care nu are in
prim plan dorinta de a vindeca bolnavii.
 

• Motivatie intrinseca: actiunea isi are originea in persoana

respectiva, sau in activitatea respectiva. Induce realizarea unei
actiuni pentru placerea de a face acel lucru, pentru satisfactia
legata de comportamentul in sine. Ex: un artist care canta sau
creeaza din pasiune pentru arta-nu pentru a castiga bani ,un
medic ce ingrijeste bolnavii din dorinta de a-i vindeca ,etc.
Cauze :nevoia de performanta, nevoia de autorealizare.
• Nevoia de autorealizare sta la baza perfectionarii profesionale.
III.Dupa natura stimulilor :
This text can be replaced with your own text

1. Motivatia cognitiva :
Motivatia afectiva :
Activitate are la baza dorinta
Activitate individului
de a sti, de a cunoaste,de a fi
are la baza dorinta de a
stimulat senzorial .Ex.un elev
fi apreciat de cei din
sau un om de stiinta
jur.Ex.un elev care
desfasoara activitati de
invata pentru a isi
cercetare pentru a sti sau a
multumi profesorii
descoperi noi secrete ale
sau parintii cu note
stiintei ,avand la baza
bune.
curiozitatea.
Instinctul curiozitatii sta la baza
oricarui proces de invatare, realizat
prin comportamantul de orientare,
explorare a ambiantei .
• Este considerat un motiv intern
ce determina individul sa caute
situatiile noi.
•Dezvoltarea maxima apare
in copilarie si adolescenta.
• Constituie baza pentru
structurarea intereselor si
trebuintelor de cunoastere
 1. Motivatia negativa
-Comportamentul
IV.Dupa orientare: individului are la baza
stimulii premiali:
lauda, incurajarea,
premierea -iar rolul
lor are ca scop sa
determine continuarea
unor actiuni dorite de
societate
2. Motivatia negativa
-Comportamentul
individului are la baza
stimuli aversivi
:mustrarea, notele mici,
pedeapsa, etc -
rolul ei e sa il
determine sa nu mai
continue, sa nu mai
repete anumite tipuri de
actiuni, nedorite de
societate.
 Functiile motivatiei

•  Declansarea actiunii
--presupune deblocarea si activarea centrilor de comanda,
efectori in vederea satisfacerii starii de necesitate;

• Orientare, directionare
55%
  catre Scop; scopurile cresc nivelul motivatiei
--a actiunii dinspre Motiv
si amelioreaza performanta prin intaririle anticipate; Scopurile pe 30%
termen scurt favorizeaza atingerea celor pe termen lung;

•  Sustinere, energizare
--presupune mentinerea in actualitate a comportamentului declansat, pana
la satisfacerea starii de necesitate, in functie de intensitatea motivului si
semnificatia acestuia pentru subiect
 Formarea motivatiei
• Fixarea de standarde, exigenta
ridicata fata de activitatea cursanti-
lor (succesele fara efort nu aduc
satisfactie, induc plictiseala; situa-
• Definirea de scopuri, tiile prea complexe induc teama de
obiective rezonabile esec)

• Sublinierea aplicabilitatii • Crearea

practice sau pentru situatiilor
pregatirea ulterioara problema.
• Se porneste dinspre motivatia
externa spre cea interna in
procesul de invatare.
• Imbinarea informatiilor
cunoscute cu cele inedite

• Favorizate de metodele • Expunerea atractiva a

didactice care pun accent informatiilor (depinde de
interesul si personalitatea
pe initiativa si
profesorului)
imaginatie/metodele
pedagice dogmatice,
mecaniciste
 OPTIMUL MOTIVATIONAL

1 2 3 4 5
Această evoluţie a fost
Este nivelul cel mai bun Relaţia dintre inten- În sarcinile simple În cazul sarcinilor
demonstrată de Yerkes şi
al motivatiei, apt de a-l sitatea motivaţiei şi (repetitive, rutiniere, complexe (creative,
Dodson într-o cercetare
nivelul performan- cu puţine variante de bogate în conţinut şi
conduce pe individ la efectuată în 1908. Cu ace-
ţei este dependentă soluţionare), pe în variante de
performanta. laşi prilej a fost lansat con-
de complexitatea măsură ce creşte rezolvare),
ceptul de optim
activităţii (sarcinii) intensitatea creşterea in-
motivaţional, respectiv o
pe care individul o motivaţiei, creşte şi tensităţii motivaţiei
intensitate a motivaţiei care
are de îndeplinit. nivelul se asociază până la
să permită obţinerea unor
performanţei. un punct cu creşterea
performanţe înalte sau cel
performanţei, după
puţin a celor
care aceasta din
Scontate.
urmă scade.
 1.Cand dificultatea sarcinii este
apreciata corect de individ.
Cercetarea lui Yerkes si --optimul motivaţional înseamnă
Dodson a evidentiat 2 relaţia de corespondenţă, chiar de
echivalenţă, între mărimile celor două
situatii : variabile (de exemplu, dacă
dificultatea sarcinii este mare,
înseamnă că este nevoie de o
intensitate mare a motivaţiei pentru
îndeplinirea ei; dacă dificultatea este
medie, o motivaţie de intensitate
medie este suficientă etc)

2.Cand dificultatea sarcinii este apreciata incorect

-subaprecierea dificultatii sarcinii

-supraprecierea dificultatii sarcinii

Dificultatea sarcinii poate fi
apreciată incorect, subapre-
ciind-o (în această situaţie
individul este submotivat,
acţionând în condiţiile unui
deficit energetic, ceea ce va
conduce în final la
nerealiza-rea sarcinii).
. frunta cu sarcina etc.
În aceste condiţii, pentru a
obţine optimul motivaţional
este necesară o uşoară dez-
echilibrare între intensitatea
motivaţiei şi dificultatea
sarcinii.
:
Deasemenea poate fi apreciată
incorect supraapreciind-o, ceea
ce determină ca individul să fie
supramotivat şi să acţioneze în
condiţiile unui surplus energetic
care l-ar putea dezorganiza,
stresa, i-ar putea cheltui resurse-
le energetice înainte de a se con-
De exemplu, dacă dificultatea
sarcinii este medie, dar
apreciată -incorect- ca fiind
mare, atunci o intensitate
medie a motivaţiei este
suficientă şi deci este nece-sară
o uşoară submotivare. Dacă
dificultatea sarcinii este
medie, dar consi-derată -
incorect - ca fiind mică, o
intensitate medie a motivaţiei
este suficientă şi deci este
 Optimul motivațional
De aici se pot desprinde următoarele
concluzii:
Pentru atingerea optimului motivaţio-
nal trebuie avută în vedere o perma-
- motivele intrinseci conduc la perfor- nentă combinare a motivaţiei extrin-
manţe mai mari şi mai stabile în timp seci pozitive cu motivaţia intrinsecă ,
decât motivele extrinseci; cu scopul de a obţine nu numai
creşte-rea performanţei, ci şi
- motivele extrinseci pot fi, aşa cum s-a dezvoltarea po-tenţialului uman al
arătat la 1.1.2., negative şi pozitive.
vieţii personale.
Acestea din urmă sunt mai eficiente -
.
1 atât productiv, cât şi uman - decât cele
negative
3 5

Optimul motivaţional se obţine prin acţiunea
asupra celor două variabile; pe de o parte,
prin obişnuirea indivizilor să perceapă cât
mai corect dificultatea sarcinii (atrăgându-se
atenţia asupra importanţei ei, inclusiv prin
sublinierea momentelor ei mai grele etc.), iar
pe de altă parte, prin manipularea intensităţii
motivaţiei în sensul creşterii sau scăderii ei
(de exemplu, inducerea unor emoţii
puternice ar putea creşte intensitatea
motivaţiei);în plus, trebuie avute în vedere şi
tipurile de motive, precum şi relaţiile care se
stabilesc între acestea în procesul de
Preferabil este ca motivele Mai trebuie menţionat faptul că optimul
motivaţional are o dimensiune personală şi
2 extrinseci negative să fie
aplicate numai în stări de
4 una de grup. Motivaţia este prin excelenţă
individuala, dar este în bună măsură şi
excepţie şi pentru perfor- produsul contextelor sociale de muncă. De
manţe de tip cantitativ care exemplu, dacă într-un grup sau o forma-
solicită activităţi simple. ţiune de lucru, numărul persoanelor sub-
Motivele extrinseci pozitive motivate este mai mare şi are o influenţă
mai puternică decât a celor motivate
au o pondere importantă în corect, atunci starea motivaţională a
motivarea activităţilor ultimelor tinde să regreseze, afectând
performante. negativ performanţele întregii
echipe