Cauciucul

natural si
sintetic
 
Cauciucul a fost introdus in Europa in 1736, de Ch.
M.Condamine, pastrandu-inumele indigen sud-
american al arborelui de cauciuc. Astazi cauciucul a
devenit un material indispensabil pentru tehnica si
pentru viata, si mai ales pentru industria de
automobile care consuma cea mai mare parte din
productie.
Cauciucul natural
Ca uci uc ul n at ura l   est e o h idr oc a rbu ra
ne sa tu rat a, cu s tru c tura m a c rom ole cul a ra,
cu f orm u la : [ C 5 H 8 ] n  in c a re  n  va ri az a in
li mit e lar g i , a tin g a nd va lor i de 50 0 0. E l se
ga se ste i n se va u nor ar bori tr opic a li, su b
for ma un ei dis pr esi i col oi da le , nu m ita l a tex.
D up a c oag ul ar e, c au c iu cul b rut
sa u  cr ep u l   se pr ez in ta c a o m a sa el a sti ca
ga lbe na pa n a la br un a, s olu bil a in be nz en,
be nz in a s i in solu bil a in a lc ool s i ac et ona .
Propietati

Proprietatea principala a cauciucului este elasticitatea , adica

alungirea sub actiunea unei for te de intindere si revenirea la forma
initiala dupa indepar tarea actiunii. Polimerii de acest fel se
numesc elastomeri .Elasticitatea cauciucului de datoreaza faptului
macromoleculele sale sunt inlocuite neregulat, iar prin aplicarea unei
for te de intindere ele se alungesc reversibil.Elasticitatea cauciucului
brut variaza cu temperatura si este optima in inter valul 0-30 C.Prin
icalzire peste aceasta temperatura devin lipicios si plastic, iar prin
racire la temperatura aerului lichid devine casant ca sticla.
Structura

Din punct de vedere chimic, cauciucul natural are o structura

poliizopernica.Incalzit la aproximativ 300 C, in absenta aerului,
formeaza izopren, dovedindu-se astfel ca este un polimer natural
al izoprenului.

Din cauza prezentei care unei duble legaturi in fi ecare unitate

strucurala, cauciucul se oxideaza prezentand fenomenul
“imbatranirii”(crapa si se degradeaza).
Pentru a fi utilizat, cauciucul brut, un polimer plastic,
este transformat intr-un polimer elastic printr-un proces
de tratare numit vulcanizare.Aceasta consta
in incalzirea la aproximativ 140 C a cauciucului
amestecat cu mici cantitati de sulf(1-4%) si
alte ingrendiente(peroxizi, oxzide zinc, negru de fum
etc.), formandu-se punti(legaturic-c) transversale
intre lanturile macromoleculare fi liforme.Astfel, lanturile
 macromoleculare nu mai pot aluneca unele fata de
altele; astfel se mareste rezistenta mecanica a
cauciucului.
Cauciucul sintetic

 Sinteza cauciucului natural a preocupat

pe mai multi chimisti in secolul
trecut.Nevoile din ce in ce mai mari de
cauciuc au stimulat cercetaile, intre cele
doua razboaie mondiale obtinandu-se unii
compusi macromoleculari care puteau
inlocui cauciucul natural.

Denumirea de cauciuc sintetic este data

eleastomerilor, cu proprietati
asemanatoare cu cele ale cauciucului
natural, obtinuti sintetic pri polimerizarea
unor monomeri sau polimerizare a doua
sau mai multe specii de monomeri
(copolimerizare).Orice productie de
caiciuc sintetic compor ta doua etape:
obtinerea monomerului si polimerizarea.
 Clasifi carea cauciucurilor  sintetice

Se face dupa domeniile de utilizare:

1.Cauciucrile de utilizare generala (izopropenic, butadienic,butadien-stirenic si

butadien-alfametilstirenic) care se folosesc la fabricarea produselor in care se se
realizeaza principalele proprietati fi zice ale elastomerilor (pneuri, benzi transportoare,
inacaltamine etc.);

2.Cauciucri cu utilizari speciale (etilen-propilenic, etilen-propilen-dienic, butilic,

cloroprenic, butadien-nitrilic, polisulfurat, silicorganic, fl uorurat, uretanic,
poliizobutilena , polietilena clorurata, polietilena clorosulfonata) intrebuintat la
fabricarea produselor care trebuie sa posede rezistenta la diferiti agenti chimici,
temperaturi ridicate, temperatura scazuta s.a.

Exista de asemenea grupe speciale de cauciucuri sintetice cum sunt dispersiile aproape
de cauciucuri (latexuri sintetice) lichide , extinse cu ulei , negru de fum sau alte sarje
chiar in procesul de obtinere.
Obtinerea 

Obtinerea se bazeaza pe metodele de polimerizare. Monomerii ce

se supun polimerizarii pentru obtinerea cauciucului sintetic trebuie
sa aiba un inal grad de puritate, fi id strict limitat continutului de
impuritati ce ar putea reactiona cu initiatorii sau catalizatorii de
polimerizare sau cu macromoleculele (oxigen, compusi sulfurati,
compusi carbonilici, amine, apa etc.).Procedeul cel mai larg de
obtinere este polimerizarea in emulsie cu ajutorul sistemelor de
initiere radicala. Se mai utilizeaza pe larg si polimerizarea
sterospecifi ca in solutie cu derivati alchilici ai metalelor alcaline.
Utilizarea cauciucurilor sintetice

Utilizarea cauciucurilor sintetice este legata practic de

toate domeniile economiei. Practic intreaga cantitate de
cauciuc sintetic se utilizeaza sub forma de compozitii in
care intra o serie de componente cu rol determinant si
care, alaturi de tehnologia de prelucrare, contribuie in
mare masura la realizarea proprietatilor vulcanizatelor.