Mecanisme Curs 2

FUNCTIILE MOTIVATIEI

1. Functia de activare difuza si de sensibilizare a unui dezechilibru fiziologic sau

psihologic

Este o functie simpla, primara care ne arata ca starea de necesitate persista, dar nu
declanseaza o actiune constienta intotdeauna; ea declanseaza o actiune automata, pe care
individual o realizeaza fara sa fie prea constient de scop. Actiunea genereaza aparitia unor
comportamente impulsive, insuficient filtrate prin constiinta si pe care individul nu le poate
justifica , argumenta . Alteori se poate ca motivul sa se consume intr-o maniera difuza,
nedefinita, subiectul traind starea in care se afla ca pe o indispozitie generala.

2.Functia de declansare efectiva

Este o functie specifica ce consta in deblocarea si activarea centrilor de comanda efectori.

Prin intermediul ei se asigura punerea in priza a diferitelor verigi ( motorie, secretorie) in
vederea satisfacerii starii de necesitate in care se afla individul. Apare o caracteristica
importanta a motivatiei si anume intensitatea : Ieste mai mare cu atat forta declansatoare va fi
fi ea tot mare. Nu orice tip de I este favorabil pentru declansarea motivatiei. Specificul
functiei este ca trecerea motivului in actiune nu se mai produce automat ci in mod constient.
Implicatia imediata este ca motivatia trebuie sa se cupleze cu o serie de mecanisme de ordin
cognitive ( evolutiv- decizionale). Absenta acestui impuls declansator , intrarii in actiune a
fortei face ca unele forme ale motivatiei ( intentiile ) sa ramana nefinalizate.

3.Functia de directionare

Inseamna orientarea motivatiei pe scop, pe obiective. Pune in evidenta finalitatea

proceselor motivationale. Lipsa directionarii face ca face ca motivatia sa ramana
dezorganizata, haotica , san u aiba nici un fel de finalitate. In astfel de conditii subiectul se
afla intr-o stare de debusolare.Aceasta functie este foarte importanta Nuttin introducand-o in
definirea motivatiei.
Argumentele aduse au fost urmatoarele:
-in virtutea cestei functii derularea proceselor mentale interne este subordonata gasirii
mijloacelor adecvate realizarii scopului.
- se realizeaza ordonarea, articularea segmentelor si actiunilor individuale intr-o
schema logica unitara coerenta.
-se favorizeaza trecerea actiunii dintr-o faza in alta , trecerea de la actiuni mai putin
adecvate la unele potrivite in raport cu scopurile individului.

4.Functia de sustinere si energizare

Presupune mentinerea in actualitate a comportamentului declansat prin consumarea

adecvata a starii de necessitate. Se imprima comportamentului un character selective, active
continuu.
Este functia care prelungeste , perpetueaza conduitele individului mai ales cand nu s-a
ajuns la realizarea scopului propus. Aceasta functie sugereaza o alta caracteristica a motivatiei
si anume durata care este dependenta de o serie de factori:

1
Mecanisme Curs 2

-de I impulsului motivational

-de gradul de consolidare structurala a motivului
-locul ocupat de motiv in ierarhia motivelor
-de valoare pe care motivele o au in raport cu structura de personalitate

CONSTATARI CONCLUZIVE

Aceste functii sunt corelative adica actionaza una dupa alta sau se dezvolta una din
alta asigurand continuitatea normala a comportamentului. Lipsa unei functii sau slabirea ei
afecteaza actele comportamentala si mai ales se resfrang asupra eficientei comportamentelor
pe care le desfasoara individual. Este necesar sa se evite absolutizarea uneia dintre ele. De
cele mai multe ori functia declansatoare a fost absolutizata. Autorii considera ca motivatia are
loc numai atunci cand organismul trece dintr-o stare in alta ceea ce se poate realiza numai ca
urmare a declansarii. Trebuie evitata tendinta de a opta pentru unul sau altul dintre
segmente ,de declansare si de sustinere, pentru ca este foarte clar ca o sustinere energetica
insufficient directionata este la fel cu o directionare nesustinuta energetic.

Notiunea de COMPORTAMENT MOTIVAT

Aceste comportamente apar atunci cand persoana se afla intr-o stare tensionala
generatoare de energie orientate spre realizarea sau consumare aei adecvata.Cand starea
respective este cauzata sau orientate de sau spre un obiect exterior care apare in calitate de
scop. Apar atunci cand I motivatiei generate de particularitatile motivelor pe de o parte si
particularitatile motivelor pe de alta parte si particularitatile stimulului pe de alta parte este
optima.
Caracteristici importante:

a. portamentul motivate presupune interactiuni specifice intre motivatie si scop.Am

putea considera ca tipul relatiei dintre motivatie si scop va fi cel care va genera specificitatea
comportamentelor motivate.
Tipuri de relatii dintre scop si motiv ce acorda specificitate comportamentului motivat:
-de coincidenta cele doua se sustin
-de necoincidenta- sunt separate ceea c educe la aparitia unor conflicte
-de comutare de la unul la celalalt

b. Are o desfasurare procesuala , este ca un ciclu in care se parcurg FAZE:

-semnalizarea motivelor
-punerea in activitate a comportamentelor de satisfacere
-atingerea scopului

In cazul in care trebuintele nu sunt realizate , cand scopurile nu sunt atinse se reiau
ciclic. Cand apar trebuintele dar satisfacerea este doar schitata se instituie o stare de tensiune
specifica conduitelor nedeterminate.
Comportamentul motivate are o tripla valoare:

- rol si functii adaptative in raport cu intreaga viata

- constituie o cauza , un mijloc, instrument in vederea atingerii scopului
- prezenta sau absenta comportamentului motivat este pusa in evidenta de gradul de
realizare a scopului.

2
Mecanisme Curs 2

TIPURI SAU FORME SI STRUCTURI MOTIVATIONALE

-Trebuinte
-Motive
-Interese
-Convingeri
-Idealuri
-Conceptia despre lume si viata

TREBUINTELE

Sunt forme motivationale bazale, fundamentale ale personalitatii. Ele constituie asa
numitele fortele motrice care pun in functiune intregul comportament uman .
Trebuintele sunt cele care contribuie foarte mult la realizarea echilibrului
biopsihologic al individului. Alexandru rosca afirma ca trebuintele sunt sursa
primara a actiunii. In opinia lui Leontiev a avea o trebuinta inseamna a simtii nevoia
de a obtine un lucru sau altul. Nuttin definea trebuinta ca pe relatie preferentiala cu un
obiect. Lipsa acestei relatii perturba functionarea normala a individului de aceea
tocmai lipsa genereaza o actiune spre reinstalarea relatiei respective.
Cei mai multi autori le-au considerat ca fiind conditii definitorii ale vietii

Clasificare:

Dupa criteriul genezei si naturii:

doua grupe primare organice (foame ,sete)

-fiziologice (functionale-miscate, relaxare)

-secundare materiale-locuinta , confort

-spirituale-pentru cunoastere
-sociale- de comunicare
Trebuintele primare sunt inascute si asigura integritatea fizica a organismului.
Trebuintele secundare sunt dobandite si asigura integritatea psihosociala a individului.

Dupa gradul de generalitate:

-doua grupe generale intervin in mai multe situatii de viata ,activitati( trebuinta de
performanta)
-specifice intalnite in cazurile particulare , localizate ( trebuinta de a
manca ceva este mai putin specifica decat trebuinta de foame)
Trebuintele au o functionalitate care pote fi redusa la doua faze:
- faza de crestere a tensiunii pe masura de se apropie de realizarea scopului
(Tolman-gardianul scopului )
- faza reducerii tensiunii- dup ace s-a realizat scopul
Ideea care trebuie retinuta este ca trebuinte detin o dinamica specifica care le permite sa se
amplifice sau sa se diminueze in functie de gradul de satisfacere a lor sau in functie de relatia
care se creaza intre ele.
In functie de gradul de satisfacere avem de-a face cu 3 situatii:
-situatia de satiafacere- reducerea tensiunii si suspendarea starii de necessitate

3
Mecanisme Curs 2

-starea de nesdatisfacere temporara- stingerea prin satietate sau prin aparitia reactiei de
aparare insotita de perturbari caracteriale
-situatia de nesatisfacere indelungata- pune in pericol existenta psihica si fizica a individului
Relatia dintre trebuinte pune in evidenta o capacitate foarte importanta a lor si anume aceea de
a se active nu doar in prezenta stimulului. De asemenea ele nu se satisfac doar pe cale
normala, fireasca ci sip e cai indirecte, simbolice ( vis, starea onirica).

MOTIVELE

S-au conturat doua maniere de definire:

1.Motivele sunt reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a unor stari de

necessitate.Leontiev este de parere ca trebuintele se constentizeaza . Apar o serie de limite:
-izul intellectual al definirii motivelor
- prin considerarea motivelor ca trebuinte constientizate de ingusteaza foarte mult sfera
notiunii de motiv.(exista si motive neconstientizate).
Pentru a ajunge la a doua definitie trebuie sa operam o diferentiere intre trebuinte si motive:
-reportarea lor la actiune trebuintele nu duc intotdeauna la actiune in timp ce motivele se
caracterizeaza intotdeauna prin actiune
Motivul este cel care asigura comportamentele corespunzatoare pentru satisfacerea scopului.
-dupa gradul lor de generalitate- se considera ca trebuintele, in general au un grad de
generalitate mare in sensul ca ne orienteaza , ne directioneaza spre o categorie mai larga de
ooiecte preferentiale; motivele ne orienteaza spre obiecte mai bine definite, determinate.
Motivul reprezinta particularizarea si concretizarea trebuintelor
Exemplu: nevoia dfe a intretine relatii cu oamenii este o trebuinta insa nevoia de a intretine
relatii cu o anumita persoana este un motiv.

2. Motivul este mobilul care declanseaza , sustine energetic si orienteaza actiunea. Rezulta
de aici doua segnebte esentiale pentru motiv si anume ca este energizant pe de o parte
iar pe de alta parte este orientativ, directional.

DINAMICA MOTIVELOR

Presupune o serie de tipuri de actiuni:

-actiunea de optare- sunt mai multe motive in mijloc si opteaza pt unul se concretizeaza mai
bine
- actiuni conflictuale- in care motivele se ciocnesc; optarea este mai dificila dinamica
motivationala ia alt curs de cat in actiunea de optare
-actiuni de cooperare, sustinere reciproca- intarirea motivelor
Actiunea dinamica a motivelor va acorda o anumita fizionomie motivelor respective in
anumite situatii individuale- o serie de dtrategii motivationale.

INTERESELE

Sunt orientari selective , relative stabile si active spre un domeniu al activitatii.. Interesele
sunt considerate ca niste trebuinte , preferinte individuale , niste atractii irezistibile fata de
obiecte, personae fara a presupune o serie de avantaje.
Sunt mult mai complexe decat trebuintele si motivele deoarece implica organizare ,
consistenta si eficienta.
In structura lor psihica se armonizeaza elemente cognitive, afective si volitive.

4
Mecanisme Curs 2

Prezenta intereselor ajuta foarte mult la realizarea diferitelor actiuni si mai ales la invatare( se
trece dincolo de anumite limite). Extensia, paleta larga de interese este un criteriu care explica
gradul de maturizare a personalitatii umane.

CONVINGERILE

O serie de idei implantate si traite afectiv, care il imping pe individ spre actiune.
Nu orice ide este o convingere, ci doar aceea care are o anuimita valoare pentru individ ,
pentru viata lui, destinul sau , adica acea valoare care-I permite sa faca anumite diferentieri, sa
se orienteze intr-o maniera semnificativa in raport cu necesitatile sociale.
Este convingere doar aceea ide adanc implantata in afectivitate ideea valoare. Cea care se
impune in comportament care il orienteaza pe individ mai ales in situatia in care aceste
convingeri trebuie aparate sau promavate-ideea forta.

IDEALURILE

Sunt proiectii ale individului in sistemul de imagini si idei care ii ghideaza actiunile intreaga
existenta.Idealul este cel care reflecta si transfigureaza atat experienta personala a individului
cat si experienta semenilor sai.Idealul devine un instrument de anticipare , ganeralizare,
optimizare a proiectului existential. Nu sunt niste simple formule cognitive imprumutate, ci
ele se fauresc in interiorul individului in functiede propriile trasaturi de personalitate. In urma
cercetarilor s-a pus in evidenta structura psihica a individului care include 3 elemente:
-sensul si semnificatia vietii- diferita in functie de existenta morala, sociala
-scopul vietii- ca obiectiv al vietii, ca valoare care prefigureaza destinul
-modelul de viata- model pe care persoana si-l propane, un fel de eu ideal la care persoana
tinde.
Idealurile sunt forte spirituale care sunt decisive pt existenta individului.

CONCEPTIA DESPRE LUME SI VIATA

Formatiune motivational- cognitiv-valorica care reprezinta ansamblul parerilor, ideilor,

teoriilor pe care si le formeaza o persoana despre om , natura, societate.
Structura motivatinala globala, un rol strategic in raport cu orientarea comportamentala;
reuneste voloricul cu cognitivul si se implineste in actiune; presupune o optiune valorica.
Aceste tipuri si forme motivationale se organizeaza dand nastere la structura motivationala
.Acestea au fost grupate in perechi polare:
-pozitive -intrinseca -cognitiva -individuala
-negative -extrinseca -afectiva -sociala

In legatura cu aceasta structura -ne intereseaza nu atat din perspectiva descriptive ci mai ales
din perspectiva rolului, semnificatiei adaptative.Problema care se ridica este referitoare la
eficienta lor ele fiind inegal productive; caracterul situational trebuie apreciat in functie de
situatie.