VACCINOPREVENŢIA

Imunitatea

• naturală

Ag → Trecerea prin boală

- dobândită activ
- dobândită pasiv Ac → Transplacentar + prin
alăptare

• artificială
→ vaccinare
- dobândită activ
→ Ig, seruri imune
- dobândită pasiv
• VACCINUL = preparat antigenic derivat dintr-un agent
patogen specific sau puternic înrudit cu acesta
capabil să inducă, la un subiect receptiv, un răspuns
imunitar protectiv faţă de agresiunea respectivă.

• RECEPTIVI = persoane care au venit în contact cu o

sursă de agent patogen şi care nu au o rezistenţă
specifică/nespecifică eficientă

• ANATOXINA (TOXOIDUL) = exotoxină bacteriană

parţial detoxifiată, dar care îşi păstrează
imunogenitatea
 OBSERVAŢII

• 5 clase de Ig: IgM, IgG, IgA, IgD, IgE

• serul normal – Ig fără activitate de Ac

• Ig materne – traversează placenta (trim. III) → la

naştere, în circulaţia n.n. – prioritar IgG de origine
maternă – asigură protecţia n.n. în primele 6-9 luni, dacă
se găsesc la titruri protective şi numai faţă de Ag cu care
mama a venit în contact
 RĂSPUNSUL IMUNITAR
• Răspunsul imunitar primar (RIP):
- după primul contact cu Ag
- perioadă de latenţă = 10-15 zile
- IgM
• Răspunsul imunitar secundar (RIS):
- după contactul secundar, repetat cu acelaşi Ag
- declanşat de doze f. mici
- IgG

• RIP/RIS – apare după imunizare activă naturală

/artificială
 RĂSPUNSUL IMUNITAR
• Răspunsul imunitar umoral:
- Ac → LyB
- vaccinare primară → răspuns imun → titrul scade în
scurt timp sub limita protectoare
- vaccinarea secundară → administrarea repetată a Ag la
intervale convenabile → creşte titrul Ac, prelungeşte
durata sintezei = păstrarea memoriei imunologice

• Răspunsul imunitar celular:

- Ly T
- administrări unice / la distanţe mari în timp → memorie
imunologică toată viaţa (teoretic)
 VACCINOPREVEŢIA

= operaţiunea în cadrul căreia persoanele sau

grupurile receptive la acţiunea unui agent
patogen primesc, într-o anumită schemă, dozele
necesare de antigen pentru a le conferi
protecţie faţă de agresiunea respectivă.
 VACCINOPREVENŢIA
Scop: asigurarea protecţiei specifice a populaţiei →
cunoaşterea factorilor care condiţionează răspunsul
imunitar:
- vârsta
- deficitele imunitare
- factorii genetici
- schema de vaccinare
- indicaţiile vaccinării
- contraindicaţiile vaccinării
- asigurarea cadrului tehnic necesar.
 Etapele activităţii practice de imunizare populaţională (comunitară)

• elaborarea planului anual de vaccinări

• catagrafierea persoanelor vaccinabile

• estimarea necesarului de produse biologice

• pregătirea instrumentarului necesar (seringi şi ace de

unică folosinţă, alte materiale necesare)
 Etapele activităţii practice de imunizare populaţională (comunitară)

• păstrarea şi manipularea corectă a preparatelor

vaccinale (conform recomandărilor)

• instruirea personalului medico-sanitar implicat în

acţiunea de imunizare

• stabilirea programului pentru vaccinare (în afara orelor

de consultaţie a bolnavilor)

• informarea pentru a asigura cooperarea populaţiei;

 Etapele activităţii practice de imunizare populaţională (comunitară)

• înscrierea corectă a datelor în registrul unic de

vaccinări, fişa medicală şi carnetul de vaccinări;

• recuperarea cât mai rapidă a restanţierilor (absenţi

sau cei temporar contraindicaţi la vaccinare)

• supravegherea reacţiilor postvaccinale şi

transmiterea datelor - conform Sistemului Naţional
de Raportare a Reacţiilor Adverse Postvaccinale
Indezirabile – RAPI.
 VÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ PENTRU VACCINARE

• 1. Etapele de maturizare ale sistemului imunitar:

a. Imunitatea celulară– eficientă de la naştere→ BCG

b. Imunitatea locală intestinală (IgA)– eficientă până

la 6-8 săptămâni de viaţă → suplinită după această
vârstă de VPOT

c. Imunitatea umorală (Ac circulanţi) – eficientă de la

vârsta de 2-3 luni → DTP
 VÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ PENTRU
VACCINARE

• 2. Protecţia moştenită de la mamă (Ac la titruri

protective) – eficientă până la 6-9 luni
→ vaccin anti-rujeolă (viu atenuat) = după vârsta de 9
luni

• 3. Contextul epidemiologic – funcţie de incidenţa şi

severitatea bolilor transmisibile în regiune, produsele
vaccinale disponibile, posibilităţile economice
• DEFICITELE IMUNITARE → diminuă RI

• FACTORII GENETICI:
- RI puternic, de calitate
- RI la niveluri neprotective
- RI umoral slab, celular puternic

• SCHEMA DE VACCINARE:
- precizarea grupurilor populaţionale
- modalităţile şi căile de administrare
- numărul şi mărimea dozelor
- ritmul inoculării şi intervalul dintre imunizări
 INDICAŢII

1. Vaccinuri administrate prin Programul Naţional de

Imunizări - funcţie de grupa de vârstă: BCG, VPOT/VPI,
DTP/DTPa, RPR, HepB, anti-rubeolă

2. Vaccinuri de necesitate epidemiologică – pentru grupuri

cu risc: anti-HVA, anti-gripă, anti-rabie, anti – infecţie
cu Hib, anti-inf. cu pneumococ, anti-leptospiroză, anti-
inf. cu HPV, anti-inf. cu meningococ, anti-inf. cu
rotavirus
 INDICAŢII
3. Vaccinuri administrate în raport de anumite afecţiuni
prezente
- asplenie anatomică/funcţională: anti-inf. cu
pneumococ, anti-gripă, anti-inf. cu Hib, anti-inf. cu
meningococ
- hemodializaţi, receptori de transplante: Hib, gripă,
pneumococ
- alcoolism cronic
 CONTRAINDICAŢII GENERALE

• TEMPORARE – recuperate
- stări febrile ca urmare a unor infecţii uşoare
- perioada de incubaţie a unor boli infecţioase
- boli infecţioase în evoluţie şi în convalescenţă
- adm. recentă de Ig standard → după 4-6 săpt.
- tratamente imunosupresoare cu corticoizi → doze
mari, cure prelungite
- sarcina
- D.Z. - TBC pulmonară activă
- prematuritatea - distrofia grd. III
 CONTRAINDICAŢII GENERALE

• DEFINITIVE:
- afecţiuni neurologice evolutive
- afecţiuni organice decompensate
- stări de imunodeficienţă (inclusiv HIV pozitivi)
- alergii majore la proteinele din ou
- afecţiuni cutanate
 Tipuri de vaccinuri
1. după natura agentului patogen:
• cu agenţi vii atenuaţi (exemple: anti-tuberculoză,
anti-poliomielită oral, anti-parotidită epidemică,
anti-HIV, anti-febră tifoidă);

• cu agenţi vii supra-atenuaţi (exemple: anti-

rujeolă);

• cu agenţi omorâţi (inactivaţi) (exemple: anti-

poliomielită parenteral, anti-gripă, anti-
leptospiroză).
 Tipuri de vaccinuri

2. după natura componentelor antigenice:

• Corpi bacterieni sau virali integrali (vaccinuri
corpusculare).
Exemple: anti-tuberculoză, anti-infecţie cu pneumococ

• Fracţiuni (subunităţi structurale).

Exemple: anti-VHB, anti-rujeolă, anti-rubeolă

• Produse ale metabolismului microbian (anatoxine)

Exemple: anatoxina antitetanos (ATPA), anatoxina
antidifterie (ADPA), vaccin anti-tuse convulsivă (acelular)
 Tipuri de vaccinuri
3. după numărul Ag înrudite în acelaşi preparat
• Monovalente. Exemple: toate vaccinurile.
• Bivalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ A şi C
• Trivalente. Exemple: antipoliomielită 1, 2 si 3 (VPOT),
anti-gripă
• Tetravalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ
serotipurile A, C,Y, W135.
• Pentavalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ
serotipurile A, B, C, Y, W135.
• Polivalente. Exemple:anti-infecţie cu pneumococ ~ 23
serotipuri.
 Tipuri de vaccinuri

4. după numărul Ag diferite în acelaşi preparat

• Bivaccin. Exemple: DT, RR
• Trivaccin. Exemple: DTP, RPR
• Tetravaccin. Exemple: DTP-HepB
• Pentavaccin. Exemple: DTP-HepB-Hib,
DTPa-VPI-Hib
 REACŢII ADVERSE
• Reacţii adverse postvaccinale indezirabile (RAPI)
= incident medical care se produce după o vaccinare,
fiind considerat a se datora acesteia

- RAPI produse de vaccinurile cu agenţi vii atenuaţi → de

natură infecţioasă şi apar mai târziu
- RAPI produse de vaccinurile cu agenţi omorâţi → sunt
imediate/precoce şi au la bază mecanisme de
hipersensibilizare
 REACŢII ADVERSE
1. Reacţii adverse postvaccinale locale:
• Precoce (primele 3 zile) ~ durere, roşeaţă, edem
(vaccinuri cu agenţi omorâţi).
• Tardive (3-12 săptămâni) ~ leziuni supurate,
adenite satelite (vaccinul anti-tuberculoză)

2. Episoade febrile:
• Precoce (primele 1-3 zile) → anatoxine, vaccin anti-
tuse convulsivă, anti-gripă, anti-hepatită virală B.
• Tardive (5-15 zile) → vaccinuri cu virus viu atenuat
(anti-rujeolă, anti-febră galbenă).
 REACŢII ADVERSE
3. Convulsii (hipertermice la copilul mic) → vaccin anti-
tuse convulsivă, anti-rujeolă.

4. Exantem
• Alergic (precoce) - vaccinuri cu agenţi omorâţi.
• Infecţios (tardiv) - vaccin anti-rujeolă

5. Artralgii (la adulţi) - vaccin anti-rubeolă, vaccin anti-

hepatită virală B.
 REACŢII ADVERSE
Din grupul RAPI grave fac parte:

• şocul, convulsiile persistente, encefalopatia ~ după

vaccinul anti-tuse convulsivă;
• paralizia ~ după vaccinul anti-poliomielită cu virus viu
atenuat (revenirea neurovirulenţei);
• tuberculoza generalizată ~ după vaccinul anti-
tuberculoză administrat la o persoană cu
imunodeficienţă congenitală, nedecelabilă la naştere.
Metode de evaluare a eficienţei vaccinărilor
1. Testul (indicatorul) epidemiologic. La nivel
populaţional → studiul morbidităţii → se compară
rezultatele la grupuri vaccinate şi nevaccinate;
indicele de eficienţă ne va evidenţia proporţia de
îmbolnăviri la vaccinaţi faţă de nevaccinaţi;
preparatul vaccinal va fi cu atât mai eficient cu cât
valoarea indicelui va fi mai mare.
• În timp → modificări ale procesului epidemiologic al
unei boli transmisibile la populaţia vaccinată
(sporadicitate, endemicitate; evoluţie sezonieră,
multiciclică, anuală) comparativ cu cea din zone
geografice slab acoperite vaccinal.
Metode de evaluare a eficienţei vaccinărilor

2. Testul (indicatorul) serologic → permite

evidenţierea modificărilor imunologice specifice
induse de un anumit preparat vaccinal → se
evaluează prin titrarea anticorpilor specifici în serul
sangvin comparativ la vaccinaţi şi nevaccinaţi la care
se pot asocia testările in vivo (intradermoreacţia la
tuberculină) şi urmărirea reacţiilor locale la vaccinaţi
(cicatricea postvaccinală BCG).
Metode de evaluare a eficienţei vaccinărilor

2. Testul (indicatorul) serologic →

• Obiectivele evaluărilor epidemiologice şi

seroepidemiologice se referă la: elaborarea şi
adaptarea calendarului vaccinărilor; alegerea
preparatului vaccinal; stabilirea asocierilor vaccinale;
monitorizarea eficienţei vaccinoprevenţiei;
organizarea unor acţiuni speciale („zile naţionale de
vaccinare”, „vaccinarea din casă în casă” etc.)
 VACCINURI UTILIZATE ÎN
PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI (PNI)
- Structura morbidităţii - Tendinţa morbidităţii
pentru boli transmisibile

PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI:

- Vaccinarea anti - tuberculoză (BCG)
- Vaccinarea anti - poliomielită (VPI/VPOT)
- Vaccinarea anti - hepatită virală B
- Vaccinarea anti - difterie-tetanos-tuse convulsivă
(DTPa)
- Vaccinarea anti - rubeolă-parotidită-rujeolă
(RPR)