Motivația

Motivaţia este inteligenţa care se identifică

cu cele mai profunde sentimente asociate
gândurilor tale. Acestea reprezintă aspectul
subconştient al fiecărui gând conştient.
-Herbert Harris
 01 Definiție. Caracteristici Generale

Cuprins
02 Structurile motivaționale

03 Clasificarea motivelor
 1.Definiție
Motivatia: procesul psihic care activeaza, orienteaza,
sustine (mentine) desfasurarea unei activitati sau
determina o conduita a unui individ, in vederea atingerii
unui obiectiv care ar trebui sa-i procure satisfactie

Motivatia versus Motiv

• Motivatia este vazuta ca o stare de necesitate a
organismului;
• Motivul este vazut ca si forma concreta, actuala
in care se activeaza si se manifesta o astfel de
stare de necesitate, sau mobilul care sta la baza
unui comportament concret
 2.Structurile motivaționale
A.Trebuințele

Ele Acestea sunt Trebuinta

Trebuintele semnalizeaza factori inseamna a
(nevoile)
cerinte de motivationali avea nevoie
reprezinta structuri primari ce de ceva, a
motivationale reechilibrare
fundamentale ale sub forma constituie simti acea
personalitatii, unor stari si sursa nevoie,
reflectand in modul
imbolduri principala a necesitatea de
cel mai pregnant
echilibrul boi- specifice . actiunii si se a obtine cea,
psihosocial al   nasc in urma un rezultat, un
individului in aparitiei unui lucru sau a
conditiile solicitarii dezechilibru in realiza ceva
mediului extern.
functionarea anume
organismului.
 Maslow propune o ierarhizare a trebuintelor dupa cum urmeaza:

trebuinte de autorealizare
Aceasta clasificare a lui
Maslow este criticata din
cauza caracterului sau static, trebuinte estetice
ceea ce lipseste in aceasta
clasificare este caracteristica trebuinte
importanta a nevoilor, si cognitive
anume ciclicitatea lor

trebuinte de afirmare si recunoastere sociala

trebuinte sociale, corespund nevoii de afiliere si adeziune, de identificare cu

altii, de apartenente la familie, la grup si comunitate culturala

Trebuinte de securitate care raspund nevoii de

echilibru emotional, de siguranta

Trebuinte fiziologice
(hrana, adapost, repus)
 Pe langa clasificarea data de Maslow, mai avem o alta in care trebuintele pot fi
clasificate in functie de mai multe criterii

01
Luand tipul de relatii din care acestea rezulta
02 03 O alta clasificare a
In functie de geneza continutului lor avem trebuinte primare si trebuintelor este facuta
avem:
secundare: in functie de nivelul de
-trebuinta fiziologice( rezultate a relatiilor
-trebuintele primare sunt acele trebuinte innascute si au rolul de realizare a relatiei
individului cu mediul biologic) aceste nevoi fiind
asigurare a integritatii fizice a organismului. dintre individ si mediu,
universale pentru oameni, dar intensitatea de
aceasta fiind biologice
manifestare este diferita de la un individ la altul -trebuintele secundare sunt acele trebuinte ce se formeaza de-a lungul
sau psihosociale.
vietii si au rolul de a sigura integritatea psihica si sociala a individului. Din
-trebuinte psihologice ( reiesite din relatiile
aceasta categorie de trebuinte fac parte cele material( locuinta, confort)e,
individului cu mediul ).

04 06
spiritual(estetice, etice, de cunoastere a propriei personalitati) si social .

Trebuintele se mai pot clasifica in

functie de gradul lor de generalitate
05
, unele fiind generale ( sunt intalnite
in mai multe tipuri de activitati ) si
altele specifice care au un caracter
mai restrans
Trebuintele au un caracter socio-economic, ele aparand si
disparand odata cu evolutia vietii individului si a societatii. Totodata
aceste trebuinte sunt in directa dependenta cu sistemul intern al
De retinut este faptul ca
trebuintele au acea capacitate de a
personalitatii fiecarui individ. Daca ne referim la trebuinte si din se activa nu doar in prezenta unor
stimuli capabil de satisfacere a
punct de vedere al functionarii acestora, acestea au doua faze: acestora , ci si in absenta lor.
cresterea tensiunii trebuintelor odata cu apropierea momentului .

satisfacerii acestora si reductia tensiunii odata cu satisfacerea lor.

 B. Motivele
Motivele constituie reactualizari si transpuneri in
plan subiectiv ale starilor de necesitate

Motivul are doua segmente in componenta sa si anume:

un segment energizant, dinamizator si altul orientativ si
directional. Intre aceste doua segmente exista o legatura
stransa , o interactiune si sustinere reciproca continua.
Daca unul din aceste segmente este mai slab decat celalalt
, nu este bine energizat, devine daunator din motivul ca nu
este bine directionat. Daca comparam din punct de vedere
al gradului de generalitate trebuinta cu motivul, observam
ca trebuinta se indreapta spre o categorie mai mare de
Intr-o clasificare a motivelor ele imbraca formele urmatoare:dupa sens obiecte preferentiale, pe cand motivul are ca scop un
avem motive pozitive, de angajare si motive negative de respingere, obiect determinat.
abtinere si evitare , iar dupa raportul cu activitatea de indeplinit avem
motive intrinseci( interne actiunii si care sunt satisfacute direct prin
indeplinirea ei) motive extrinseci ( exterioare actiunii in cauza)
. Totusi, chiar daca avem aceasta clasificare, factorul uman nu actione
aza doar sub influenta unui singur motiv, ci sub influent
a a mai multor motive.
Motivele sunt extrem de puternice, ele determina si declanseaza activitati prin care acestea se satisfac.
Motivele poseda acea forta cu care declanseaza si sustin activitatea pentru indeplinirea lor, niciodata asa cum
spuneam mai sus omul nu va actiona sub impulsul unui singur motiv. Motive diferite pot avea aceiasi
directie ;un muncitor va munci mai mult pentru ca vrea sa fie recunoscut de grup si sa primeasca o avansare in
post, dar totodata motivele pot avea orientari diferite , fiecare urmarind realizarea unei alte activitati.
 3.Clasificarea motivelor
I.Dupa loc
• Motive intrinseci: totalitatea
Instinctul curiozitatii sta la motivelor cu originea in persoana
baza oricarui proces de
respectiva, sau in activitatea
invatare, realizat prin
comportamantul de respectiva, si care induc realizarea
Este considerat un
orientare, explorare a unei actiuni pentru placerea de a face
motiv intern ce
ambiantei acel lucru, pentru satisfactia legata de
determina
individul sa caute comportamentul in sine. Ex:
situatiile noi curiozitatea, nevoia de performanta,
nevoia de autorealizare
Constituie baza
pentru Instinctul
curiozitatii Dezvoltarea
structurarea maxima apare in
intereselor si copilarie si
trebuintelor de adolescenta • Motive extrinseci: totalitatea
cunoastere. motivelor cu origine in afara persoanei,
care nu sunt inerentecomportamentului
Nevoia de
autorealizare
in cauza. Ex: banii, situatia sociala,
sta la baza faima,Curiozitatea si Nevoia de
perfectionarii autorealizare
II.Dupa continut
1.Motive biologice
2.Motive sociale (nevoia de
apartenenta la un grup, nevoia
de comunicare)
3. Motive spirituale (estetice,
filosofice, religioase, etc)
4. Motivele Eului: nevoia de
afectiune, de prestigiu, de
S W
autorealizare
.
III. Dupa locul si importanta in structura
personalitatii (teoria lui Maslow):
 
1. Trebuinte fiziologice
2. Trebuinte de securitate (existentiala,
sociala, profesionala)
3. Trebuinte sociale (de afiliere)
O T
4. Trebuinte ale Eului: nevoia de prestigiu,
pretuire, statut, identitate
5. Trebuinte de realizare: (de autorealizare,
de performanta)
6. Trebuinte estetice (nevoia de ordine,
armonie)
7. Trebuinte de concordanta intre traire,
simtire, cunoastere si actiune
. dificultate al sarcinii creste
IV.Dupa importanta reglatorie:
 
1. Motive homeostatice, de mentinere a echilibrului
fiziologic si psihologic
2. Motive de crestere si dezvoltare bio psihologica,
aspiratii
3. Motive pozitive
4. Motive negative (trebuinta pentru alcool, droguri,
etc) deprinderilor, ideilor, a atingerii rapide a unor
standarde si realizari
Caracteristici ale persoanelor cu
nevoie crescuta de autorealizare:
1.
2.
• Prefera sarcinile moderat dificile (cele prea
simple nu constituie o provocare si aduc putina
satisfactie, cele prea dificile au o sansa redusa de
reusita);
3. • Atrase de cariere care presupun competitie si
une isi pot demonstra cunostintele, abilitatile
4. • Cauta acele situatii in care performantele lor vor
fi apreciate
5. • Prefera o critica severa dar competenta, unei
judecati prietenoase dar incompetente
6. • Persista in sarcina si atunci cand gradul de
 C. Interesele
Interesele reprezinta orientari selective , relativ stabile si active spre
anumite domenii de activitate
.Orientarile globale , facultative nu pot fi considerate interese, ci pot fi pri
vite doar ca
un inceput al formarii acestora. Un exemplu in acest sens este un individ
care incepe sa desfasoare mai multe activitati concomitent, dar nu reuseste
sa termine nici una in mod corespunzator, ceea ce inseamna ca nu si-a
format inca interesele. In acest moment, ele sunt doar tendinte sau
preferinte ale individului centrate pe un obiect sau pe o persoana ori
activitate , fara insa a viza clar folosesc materiale sau unele avantaje.
Aceste interese sunt mult mai complexe decat trebuintele si motivele , si
asta pentru ca implica o anumita organizare si eficienta. In momentul in
care interesele sunt stabile si persistente pentru un individ, acestea devin
trasaturi de personalitate ale acestuia, pe cand lipsa acestora sau
instabilitatea lor se constituie in defecte ale omului ce nu-i permit reusita .
D. Convingerile

Convingerile ca structuri motivationale , reprezinta idei adanc cimplantate in structura

personalitatii, puternic traite afectiv, care imping, impulsioneaza spre actiune
.Ideea ce reprezinta pentru individ o valoare, o anumita certitudine ce il ajuta sa stabileasca ceea ce
este valabil , necesar, sa distinga intre bine si rau, adevar si minciuna reprezinta o convingere pentru
acesta , nu orice idee este convingere pentru el. Convingerile se contopesc cu trebuintele si
dorintele individului cat si cu trasaturile sale de personalitate. Convingerea se impune in
comportamentul individului orientandu-l pe acesta , ceea ce inseamna ca nu este doar in mod
constant promovata , dar mai ales puternic motivata cu precadere in momentele cand este atacata.
Cerintele sunt niste stari psihice ce au la baza increderea in valoarea de adevar a unei idei sau
necesitate a unei actiuni. Prin convingeri individul este total in favoarea unei idei ori a unui sistem
de idei, pentru a caror aparare individul actioneaza cu intreaga sa fiinta. Tot convingerile sunt cauza
ce determina anumite atitudini si trairi ce calauzesc omul in viata sa si totodata aduc o mare
contributie in intarirea increderii in propriile forte. Totusi, acestea daca sunt prea puternice
actioneaza impotriva instinctului de conservare al omului prin comiterea de exemplu a unor acte de
eroism ce pun in pericol viata individului.