Sunteți pe pagina 1din 15

PROIECT DE ABSOLVIRE

EMBOLIA PULMONARĂ
EMBOLIE PULMONARĂ

 DEFINIȚIE
DEFINIȚIE

Embolia pulmonară este cauzată de formarea unui cheag pe peretele unei


vene
vene profunde
profunde aa unui
unui membru
membru inferior,într-o
inferior,într-o venă
venă aa micului
micului bazin
bazin sau
sau aa
abdomenului(vena cavă inferioară),cheag care eliberat în circulaţia
sangvină migrează şi se opreşte într-o arteră pulmonară.
EMBOLIE PULMONARĂ

 ETIOPATOGENIE:

 Embolismul pulmonar este determinat de obstrucția unei artere pulmonare


 Cauza principală a acestei obstrucții o reprezintă un embol care se formează într-o venă
profundă de la nivelul membrelor inferioare și care circulă până la nivelul plămânului, unde
rămane blocat la nivelul unei artere pulmonare mai mici.
 În cazuri excepționale embolismul pulmonar poate fi cauzat de alte substanțe decât trombii:
 tumori rezultate prin creșterea rapidă a celulelor canceroase
 embolie gazoasă (bule de aer în sânge rezultate în urma unor traumatisme sau manopere
chirurgicale)
 lichid amniotic rezultat în urma unei nașteri normale sau complicate (excepțional)
 material infecțios
 grăsime, care poate ajunge în circuitul sangvin în urma unor fracturi, operații chirurgicale,
traumatisme, arsuri grave sau alte afecțiuni
 substanțe străine cum ar fi: ace de cateter (care se poate rupe în timpul unei operații), mercur,
iod, bumbac.
EMBOLIE PULMONARĂ

• Factori de risc
 Prezența unui tromb la nivelul unei vene profunde a membrelor inferioare și
existența în antecedente a unui episod de embolism pulmonar, sunt cei mai
importanți factori de risc pentru embolismul pulmonar. 
Factorii de risc pentru dezvoltarea trombilor (cheagului de sânge) sunt: staza
venoasă (fluxul sangvin încetinit), trombogeneza anormală și traumatismele
de la nivelul pereților vaselor
 Alți factori de risc includ: 
-graviditatea: riscul de a dezvolta trombi la o femeie este crescut în
timpul sarcinii și imediat după naștere 
- vârsta: odată cu înaintarea în vârstă crește probabilitatea de a dezvolta
trombi (mai ales peste 70 de ani) 
- greutatea: persoanele supraponderale au risc mai mare de a dezvolta
trombi 
- nerespectarea tratamentului anticoagulant prescris de către medic.
EMBOLIE PULMONARĂ

Mecanism fiziopatologic
Dacă un tromb masiv blochează artera pulmonară,
circulația sangvină poate fi complet oprită, determinând
moarte subită. Un tromb mai mic reduce fluxul sangvin
și poate determina leziuni ale parenchimului pulmonar.
Cu toate acestea dacă trombul se dizolvă de la sine, s-ar
putea să nu se producă mari probleme.
EMBOLIE PULMONARĂ

 SIMPTOMATOLOGIE

 dispnee aparută subit


 junghi toracic apărut subit care se accentuează la inspirații adânci sau la tuse
 creșterea frecvenței cardiace
 creșterea frecvenței respiratorii
 transpirații
 anxietate
 tuse cu cu spută sangvinolentă (secreție cu sânge care provine din căile
respiratorii)
 leșin
 palpitații
 semne de șoc
EMBOLIE PULMONARĂ

Consult de specialitate
 În cazul în care se suspicionează prezența unui embolism pulmonar trebuie solicitată
ambulanța.
Simptomele de alarma includ:
- dispnee paroxistică (senzație de lipsă de aer apărută brusc)
- junghi toracic care se accentuează odată cu inspirul adânc sau cu tusea
- puls accelerat sau palpitații
- transpirații
- anxietate
- tuse cu expectorație muco-sangvinolentă sau hemoragică
- leșin.
 În cazul suspiciunii prezenței unui embol la nivelul membrelor inferioare, este necesar
consultul unui medic.
Simptomele ar putea fi:
- creșterea în dimensiuni al unuia dintre membrele inferioare, comparativ cu celălalt
membru inferior.
- vena afectată se poate simți la palpare ca un cordon dur
- tegument roșu (eritem) și cald la palpare
- durere sau sensibilitate la nivelul gambei: durerea poate apărea doar la mers sau când
persoana stă în picioare.
EMBOLIE PULMONARĂ

 INVESTIGAȚII ȘI DIAGNOSTIC:

 Radiografia pulmonară: rezultatul acesteia elimină suspiciunea de cardiopatie


dilatativă sau traumatism pulmonar, conducând la efectuarea altor examinări
 Electrocardiograma (EKG): urmărește activitatea electrică a inimii și poate
exclude un posibil infarct miocardic
 Măsurarea gazelor sangvine: scăderea rapidă a nivelului de oxigen poate
sugera un embolism pulmonar.
 Măsurarea D-dimerului
 Tomografia computerizată
 Scintigrafia pulmonară de perfuzie
 Angiograma pulmonară
 Ecocardiograma
 Ultrasonografia Doppler
 Rezonanța magnetică nucleară (RMN)
EMBOLIE PULMONARĂ

 INVESTIGAȚII ȘI DIAGNOSTIC

 infarctul
infarctul miocardic
miocardic

 insuficiența
insuficiența cardiacă
cardiacă sau
sau edemul
edemul pulmonar
pulmonar

 aritmia
aritmia cardiacă(bătăi
cardiacă(bătăi neregulate
neregulate ale
ale inimii)
inimii)

 pericardita.
pericardita.

 pneumonia
pneumonia

 cancerul
cancerul pulmonar
pulmonar

 pleurezia
pleurezia (colecție
(colecție de
de lichid
lichid între
între cele
cele două
două foițe
foițe
pleurale)
pleurale)
DIAGNOSTIC 
 astmul
astmul
DIFERENȚIAL 
 bronhopneumopatia
bronhopneumopatia cronică
cronică obstructivă
obstructivă

 pneumotoraxul
pneumotoraxul (acumularea
(acumularea de de aer
aer în
în cavitatea
cavitatea
pleurală
pleurală cu
cu colabarea
colabarea parțială
parțială sau
sau totală
totală aa
plămânului).
plămânului).

 anevrismul
anevrismul disecant
disecant de
de aortă
aortă

 hiperventilația
hiperventilația (ventilația
(ventilația excesivă)
excesivă)

 atacul
atacul de
de panică
panică
EMBOLIE PULMONARĂ

 TRATAMENT

HEPARINĂ
Medicamentos

Medicamentele
anticoagulante

WAFARINĂ
EMBOLIE PULMONARĂ

 TRATAMENT

CHIRURGICAL Embolectomie


 Embolectomia
Embolectomia poate
poate fi
fi de
de asemenea
asemenea oo opțiune
opțiune pentru
pentru cei
cei aa căror
căror
stare
stare clinică
clinică este
este stabilă
stabilă dar
dar au
au semne
semne ale
ale reducerii
reducerii considerabile
considerabile ale
ale
fluxului
fluxului sangvin
sangvin înîn artera
artera pulmonară.
pulmonară.
EMBOLIE PULMONARĂ

 TRATAMENT

ALTE
ALTE 
 Unele
Unele persoane
persoane nunu pot
pot urma
urma tratament
tratament cu
cu
TRATAMENTE
TRATAMENTE anticoagulante
anticoagulante sau
sau pot
pot continua
continua să

producă
producă alți
alți trombi
trombi în
în ciuda
ciuda tratamentului
tratamentului
medicamentos
medicamentos


 Se
Se poate
poate recurge
recurge la
la alte
alte metode
metode pentru
pentru
prevenirea
prevenirea apariției
apariției embolismului
embolismului pulmonar,
pulmonar,
una
una dintre
dintre acestea
acestea fiind
fiind utilizarea
utilizarea unor
unor filtre
filtre
pentru
pentru vena
vena cavă.
cavă.


 Acest
Acest filtru
filtru poate
poate împiedica
împiedica trombii
trombii de
de la
la nivelul
nivelul
venelor
venelor membrelor
membrelor inferioare
inferioare și
și pelvisului
pelvisului să
să ajungă
ajungă
la
la plămâni,
plămâni, ele
ele fiind
fiind permanente
permanente sau
sau detașabile.
detașabile.
EMBOLIE PULMONARĂ

Profilaxie
Folosirea zilnică de medicamente anticoagulante, poate fi utilă în prevenirea
reapariției embolismului pulmonar prin împiedicarea formării de noi trombi și
stoparea dezvoltării trombilor existenți. 

Pot fi folosite și alte metode preventive.


Dintre acestea amintim: 
- mobilizarea precoce după intervenții chrurgicale 
- folosirea ciorapilor compresivi (elastici) pentru prevenirea trombozei venoase de
către persoanele aflate la risc 
- administrarea unei cantități mici de aspirină înaintea unei călătorii lungi cu avionul
sau mașina. 
Aspirina poate reduce riscul de apariție al trombilor dar ea nu este potrivită pentru
tratarea embolismului pulmonar.
EMBOLIE PULMONARĂ

 COMPLICAȚII

 moarte subită
 șoc
 aritmie cardiacă (bătăi neregulate ale inimii)
 infarct pulmonar
 pleurezie (acumulare crescută de lichid între cele două foițe ale pleurei)
 embolism paradoxal
 accident vascular cerebral
 infarct miocardic
EMBOLIE PULMONARĂ

 CONCLUZII
Este consecința directă a trombozei venoase profunde deși mai puțin de 35% din
bolnavii cu embolie pulmonară prezintă semne clinice de tromboză venoasă
profundă. Incidența exactă nu se cunoaște datorită confuziei frecvente cu infarctul
miocardic, cu pneumotoracele, cu infecțiile pulmonare.
Termenul de embolie pulmonară definește obstrucția (blocarea) unei ramuri a
sistemului arterial pulmonar printr-un embol (tromb) format în general în venele
periferice profunde de unde după desprindere "călătorește" prin căile venoase
aferente până în zona dreaptă a inimii și de aici ajunge în artera pulmonară.
În marea majoritatea a cazurilor există o predispoziție genetică care determină starea
de hipercoagulabilitate, dar care presupune intervenția unui factor de risc precipitant
care să declanșeze formarea trombusurilor.
Stările de hipercoagulabilitate sunt determinate de unele deficite din compoziția
sângelui.

S-ar putea să vă placă și