Sunteți pe pagina 1din 116

ORGANE

SISTEMUL
CARDIOVASCULAR

Cordul
Vasele sanguine: artere, capilare, vene
Lumenul întregului sistem cardiovasacular este delimitat de endoteliu
Celula endotelială
 Tip scuamos
 Joncţiuni strînse
 Organite nespecifice
 Microtubuli-microfilamente
 Organite specifice: corpi Weibel-Palade
(stocare von Willebrand)
 Markeri: von Willebrand, CD34, CD31
CORDUL
 Organ cavitar cu trei straturi:
 Endocard
 Endoteliu (epiteliu simplu scuamos)
 Menbrană bazală
 Strat subendotelial: ţesut conjunctiv lax cu vase sanguine, fibre
nervoase, ţesut excitoconductor (ţesut nodal)
 Miocard
 Ţesut muscular striat cardiac (fibre musculare cardiace şi ţesut
conjunctiv-interstiţiu)
 Epicard
 Foiţa viscerală a pericardului:
 Mezoteliu (epiteliu simplu scuamos)

 Membrană bazală

 Ţesut conjunctiv lax, adipocite, vase sanguine mari, fibre

nervoase, microganglioni nervoşi


Endocard
Miocard,
coloraţie HE
Cord, coloraţie tricromă
Masson

Miocard

Epicard
Ţesut nodal,
coloraţie HE
Miocard

Epicard Endocard
STRUCTURĂ GENERALĂ
 Strat intern: intima
 Endoteliu – v. Willebrand
 Spaţiu subendotelial
 Limitanta elastică internă
 Strat mijlociu: media
 Celule musculare netede
 Fibre elastice
 Limitanta elastică externă
 Strat extern: adventicea
 Ţesut conjunctiv lax
(reticulină)
 Vasa vasorum
 Fibre nervoase
Straturile peretelui arterial: limitantă internă (1),
musculară (2), adventice (3)

1
3

2
LEE

LEI
SISTEMUL
ARTERIAL

 Clasificare: mari, mijlocii, mici


 Elementele predominante în medie:
 elastice (de conducere)
 musculare (de distribuţie)
 arteriole
 Artere de tranziţie
 Artere specializate: a. coronare

Criterii de recunoaştere
• lumen îngust comparativ cu grosimea peretelui
• fără elemente figurate
• nuclei proeminenţi de celule endoteliale
• trei straturi distincte
• media cu celule musculare
Aorta
Intimă
Media: fibre elastice
Adventice
Media arterei aorte, orceină
Arteră musculară
CAPILARELE

 Diametru sub 10μ


 Clasificare:
 Propriu-zise (continui)
 Fenestrate
 Sinusoide
 Componente:
 Strat subendotelial foarte subţire
 Membrana bazală: colagen IV şi
glicoproteine
 Pericite
Capilar cu perete continuu (propriu-zis):
muşchi striat scheletal, miocard, sistem
nervos, plămîn

Capilar fenestrat: celule endoteliale cu


citoplasmă subţire, care formează diafragme
(fenestre) – rinichi, glande endocrine, intestin,
plexuri coroide, sinoviale

Capilare sinusoide: lumen larg, endoteliu şi MB


discontinui: ficat, organe hematolimfopoetice
Endoteliu
MB
Pericite
SISTEMUL VENOS
 Se formează prin confluarea capilarelor
 Clasificare în funcţie de diametru:
 venule postcapilare (0.2-0.3 mm)
 vene mici şi medii (1-10 mm)
 vene mari (peste 10 mm)
 Venele infracardiace:
 valvule: ţesut conjunctiv elastic
acoperit de endoteliu; la bază celule
musculare netede dispuse plexiform

Criterii de recunoaştere:
• lumen larg
• elemente figurate şi/sau plasmă
în lumen
• endoteliu cu nuclei turtiţi
• medie subţire
• adventice groasă
Adventice

Medie

Endoteliu
Venă mijlocie,
secţiune longitudinală

Venă infracardiacă
cu valvule
SÎNGELE

Formă specializată de ţesut conjunctiv,


cu substanţă fundamentală fluidă
Funcţii generale
Transportă substanţe nutritive şi oxigen
Transportă cataboliţi şi dioxid de carbon
Vehicul pentru hormoni şi vitamine
Sistem tampon: menţine echilibrul acido-bazic
Reglează temperatura
Transportă anticorpi şi celule implicate în apărarea
organismului
METODE DE STUDIU
 Principiul tehnicii frotiului sanguin:
 etalarea picăturii de sânge în strat subţire
 uscare
 colorare
 Coloraţii:
 Metoda de elecţie: May Grunwald Giemsa
 Alternative: Wright, Romanowsky
 Metode citochimice: peroxidaza, fosfatazele,
PAS
 Metode imunocitochimice: markeri
leucocitari de membrană
 Examinare
 Ob. 40 sau imersie
 Aspect general al frotiului
 Morfologia eritrocitelor
 Formula leucocitară
COMPONENTELE SÂNGELUI
 Plasma: substanţa fundamentală fluidă, bogată în
proteine
 Elemente figurate:
 Elemente anucleate
 Eritrocite (hematii, globule roşii): leagă şi

transportă gazele respiratorii


 Trombocitele (plachetele sanguine):

homeostazia coagulării
 Elemente nucleate: leucocitele (globulele
albe), tranzitorii în sîngele circulant, pe care îl
părăsesc la nivelul capilarelor şi venulelor
postcapilare; devin celule conjunctive mobile
ERITROCITELE
 Anucleate
 Diametru: 7-8μ
 Formă pe frotiu: rotund sau uşor ovalar
 Formă reală: disc biconcav, menţinut de filamente de
spectrină
 May Grunwald-Giemsa: roşu-cărămiziu, centru
palid, periferia intens colorată
 Membrana E: Antigenii de grup sanguin A, AB, B, O
 citoplasma: hemoglobina
 Transportul gazelor respiratorii
 Valori normale
 Bărbat: 5 mil/mm3
 Femeie: 4.5 mil/mm3
 Nou-născut: 6-7 mil/mm3
 Peste valori normale: poliglobulie
 Sportivi
 Persoane care trăiesc la altitudine
 Scădere sub valori normale: anemie
TROMBOCITELE

 anucleate, fragmente din citoplasma


megacariocitului
 cele mai mici elemente figurate sanguine
 poligonale
 centru intens colorat: granulomer
 Mitocondrii, lizozomi, vezicule
golgiene, peroxizomi
 Granule electronodense
 periferie: palid colorată, hialomer
 Microtubuli, microfilamente, factori
implicaţi în coagulare
(trombostenina)
 Factor de creştere derivat din plachete
(PDGF) Megacariocit
 Valoare normală: 150.000-400.000/mm3
Trombocite
izolate
LEUCOCITELE
granulare: au granulaţii specifice în citoplasmă
- neutrofile
- eozinofile
- bazofile
non-granulare: nu au granulaţii specifice în citoplasmă;
pot avea granulaţii nespecifice
- limfocite
- monocite
GRANULOCITUL NEUTROFIL SEGMENTAT
 50-65% în F.L
 Neutrofilie, neutropenie
 Morfologie:
 rotund,
 diamtru 10-12 microni
 nucleu lobulat (2-5 lobi), punţi fine
de cromatină, cromozom sexual
(“Drumstick”)
 citoplasmă acidofilă
 granulaţii specifice neutrofile mici,
fin pulverulente
 Fagocitoză mediată de receptori,
anticorpi şi complement
 Prima celulă care intervine în infecţii
bacteriene
Granulocit neutrofil hipermaturat, cu drumstick-corpuscul Barr
Condensarea în interfază a cromozom X la sexul feminin
GRANULOCITUL EOZINOFIL
 2-4% în F.L.
 Eozinofilie (creştere), eozinopenie
(scădere)
 Origine: măduva hematogenă
 Sînge periferic: circulă 6-10 ore
 Trece în ţesutul conjunctiv prin
diapedeză
 Morfologie:
 Formă rotundă, dimensiuni medii
 Nucleu: segmentat, frecvent bilobat
 Citoplasmă acidofilă cu granule
specifice acidofile mari, rotunde,
 egale ca formă, dimensiune şi
răspândire în citoplasmă
GRANULOCITUL BAZOFIL
 0-1% în F.L
 Morfologie:
 rotund
 nucleu nelobulat, neregulat
 citoplasmă acidofilă
 granulaţii specifice- bazofile
inegale ca formă, mărime şi răspândire în
citoplasmă
pot masca nucleul
 Similitudini morfologice şi biochimice cu mastocitul
 Intervine în afecţiuni inflamatorii şi alergice
LIMFOCITUL
 25-35% în F.L.
 Origine: organe limfopoetice
 Dimensiuni: mici, mijlocii, mari
 Morfologie:
 Formă: rotundă, ovalară
 Nucleu: rotund, ovalar, indentat,
intens colorat
 Citoplasmă: redusă, bazofilă, fără
granulaţii specifice, puţine organite
nespecifice
 Membrană: receptori
 Celule “cheie” în realizarea
răspunsului imun
Limfocit mic
Limfocit mijlociu
 5-8% în F.L.
 Origine: măduvă hematogenă, MONOCITUL
ganglioni limfatici, splină
 Dimensiuni: medii-mari
 Morfologie:
 Formă: ovalară, neregulată
 Nucleu: ovalar, reniform,
trapezoidal, dispus excentric,
cu nucleol
 Citoplasmă palid bazofilă
 Granulaţii: nespecifice
(azurofile), în concavitatea
nucleului
 Precursor al sistemului
macrofagic şi celulelor
prezentatoare de antigen
FORMULA LEUCOCITARĂ

 Raportarea procentuală a  granulocite neutrofile


leucocitelor
segmentate: 50-65%
 Numărarea a minimum 300  granulocite neutrofile
elemente nucleate consecutive
 Valori mai mari pentru nesegmentate: 1-3%
limfocite la copii (pînă la  granulocite eozinofile: 2-4%
45%)  granulocite bazofile: 0-1%
 Variaţii dependente de vîrstă,  limfocite: 25-35%
sex, moment diurn, stress,
 monocite: 5-8%
efort fizic
ORGANIZAREA GENERALĂ A TUBULUI
DIGESTIV
Faringe, esofag, stomac,
Intestin subtire, colon, apendice
Canal anal

 Mucoasa

 Submucoasa

 Musculara

 Adventicea/seroasa
TUBUL DIGESTIV – PLAN GENERAL DE ORGANIZARE

Mucoasa:
 epiteliu: simplu columnar (secreţie,
absorbţie); stratificat scuamos (unde
acţionează stimuli mecanici)
 membrana bazală

 lamina propria: ţesut conjuntiv lax


 glande: tubulare simple, ramificate,
tubuloacinare
 ţesut limfoid (ileon, colon, apendice)
 musculara mucoasei (din 1/3 medie a
esofagului–rect): ţesut muscular neted
Submucoasa:
 ţesut conjunctiv dens dezordonat

 plexul nervos Meissner

 glande mucoase in esofag, duoden

 ţesut limfoid la apendice


TUBUL DIGESTIV –PLAN GENERAL DE
ORGANIZARE

 Musculara:
 ţesut muscular neted dispus pe două straturi:
 circular intern

 longitudinal extern

 ţesut muscular striat visceral: faringe, 1/3


superioară esofag, canal anal
 plexul nervos Auerbach (microganglioni,
fibre nervoase, celule interstitiale Cajal)
 vase sanguine si limfatice
 Seroasa: peritoneul visceral
 Adventice: ţesut conjunctiv vasculo-nervos
(faringe, esofagul intratoracic, fata posterioara a
duodenului, colonului ascendent si descendent)
Repere anatomice
Nazofaringe: deasupra palatului moale
Orofaringe: intre palatul moale şi epiglotă
Hipofaringe: intre epiglotă şi esofag

Origine endodermică
Nazofaringe: remanente din punga lui Rathke
(hipofiza anterioara); “hipofiza faringina”
Sursa pentru adenoame hipofizare ectopice
STRUCTURA
HISTOLOGICĂ Organ tubular

 Trei straturi ale peretelui
 Mucoasa
 Epiteliu respirator 40%, stratificat scuamos
nekeratinizat 55%, de tranziţie 5%
 celule “M”
 MB
 Lamina propria cu glande seromucoase şi
amigdala faringiană
 Musculara
 Fibre musculare striate viscerale, glande
seromucoase
 Adventicea
 Ţesut conjunctiv cu vase şi nervi

Particularitate: glandele ajung in stratul muscular


AMIGDALA
FARINGIANĂ
 Dimensiuni mici
 Involuează după 15 ani
 Atrofică la adult
 Epiteliul pseudostratificat
ciliat este înlocuit de epiteliu
stratificat scuamos
nekeratinizat
 Cripte rare sau absente
CELULA “M”
 Incluse în epiteliu
 Desmozomi cu celulele vecine
 Porţiunea bazală deformată de
limfocite cu halou cromofob
 Incluse parţial sau complet
 Microfalduri citoplasmatice
 Prezentatoare de antigen,
transferă antigenul limfocitelor
PANCREASUL
 Porţiuni anatomice: cap, colet, corp, coadă
 Principala glandă accesorie a tubului digestiv ce produce enzime
 Glandă mixtă cu secreţie exocrină şi endocrină
 Structură histologică: organ plin, încapsulat, lobulat
 Sistem de susţinere:
 capsulă conjunctivă: dens dezordonat
 trabeculi conjunctivi - lobi
 stroma conjunctivă laxă, multe fibre de reticulină, adipocite,
capilare sanguine propriu-zise şi fenestrate, fibre nervoase
amielinice, microganglioni nervoşi
 Parenchimul:
 pancreas exocrin - acini seroşi, sistem de ducte
 pancreas endocrin - insule Langerhans, componentă noninsulară
PANCREASUL
EXOCRIN
Portiune secretorie:
 acini seroşi (85% din masa
pancreasului)
 Portiune excretorie: ducte
 celule centroacinare
 ducte intralobulare: epiteliu
simplu cubic
 interlobulare: epiteliu
pseudosdtratificat, stratificat
 colectoare (duct principal
Wirsung, duct accesoriu
Santorini)
PANCREASUL EXOCRIM
PORTIUNE SECRETORIE: ACINI SEROSI

 85% din masa pancreasului


 Forme tubulare şi anse
anastomotice
 Citoplasmă acidofilă, PAS
pozitivă
 ME: reticul endoplasmic
rugos, granule
electronodense
 Granulele: amilază, lipază,
tripsină, chemotripsină,
elastază, colagenază, ribo-
dezoxiribonuclează
Tripsină
CELUELE
CENTROACINARE
 În zona centrală a acinilor
 Delimitează lumenul împreună cu
celulele acinare
 Mici,turtite sau cubice, citoplasmă
palidă
 Celule de rezervă pentru celulele
acinare şi ductale
PANCREASUL
ENDOCRIN
 Componenta insulară:
insulele Langerhans
 Compacte
 Difuze
 Componenta extrainsulară
 Celule endocrine în
grupuri mici sau izolate
în acinii seroşi
 Celulele endocrine din
epiteliu ductal
PANCREASUL ENDOCRIN
 Componenta insulară: Insule Lagerhans
- compacte: in centrul lobulului, 90% din totalul insulelor, net delimitate
de componenta exocrină, rotunde, palid colorate la HE, intens colorate
cu markeri endocrini (chromogranina, sinaptofizina)
 Celule B, A, D, PP
- difuze: la periferia lobulului, 10% din totalul insulelor, contur neregulat,
cordoane de celule dispuse printre acini
 Celule peste 70% celule PP

 Componenta extrainsulară
- Celule endocrine izolate printre celulele acinare şi ductale, majoritatea
de tip închis, secreţie: hormoni pancreatici şi serotonină
 Celule:
A - acidofile, la periferia insulei, secretă glucagon
B - bazofile, în centrul insulei, secretă insulina
D - scretă somatostatin
PP - peptid pancreatic
Insula compacta Insula difuza

Componenta extrainsulara
SISTEMUL
ENDOCRIN
Celule înalt specializate pentru secreţia de hormoni

Forme de organizare:
 Glandele endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida,
paratiroidele, suprarenalele şi paraganglionii
 Insule de celule endocrine
 insulele Langerhans: pancreas
 celulele interstiţiale: ovar
 corpul luteal, sinciţiul placentar
 celulele Leydig: testicol
 neuronii din hipotalamus
 Sistemul neuroendocrin difuz: epiteliul digestiv,
respirator, genital masculin
CARACTERELE GENERALE ALE
GLANDELOR ENDOCRINE
 nu au ducte excretorii
 bogată reţea de vase capilare de tip
fenestrat (schimburi rapide dintre celule
şi sânge)
 număr mare de fibre nervoase
 celulele endocrine:
preiau din sânge precursorii
hormonali
hormonii sunt stocaţi temporar în
citoplasmă (granule)
excretă în sânge hormonii în forma
lor activă
PLAN GENERAL DE ORGANIZARE

Organe pline formate din:


 Ţesutul de susţinere:
 capsulă conjunctivă
 trabeculi conjunctivi subţiri, delimitează lobi/lobuli
 stroma: ţesut conjunctiv lax, fibre de reticulină
 Parenchimul: totalitatea celulelor specializate pentru
sinteza de hormoni
 cuiburi: hipofiză
 cordoane: suprarenale, paratiroide
 foliculi: tiroidă, porţiunea intermediară a hipofizei
TIROIDA
ASPECTE MACROSCOPICE

Situată anterior de trahee


 15 – 25 g

 Culoare brună

 Doi lobi uniţi prin istm

 40% lob piramidal (vestigiu al


ductului tireoglos )
STRUCTURĂ HISTOLOGICĂ

Schelet de susţinere:
 Capsula conjunctivo-fibroasă

 Trabeculi conjunctivo-fibroşi, lobuli

 Stroma conjunctivă laxa; numeroase


fibre de reticulină, capilare fenestrate
Parenchimul:
 Tirocite: foliculi tiroidieni

 Celule parafoliculare: izolat/grupuri


mici
MO

ME
FOLICULUL TIROIDIAN

 Unitatea morfofuncţională a
tiroidei
 Mărime, formă, număr:
dependente de vârstă, sex,
starea funcţională
 Componente:
 membrană bazală
 epiteliul folicular (tirocite)
 coloid
TIROCITUL
 Sinteză şi secreţie de hormoni
tiroidieni
 MO:
 cubică/columnară/turtit
 nucleu rotund sau ovalar, cu
nucleol, cromatină fin granulară
 citoplasma acidofilă sau bazofilă
 ME:
 organite implicate în sinteze
proteice
 apical: microvili scurţi
 bazal: falduri de membrană
 Bipolaritate funcţională
FORME FUNCŢIONALE DE FOLICULI
TIROIDIENI

Folicul tiroidian normofuncţional


 Tirocite cubice

 Coloid în cantitate mare

 Puţine vezicule de resorbţie


FOLICULUL TIROIDIAN
HIPOFUNCŢIONAL

 Tirocite aplatizate
 Coloid abundent
(vâscos, acidofil)
 Vezicule absente

 Foliculi mari
Copilărie Hipotiroidism
MICRODENTITIE
Adult
RETARD MINTAL!!!!!! MIXEDEM
FOLICULUL TIROIDIAN HIPERFUNCŢIONAL

 Tirocite columnare
 Coloid în cantitate redusă

 Numeroase vezicule

 Foliculi mici, numeroşi

HIPERTIROIDISM
Boala Basedow-Graves
CELULELE PARAFOLICULARE
-CELULE C-
 Origine: crestele neurale
 Izolate sau în grupuri mici
 Situate în dedublări ale MB
 Sintetizează calcitonina
(metabolismul P-Ca)
 MO:
 mari, poligonale
 nucleu mare rotund
 citoplasmă palidă
 ME: granulaţii electronodense
 Localizare extratiroidiană: paratiroide,
timus, prostată, canal tireoglos
ME

Calcitonină
Tiroida. Paratiroida
GLANDELE PARATIROIDE
CARACTERE GENERALE
 Glandele pereche, ovoidale
 Lângă sau în parenchimul
tiroidian
 Origine endodermică: pungile
brahiale III, IV
 Paratiroide accesorii:
 retrofaringian
 intratimic
STRUCTURĂ HISTOLOGICĂ
 Schelet de susţinere:
 Capsulă: conjunctivo-fibroasă
subţire
 Trabeculi: conjunctivi, subţiri cu
adipocite
 Stroma: fibre de reticulină,
capilare sanguine şi fibre nervoase
 Parenchimul: cordoane scurte
neregulate
 Celule principale cromofabe,
predomină până la 12, nucleu
mare veziculos; sintetizează PTH
 Celule oxifile, acidofile, nucleu
picnotic
 Celule de tranziţie
PARATHORMONUL
 Indispensabil vieţii
 Izolat în 1925 de Collip
 Acţiune:
 creşte reabsorbţia de calciu la nivel renal
 stimulează absorbţia intestinală a
calciului
 stimulează eliberarea calciului din oase
 Ablaţia paratiroidelor: tulburări nervoase,
tetanie, deces
 Hipoparatiroidism: modificări osoase,
hipercalcificări, convulsii
 Hiperparatiroidism: decalcifieri osoase,
dentare, litiază renală
PIELEA

 Cel mai mare organ, 15-20% din greutate


 Organizare:
 Epiderm: componenta epitelială
 Derm: componenta conjunctivă
 Anexe:
 Folicul pilos
 Glande sebacee

 Glande sudoripare

Tipuri de piele:
Subţire: cu foliculi piloşi, pleoape
Groasă: fără foliculi piloşi, epiderm gros, palme,
plante
EPIDERMUL
 Epiteliu stratificat scuamos keratinizat
 Straturi distincte
 Bazal – germinativ
 Spinos
 Granulos
 Lucid (pielea groasă)
 Cornos (celule keratinizate)
 Celule:
 Epiteliale – keratinocite
 Non-keratinocite:
 Melanocitul
 Celula Langerhans
 Celula Merkel
Stratul bazal
•Un rînd de celule pe MB, mici, cubice, citoplasmă
redusă, bazofilă
•Tipuri celulare: stem si proliferative
Stratul spinos
• Mai multe rînduri de celule mari, poligonale,
nucleu rotund, nucleol,citoplasmă bazofilă inferior,
acidofilă superior
Stratul granulos
•1-3 rînduri celulare aplatizate, cu axul lung paralel
cu suprafaţa epidermului
•Granule de keratohialin, bazofile, rol in procesul
normal de keratinizare
Stratul lucid
•La pielea groasă, palid colorat
•Celulele: citoplasmă acidofilă, nucleu/organite:
diferite stadii de degradare, bogate în glicogen,
eleidină
•Reflectă stadiu avansat de keratinizare
Stratul cornos
•Gros în zone cu stimul mecanic intens
•Diferenţierea finală a keratinocitelor
•Scuame anucleate, aplatizate
MELANOCITUL
 Origine: creste neurale
 Localizare: strat bazal
 Produsul de sinteză pigmentul melanic
 Evidenţiere: anti melanozom, melan A, S100
 Morfologie: dendritică
 HE: nucleu elongat, cotoplasmă clară
 ME: granule de melanină
 Nu formează desmozomi
 Citoplasmă: prelungiri printre keratinocite
 Îşi menţin capacitatea (lentă) de replicare
CELULA LANGERHANS
 Origine: măduva hematogenă, stem
CD45+
 HE: nu se evidenţiază
 IHC: CD1a, CD21
 Localizare corp celular: strat spinos
 Nu formează desmozomi
 Morfologie
 Dendritică
 Nucleu indentat
 Prelungiri citoplasmatice
 Granule Birbeck
 Funcţie: prezentatoare antigen
 Hipersensibilitate de tip întîrziat
CELULA MERKEL
 Origine: stem epidermală
 Localizare: strat bazal
 Formează desmozomi cu keratinocitele
 Conţin filamente de keratină
 Evidenţiere: CK20
 Nucleu: lobat
 Citoplasmă: granule electronodense,
noerepinefrină
 Asociate cu fibre nervoase
 Corpuscul Merkel
 Mecanoreceptor
DERMUL
Dermul papilar Dermul reticular
 Ţesut conjunctiv lax  Ţesut conjunctiv dens dezordonat
 Superficial  Profund
 Intră în structura papilelelor  Corpusculi Vater Pacini
dermice  Se continuă cu ţesutul celular
 Corpusculii Meissner subcutanat
FOLICULUL PILOS

 O invaginare a epidermului a cărui


produs de sinteză este părul
 Este format din:
 Bulbul pilos:
 portiunea distală dilatată, formată
din straturi celulare concentrice;
cele din porţiunea centrală se
keratinizeaza si formează părul
 Papila dermală a foliculului pilos
 Teaca fibroasă
GLANDA SEBACEE

 Aproape toate se gasesc în asociere cu


foliculul pilos constituind aparatul
pilosebaceu
 Mecanism de secretie: holocrin
 Aspect saciform, corp şi gât
 Formate din:
 porţiunea secretorie: celule

nediferenţiate şi celule
secretoare
 duct: delimitat de epiteliu

stratificat scuamos

Aparatul pilosebaceu
GLANDELE SUDORIPARE
 Exocrine
 Glande tubulare simple de tip particular (tubulo-glomerulară)
 Portiune secretorie:
 de forma glomerulară, situată în profunzimea dermului reticular

 prezintă un singur rând de celule cubice

 este înconjurată la periferie de celule mioepiteliale

 Portiune excretorie:
 ductul: delimitat de un epiteliu bistratificat

 nu prezintă celule mioepiteliale

 Clasificare: după structură şi natura secreţiei


 Eccrine
 Apocrine
GLANDELE SUDORIPARE
 Eccrine
 Toată suprafaţa (excepţie: buze)
 Tubulare simple
 Porţiune secretorie glomerulară, celule clare (glicogen) şi
întunecate (Rer, granule secretorii)
 Ductul cu traiect spiralat, por sudoripar, epiteliu
bistratificat cubic
 Mecanism de secreţie merocrin
 Apocrine
 Axilă, areola mamară, perianal, organe genitale externe
 Tubulare simple
 Porţiune secretorie glomerulară, un singur tip celular,
apical granule de secretie
 Ductul cu traiect liniar, se deschide în foliculul pilos sau
direct la suprafaţa pielii
 Lumen mai larg
 Mecanism de secreţie merocrin, exocitoză
GLANDE SUDORIPARE

Eccrine Apocrine
Duct glandă sudoripară,
porţiunea intraepidermală
Duct al glandei
sudoripare

S-ar putea să vă placă și