BUDAPESTA

IONITA DORU ALEXANDRU

INTRODUCERE

• Budapesta (în maghiară Budapest; pronunție maghiară: Pronunție audio /ˈbudɒpɛʃt/) este capitala
Ungariei. Orașul este situat pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care
ocupă două treimi din suprafață, iar pe partea de vest se află Buda, cealaltă treime a orașului.
Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).
• Cetatea Buda și zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului
cultural mondial UNESCO.
 ASEZARE GEOGRAFICA
• Teritoriul Budapestei este de 525 km². Este înconjurat de județul Pest, județ din care 81 de așezări fac parte din zona
metropolitană a orașului. Capitala ungară are o diagonală de 25 km în direcția nord-sud, de 29 km în direcția est-vest.
Altitudinea minimă este de 96 metri (la cota mijlocie a apei Dunării), iar altitudinea maximă o are pe Muntele János de
527 metri.
• Are un rol important în legăturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc șoselele ungurești și totodată este
nodul centralizat al rețelei feroviare. Teritoriul orașului este împărțit de Dunăre, care traversează capitala ungară în
direcția nord-sud. Contrastul este evident și geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munți; iar pe
partea stângă câmpia Pestei, cu micile dâmburi spre nord-est, unde încep Dâmburile Gödöllő.
• Partea Buda este zona de locuit și de odihnă a capitalei, cu zone economice în nord și în sud, iar Pesta este centrul
administrativ, comercial și industrial, cu cartiere mari rezidențiale și cu mari stabilimente de divertisment.
• Pe aria budapestană a Dunării se află trei insule. Dintre acestea cea mai mare este Insula Csepel din sudul orașului,
partea nordică a acestuia constituind sectorul al XXI-lea, a cărui nume oficial este și Csepel, exact ca numele insulei. Ca
mărime este urmat de Insula Margareta, cu multe bogății istorice, iar cea mai mică ca mărime este Insula Óbudei, zisă
și Hajógyári-sziget (Insula șantierului naval). În imediata vecinătate spre nord a zonei administrative a orașului
este Insula Szentendrei, care ține până Dunakanyar (Curbura Dunării).
 CLIMA

• Budapesta se află în zonă temperată, fiind un oraș cu climat temperat continentală de tranziție, media
anuală a temperaturii fiind de 11,0 °C. Luna cea mai caldă este luna iulie, media temperaturii ajungând
la 21°C. Recordul de maximă a fost de 40,7 °C, măsurat la data de 20 iulie 2007. Luna cea mai răcoroasă
este luna ianuarie, media temperaturii fiind în jur de -1,6 °C. Ultima zi geroasă a primăverii este 15
aprilie. Numărul anual al orelor însorite este de 2.040. Media cantității precipitațiilor este de 516 mm,
lunile cu cele mai multe precipitații fiind iunie și noiembrie. Pe Dunăre de obicei sunt anual 2 valuri de
flux, primul la sfârșitul iernii (flux ghețos), iar al doilea la începutul primăverii (flux verde).
• Budapesta este o capitală ferită de vânt, mulțumită Munților Carpați și Munților transdanubieni. Direcția
vântului dominant este de Nord-Vest. Toamna, lipsa vântului duce la creșteri abundente de ceață.
POPULATIA

EVOLUTIA DEMOGRAFICA
 STRUCTURA ETNICĂ ȘI CONFESIONALĂ

• Budapesta este din 1993 al doilea sediu al Arhiepiscopiei de Esztergom, care de

atunci poartă titulatura Archidioecesis Strigoniensis-Budapestinensis (Arhidieceza de
Esztergom-Budapesta). Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta are totodată titlul de
„primat al Ungariei”.
• Principala biserică ortodoxă este Catedrala Adormirea Maicii Domnului, edificiu
construit în secolul al XVIII-lea de comunitățile macedoromână și greacă din oraș.
Primul preot român al acestei biserici a fost cărturarul iluminist Ioan Teodorovici,
coautor al Lexiconului de la Buda.
ECONOMIA UNGARIEI

• Ungaria este o economie mixtă OCDE cu venituri ridicate, cu un indice foarte ridicat de dezvoltare

umană și o forță de muncă calificată, cu cea de-a 13-a cea mai mică inegalitate a veniturilor din lume; în
plus, este cea de-a 14-a cea mai complexă economie, conform Indicelui complexității
economice. Economia maghiară este cea de-a 57-a economie din lume (din 188 de țări măsurate
de FMI) cu o producție anuală de 265,037 miliarde USD [2] și se situează pe locul 49 în lume în funcție de
PIB-ul pe cap de locuitor măsurat prin paritatea puterii de cumpărare. Ungaria este o economie de
piață orientată spre export , cu un accent puternic pe comerțul exterior; astfel țara este cea de-a 35-a
cea mai mare exportatoare din lume. În 2015, țara a exportat bunuri și servicii în valoare de peste 100
miliarde de dolari, cu un excedent comercial ridicat de 9,003 miliarde de dolari, dintre care 79% au fost
exportate în UE, iar 21% au fost reprezentați de comerțul în afara UE. Capacitatea de producție a
Ungariei se află în proprietate privată în proporție de 80%, cu o impozitare totală de 39,1%.
• În 2018, cele mai importante sectoare ale economiei Ungariei erau: industria (25,9 %); comerțul cu
ridicata și cu amănuntul, transporturile, serviciile de cazare și alimentație publică (18,5 %) și
administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (16,8 %).
• 82 % din exporturile Ungariei se efectuează în UE (Germania 27 %, România, Slovacia, Austria și Italia
câte 5 %). În afara UE, 2 % din exporturi se realizează către Statele Unite și tot 2 % către Ucraina.
• Importurile Ungariei provin în proporție de 75 % din celelalte state membre ale UE (Germania 25 %,
Austria 6 %, Polonia și Țările de Jos câte 5 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din China
(6 %) și din Rusia (5 %).
BIBLIOGRAFIE

• https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/hungary_ro
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Budapesta#Clima